Curierul de Iassi, ianuarie-martie 1880 (Anul 13, Nr. 1-5)
1880-01-29 / nr. 1
ANUL XIII. Iași, Marți .29 Ianuarie 1889. ABONAMENTE. APARE O DATA PE SEPTAMANA. Redacțiunea in localul Tipografiei Naționale. UN ESFMI’LAR 30 BANI. ANUNCIUBI. Rândul de 35 litere sau locul seu 15b. Inserțiuni și reclame răndul . 40 „ Epistolele nefrancate se refuză. Manuscriptele nepublicate se vor rola ln Iași și districte pe un an . 1440 Pe șase luni...............................720 Pentru țările din uniunea poștală pe șase luni . . . . 26 — „Consiliul Comunal din Iași au adresat D-lui Ministru de Interne următoarea adresă: Domnule Ministru. Precum însuși v’ați putut incredința când in persoană a’ți alergat in ajutorul nostru cănd palatul nostru administrativ a ars, garda noastră civică pe care a’ți găsit’o la lucru și sub arme, a făcut mult, a făcut tot ce omenește era cu putință pentru a înlătura lățirea pericolului pentru a salva căt mai mult din lucrul public e spus flăcărilor și distrucțiunii. Conform votului consiliului comunal dat in ședința de la 22 a curentei subscrisul are de plăcere a aminti d-voastră aceste servicii făcute sigur de dorința ce are guvernul de a recunoaște datoria conștiincios îndeplinită și de a recompensa devotamentul și sacrificiile făcute in folosul societăței, îmi permit totodată a aminti dv. și serviciile pline de zel aduse de școala Normală de la Trei Erarhi a căria profesori și elevi au dat un ajutor de mare însemnătate la această tristă ocaziune. Enevoiți ve rog d-nule ministru a primi asigurarea prea osebitei mele considerațiuni. (Sem.) Primar: C. Ghr. Cerchez. Adresa de mulțămire a Consiliului Comunal din Iași trimeasă d-lui Director al Școalei Normale (Vasile Lupu). Domnule Directore. Scoala pusă sub Direcțiunea dv. au făcut servicii însemnate societății, prin ajutorul prompt și intrrigat ce a dat la ociziunea incendiului de la Palatul Administrativ. Profesori și Elevi au fost acolo unde lucrul public era spus flăcărilor spre a scapa din ele căt se poate mai mult n’ați cruțat osteneala, au înfruntat pe ocolul. Profesorii au probat prin faptă că știu da tinerimei ca le este încredințată adeverata educațiune. Elevii prin faptă au probat că au profitat de învățămintele ce li se dau. Și la unii și la alții și dv. dle director, care toți dm cui acastâ școală sunt fericit de a ei prima deplină mulțumire din partea comunei pentru ajutorul ce ar ți dat. Primiți d-le director încredințarea prea osebitei mele considerațiuni. (Sem.) Primar, C. Chr. Cerchez. D. doctor Rusu, tenorul, dănd in folosul infirmeriei școalei de instrumente agricole de la Iași, diurna de lei 526 ce i se cuvine pentru serviciul făcut ca medic la acea școală, pe timpul de la 22 Fevruarie și pănă la 15 Noemvrie 1879, ministerul 'i exprimă mulțumiri pentru acest fapt laudabil. A. S. principele Bulgariei a sosit la 26 a. c. la 4, după ameazi in Capitală și s’a coborit la palat. A. S. R. Domnul Românilor a primit la gara Filaret pe ilustrul Leu oaspe și amândoi au străbătut orașul panai la palat in trăsură deschisă. Aseară, A. S. principele Bulgariei și AA. N. RR. Domnul și Doamna au bine-voit a asista la representațiunea operei Lucreezia Borgia. No. 1. nemț al ministerului de finance, și pe d. M. Poenaru-Bordea, directorul ministerului de justiție. Și una și alta din aceste comisiunî ’și au indeplinit misiunea cu enteligență. Lucrările lor " organizarea reasea IT memorii ORGANISAREA DOBROGEI Expunere de motive a proiectului depus de guvern. Atât supt guvernul otoman, cât și supt regimul provisoriu rusian pe timpul ultimului resbm, Dobrogea a fost o provincia separată, având administrațiunea sa propria cu reședința in Tulcea. Inainte ca România să iei posesiune formală de această provinciă, ceia ce s’a efectuat in 23 Noievrie 1878, guvernul a fost trăsuis două comisiuni, una militară și alta civilă, spre a studia la fața Ineului organisațiunea deost btelor serviții publice, spre a aduna date statistice, spre a lua cunoștință de cele dintăiu trebuințe ce acolo erau dejn destulat. Comisiunea militară era compusă de d-uii colonel F Icoianu, maiorul Șibînescu și căpitanul Tătărescu din matul-maior. Comisiunea civilă număra ca membri pe d-uii G. Cantacuzino, secretarul ge Acea funcționării p* felurite modificațiuni. Și astăzi se poate susține că in Dobrogea serviciele publice funcționează in acelaș mod regulat ca și in România. Dar ceia ce preocupă pe toată lumea din acea provincie, ceia ce guvernul cu o oră mai înainte voiește a precurma este caracterul provisoriu al acestei organisațiuni. Precum este știut, atât Camera deputaților cât și Senatul au încuviințat ca Dobrogea să fie administrată prin regulamente de administrațiune publică, și aceasta până la o organisațiune definitivă. Astfel până acum acestei provincii lipsește ceia ce importă mai mult pentru desvoltarea și siguranța unei poporțiuni: stabilitatea întemeiată pe lege. Guvernul s’a silit, prin regulamentele și instrucțiunile sale, pe cât cu putință, a satisface trebuințle simțite ale zilei; insă el n’a putut lua asupră și de a ofori și manie cestiuni de principiu, precum: drepturile și iidatoriele Dobrogenilor, regularea proprietății, raporturile dosebitelor cu te către Stat, organizarea puterei judecătorești și a putrii armate. A destiga, a regula toate aceste mari cesturi, a da nouei noastre provincii stabilitatea prin o organisațiune definitivă votată de Corpurile Ligiutoare și »ancponata de D..mn, aceasta formează