Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-16 / nr. 108
Pag. 2. ANUL VII No. 108. CURIERUL TH. BALASSAN. IAȘI Duminică 16 Septemvre 1879, singura propunere care este astăzi cu putință (aplause) ca singura propunere care răspunde necesităților țărei, ca singura propunere despre care sperăm că va găsi prin argumentele ce i se vor da, înțelegere și sprijin chiar in Europa Occidentală. D-lor deputați, ați \ăzut în ședința din urmă, că s’au petrecut atâtea scene de un caracter foarte personal, și poate mulți din noi vor fi rămas cu impresiunea, că era mai bine ca unele sau altele din cuvintele zise să nu fi fost întrebuințate Insă emoțiunea aceasta, dacă voia personală, care câștigase pe atâția dintre noi, era foarte naturală in cazul de față. Căci cestiunea ministerială în acest moment, este nu o cestiune personală, ci o cestiune importantă, pentru chiar rezolvarea lucrului în sine, pentru chiar liniștirea spiritelor în țară. Nu întru cât este persoana Dv. în joc, D-lor miniștri, ci întru cât guvernul, oricare ar fi el, trebue in prejurarea de față să presinte țărei garanția de corectitudine și de tărie consequentă, întru atât s’au preocupat țara și ne preocupăm noi de compunerea cabinetului Dv. Căci vedeți D-lor deputați, în orice mod se va rezolva acum, o revizuire constituțională vorbind, cestiunea aceasta, ea însăși nu este terminată, ci va trebui în orice caz să urmeze o importantă lucrare administrativă și legislativă, ca să continue această organizare mai departe, și întrebarea țarei este legitimă: în a cui mâni este încredințată operațiunea administrativă a primirei izraeliților în cetățenia Română ? Când s’a văzut formarea ministerului de la 11 Iulie și programul, pe care l-a declarat D-ler atunci în adresa cătră M. S. Domnitorul franc și real; când s’a văzut scris în acest program, că se depărtează ori ce idee de categorii, țara s’a liniștit, și a’ți văzut, că a așteptat, dacă nu cu încredere, cel puțin cu răbdare, calea mai departe ce o veți urma în realizarea programului Dr. Când însă D. ministru de interne, care la 11 Iulie a scris franc și leal, „depărtez orice ideie de categorii,” vine la 7 Septemvre în Cameră și ne spune: am fost de la 1864 totdeauna pentru categorii, sunt și astăzi pentru categorii, (aplause), atunci D-lor, cum să nu se tulbure țara ? Atunci involuntar se întreabă oamenii: Ce se ascunde aci ? Căci lămurit nu este lucru, când o declarațiune solemnelă vine și izbesce în cap cea altă declarațiune în tot așa de solemnă, și aceasta în interval de câteva săptămâni. D-lor fiind-că s’a aruncat, din partea D lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice, cuvântul de patriotism, că ar fi adică nepatriotic de a releva asemenea contraziceri, vă întreb: să fie oare nepatriotic de a le releva și să fie patriotic de a le comite ? Noi voim o declarațiune francă și lămurită. Ce voiți D voastră? Și vă rugăm în ori ce caz un lucru : nu voiți într’o zi una și într’altă zi alta. Căci aceste voințe schimbătoare produc neliniștea, de care este cuprinsă țara. D-le ministru de interne, permiteți-mi a spune că, pe lângă raporturile Dv. prefectoriale știm și noi deputații, știm care este spiritul țarei, m-am pus și noi în relațiuni repetite cu alegătorii noștri și suntem dar în drept a vă spune: e neliniștită țara de șovăirile Dv. e neliniștită de întunericul în care o lăsați asupra , unui program cert și clar al Dv. Da. D-lor deputați, de contrazicere trebue acuzat D-nn ministru de interne, însă, acuzând, să fim drepți și să nu uităm circumstanțele atenuante. Lipsa de consequență a cabinetului vine în parte din necesitatea timpurilor în care ne aflăm. Ințeg că D. ministru de interne și ceialți colegi ai sei, cari la 11 iulie ziceau nici un fel de categorii, astăzi la 11 Sept. în fața a nu știu căror alte științe ce au primit din străinătate, să stea la înduoială asupra acelui program, înțeleg, însă dacă omenește sunt de înțeles și dacă nu trebue pus la îndoială înaltul D-ler patriotism, nu rămâne mai puțin adevărat, că se nasc înduieli asupra conducerei afacerilor din partea D-lor și că nehotărîrea D-lor și că nehotărîrea D-lor a adus neliniștea țărei. Dacă aceste șovăiri de program diferite ar lipsi, și o parte din greutățile situațiunei ar lipsi, și fiindcă cuvintele care le zicem aci, se aude de coroană, și se citește de străinătate, țin de datoria mea a zice, nu este cestiune personală, nu este cestiune de partid, din care provine puțina incredere ce o are o mare parte a camerei in guvernul actual, ci este numai ecoul marei induceri ce domnește in țară asupra liniei de conduită și asupra planurilor guvernului actual. Mai este o cestiune, D-lor, ce trebuie să o ating prealabil, înainte de a intra in fond. Posițiunea noastră, a celor ce nu ne urmăm culori ce preț părerile guvernului, se invăluește din partea organilor de publicitate inspirate de guvern într’o atmosferă așa de întunecoasă, incât trebue mai intăi de toate să căutăm a împrăștia acea atmosferă artificială și a pune lucrurile în adevărata lor lumină și apoi să discutăm. Astfel am văzut jurnalul „Romanul” revenind in numărul din urmă iarăși la cele ce a zis cu câteva numere mai nainte, și afirmând din nou că intențiunea partidului conservator, care, după cum veți videa, vine și susține franc și leal opiniunea majorităței delegaților, este de a-și ascunde părerea sa în această cestiune, pentru ca să vină la putere și cu ajutorul alianței israelite, să dea mai mult decât voește chiar guvernul de astăzi. Este o calomnie aceasta, o zic astăzi, precum am zis’o în rândul trecut. Când partidul conservator vine și vă spune clar, că este pentru părerea majorităței comitetului delegaților și că aceasta este singura părere ce o va susține, sunt în drept a respinge cu indignațiune orice instuuațiune în sensul contrar, (aplause). Și «Pressa»... nu știu, dacă mă esprim bine, când zic că este un organ apropiat de d. ministru de externe Boerescu, continuă sistemul început cu atîta realitate de Românul și zice faimoasa petițiune de la Iași, pe care au subscris’o conservatorii au vorbit de emanciparea evreilor, conservatorii pe atunci voiau să dea drepturi evreilor. Bine făceau, adăogă Pressa, insă din acei, cari au subscris acea petițiune, unul singur este d. P. Carp, care astăzi are stofa unui viitor om de stat, căci își menține părerea. (Ilaritate). D. P. P. Carp. Declar că n’am subscris petițiunea de la Iași. D. T. Maiorescu. Petițiunea de la Iași o am aici, vedeți-o. Nu există într’énsa nici un singur cuvânt despre evrei, sau despre emanciparea ori împământenirea lor. Aceasta este întăi. Al doilea, între acei, cari au subscris petițiunea, D. P. Carp nu există. (Ilaritate). (Va urma). M. S. Domnitorul a bine-voit se acorde mai multor ofițeri superiori și inferiori, înalta autorisațiune pentru a primi și purta isemnele diferitelor ordine, ce Majestatea Sa împăratul tuturor Rușilor, precum și A. S. Principele Serbiei le au conferit Listele Nominale împreună cu proiectul său, guvernul a depus pe biuroul Camerei listele nominale care conțin 1074 nume de Evrei pentru care guvernul cere votul imediat al Camerei, ca un început de aplicare a principiului cuprins in tractatul de la Berlin. Listele cuprind șase tabele: 1. Israeliții cari au servit și servă în armată ;■ 2. Israeliții cari au diplome în țară, de universitate sau de bacalaureat; 3. Israeliții cari au obținut diplome în străinătate de Universitate și care exercită profesiunea lor în țară; 4. Israeliții cari au oferit donațiuni Statului sau cari au înființat stabilimente de binefaceri sau de educațiune; 5. Israeliții cari au stabilit și posed stabilimente de comerciu sau de industrie; 6. Israeliții cari au scris și au tipărit opere în limba română. Tabela I conține: a) . Numele d-lor N. Kerembach, medic de regiment (Tecuciu): N. Davidescu, P. Kerembach, J. Herdan, L. Friedman, M. Grün și Al. Bally, medici de batalion; Hoch Naiman și N. Gavrilescu, admin, milit. și M. Brociner sub-locotenent, peste tot 10 ; b) . Numele a 202 israeliți soldați caporali, sergenți și sergenți majoritari au luat parte ca oșteni în campania din anul 1877—78; c) . Numele a 622 Israiliți (soldați, caporali, sergenți și sergenți majori) care se află prezenți în armată sau în reservă, dar cari nu au luat parte la campanie din anul 1877—78; d) . Numele a 29 oșteni Israeliții cari au fost reformați din armată cu începere de la 1870 până astăzi. e) . Numele a 20 familii ale oștenilor israeliți cari au murit sub drapel de la 1870 până astăzi. Tabela Ii, conține următoarele 44 nume de Israeliți cari au obținut diplome în țară de universitate sau de bacalaureat : J. Rozenzweig, Herman Erlih, Is. Biremberg, ITaim Jurist, Alter Löbel, Gottlieb Ghințer, Seil Moritz, M. Rosenfeld, Arnold Grün, Fr. Landan, Sache Alterescu, Os. Schwartzemberg, Ign, Ipcar, I. Herdian, J. Lehel, C. Steizinberg, H. Hertimberg. Jos. Broșner, Os. Huțe, L. Graswald, El. Fișier, L. Hand, Ben. Lippe. El. Rosenstreich, Os. Tailer, Jac. Blumenthal, Efr. Herdan, Sam. Tailer. Zdmft Berman, Is. Lagt, Jac. Grosman, W. Swartzfeld, Jac. Goidner, Aizic Margules, David Lempart, Sim. M. Lempart, dr. M. Roth, dr. Sig. Steiner, M. Rosenthal, Sol. Mendelsohn, Jacob Elias, Is. I. Úziel și dr. Alex. Cociu. Tabela III conține numele a 47 israeliți care au obținut diplome de universitate în străinătate și care exercită profesiunea lor în țară : Dr. Turciauer, Em Mauriciu Em. Orenstein, J. Ingber, Jos, Polișer, Ad. Mandlich, Herman Iurim, Jos. L. Catianu, Is. Birchental, Zahir Levi, L. Hart, M. Gutman, Is. Atschul, Cohen Isaie, M. Moscovici, Glieler Wolf, Mor. Finchelstein, Meyer Froim, N. Focșeneanu, Morta Marestein, Dr. Seisel, L. S. Steua Munteană L. Feider, W. Finchelstein, Dav. Almagen, L. Rosentan, Sam. Goldental, Ad. Stern, Enric Iscovescu, H. Rosenbec, Is. Davidon, (I. D. Bally), M. Barath, Steiner Pitar,A. Blumenfeld, M. Cohen, Ign. Seligman, Mor. Werteimer, A. M. Bally, Sig. Steiner, M. Iscovescu, Emanoil David, Herman Lupus, Leopold Stern, Gab. Focșener,Joh Aichinbaum și M. Garehy. Tabela IV cuprinde numele d-lor Emanuel și Isac Hillel Manach, care au făcut donațiuni Statului. Tabela V cuprinde numele celor 85 următori israeliți cari au stabilit și posed stabilimente de comerciu: Leib H. Focșăneanu, Avram H. Focșăneanu, Dav. Orenstein (banchier), B. Carniol (serar) Zisu luster, Ad. Maiseis, Faives Claiu, Lupus Avram, Marcu Avram, N. Scheuch (litograf, Leibiș Goldenberg (comisionar), Marcu Seim (fabr. de bere), H. Shrul, B. Pomerantz (fabr. de pâine), M. A. Mendel (giuvaergiu), Lepp. Mendel (ideim) Ralian și Saul Samitca (tipografi), Fii. Lazar (tipograf), Lupu Dușmarin, L. Fermo (banchier), N. B. Josef. Azer și Laz. Eskimas (bancheri), L. Melemet (fabr. lână), Sam. Ionas (moara cu abur), Marcu și Herman Orenștein (fabr. de gaz), I. M. Brener (id.), Sol. și Fred. Libalis (id.), Alb. Goldner (tipograf), Zaba Moscovici (agricultor mare), Is. Neman (fab. de gaz), Mendel Predingher (fabr. de făină), S. Is. Samoil (bancher), Isr. Elias (id.), Marcu Haim (id.), Sentor Semo (id.), Strul Haim Daniel (ii.), Leon și Aizic Daniel (rentieri), D. Wertman (bancbieri ’sas (farmacist), Ilerscu și Isnografi), Alter Focar (agric. tal (propriet.) Sam. Goldenta tibrituri), Herșcu Buius (ajgher (com. de căsăpie), Os'. ... »comis.), Naf. Țucher (com.), Ber. Teller (id.), Lupu Axilrad (com.) Moses Vaserma (ba,) Aron și Aron S. Goldental (rentier); Haim M. Daniel (rentier); Is. Singher (rent); D. Swartz (rent); Abr. Halfon ; Sab. Abr. Haifon (ren); Sol. los. Mose Nism. Sol. Nisim Halfon (banebieri); Is. Jos. Halfon, (ren); Ad. Weinberg (com); Jac. M. Elias, (ban); Sol. Ascher (id.), El. Ascher, (id); Dav. Abr. Bally (ren); Ios. Mayer (com. mare); Sol. El Cohen (bau) ; Jac. Cohen (bau); Em. Fareby (ban); Isr. Is. Manoch (ren) El. Jos. Cohen (ban); L. B. Al.calay (libr): Cociu I. Cohen (com). Tabela VI cuprinde numele celor 15 israeliți următori care au scris și tipărit opere în limba Română: Lazar Sein, a publicat „Iudaismul și sciința în evul mediu” după Schleiden; B. V. Vermont, a tradus mai multe opere străine ;—Ph. Montoreanu, arhitect, a publicat „O călătorie în Dobrogea.”— I. Kohl, a tradus: „Contesa de Monte Cristo ;—Ronetti Roman, a publicat o poemă, Radu” ; Dr. Moșe Gaster, a scris despre literatură română în «Columna lui Traian,” etc. — S. Teitelsohn, autorul «Dramele Bărăganului.”—Ludovic Calmar, autorul «Istoria și geografia căilor ferate” ;—Iacob Psantir, a publicat «Istoria Românilor cu privire la Ebrei”, etc ; —Elisa Swartzfeld, a publicat anuare și nuvele ; — Ricard Torcianu, a publicat poesii;—loan Manolescu, a publicat nuvele ;—Herman Ramnstein, autor de poesii întitulate Încercări. Listele, din 1074 nume, cuprind dar 863 nume de soldați, 20 nume de familii de soldați morți sub drapel și numai 191 nume de israeliți aparținând comerciului sau profesiunilor liberale. 2) . S’a stabilit ortografia fonetică obligatoare. 3) . S’a gonit cu totul limba latină și din studiile acelor școale. 4) . S’a isgonit Voltait’ și comp. din cărțile de lectură. 5) . S’a obligat limba Germană pentru toate clasele. Din acestea se constată un lucru : Că Consiliul general de instrucțiune, acest înalt Congres al învățământului public din România, este pătruns de necesitățile țărei și este decis a da fiilor ei o instrucțiune cu totul reală, desbrăcată de orice formă pedantică, clasică fastidioasă sau luxoasă oricum ați vrea să-i ziceți căci toate acestea, același lucru însemnează. Nu vom intra în amănunte și vedem dacă ceea ce s’a făcut s’a făcut bine, nouă cu simpli cronicari nu este ertat decăt a da seamă despre ceea ce s’a făcut. Ne vom permite însă o mică observațiune la adresa presei române și mai ales celei din capitală. Să măgulește această presă cotidiană, politică, socială, economică, comercială ba uneori și literală, de pomposul nume ce adesea și-l dă singură cum că ea este a patra putere în Stat. Aceasta însă a patra roată la carul statului pare că de multe ori alunecă din datoria sa afară și adesea neglige costiunile cele mai vitale ale statului seu. Cum ni se va zice, nu se ocupă de cestiunile vitale ale țării , dar hârtiea prăpădită dar condeile stricate, dar cerneala cheltuită, dar tapajul făcut, dar manifestările patriotice și naționale făcute cu ocazia resolvării cestiunei israelite, nu arată îndestul interesul presei de interesele țărei? Nu, sau dacă da, apoi atăt nu este destul. Am vezut mai pe toate ziarele noastre din capitală pline cu dorințe de îmbunătățirea invățămăntului; ei bine, cu tote că am citit coloane întregi la adresa instrucțiunii publice , criticând, sfătuind, opinînd, cerând reforme, etc. etc., dar nu le vedem interesându-se de instrucție, de reforme ce se introduc, decât după ce ele s’au introdus și atunci car numai pentru a critica, a opina, a cere reforme la reforme etc. etc. Această atitudine ne pare că seamănă foarte mult cu purtarea unui pașă turcesc, capricios, care, după ce a poruncit arhitectului se-i facă casa, nu se mai interesează de ea decât tocmai la urmă când văzând că nu e făcută totcmai în gustul său, poruncește să fie numai decât dărâmată, reparată, reconstruită etc. etc. Am văzut votându-se licee femenine dar nu am văzut părerea unui singur organ,asupra acestei reforme care în alte state ar produce sguduiri ca și impămîntenirea câtorva Evrei la noi. Chiar cu Evreii ni se pare că ne preocupăm prea mult de efectele răului decât de căușele lui, strigăm că Evreii ne amără economicește că o să ajungem iloții lor, nu facem insă nimic pentru a curma acel pericol și de frica inundațiunei în loc să abatem apa și se o despărțim în silvestrve năvălim cu zăgazuri peste zăgazuri pănă va ajunge ca bolboaca să se facă ocean. Credem dar că exprimăm o dorință unanimă făcând un călduros apel cătră presa cotidiană din Capitală pentru a se interesa mai de aproape de cestiunile cari se desbat în consiliul profesorilor din țară și discutăndu-le să-și dea părerea lor asupra acestor cestiuni pe cari în urmă vor căuta a le susține față cu autoritățile și a da unor desiderate viața deplină a realității. Facem acest apel, cu atât mai mult cu cât știm că cestiunea învățământului l- a interesat pe toate ziarele din Capitală și cu cât știm că binele și progresul este de toate domtța Română, cu conținut de orice materie, care va fi judecată ca meritorie, printre cele tipărite de la 16 August 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. Concurenții la cele trei premii sus menționate vor bine voia trimete la cancelaria Academiei Române, în București, palatul Universităței, operile lor care vor fi în condițiunile de timp mai sus menționat în căte 12 exemplare. •• Cetim în „Renașterea” . Consiliul general de instrucțiune și-a început în sara de 10 c. desbaterile sale asupra programelor scoalelor reale. S’a fixat numărul anilor de studiu la 4 și s’a votat programa limbelor romănă, francesă, germană și a religiunii în aceste clase. Ea ca în scurt ceea ce s’a admis in acea solemnă ședință : 1). S’a exclus stadiul Religiunii din cele 2 clase de la urmă. ACADEMIA ROMÂNĂ Se aduce din nou la cunoștința autorilor de cărți Române care ar dori să concure la premiile Academiei Române, următoarele condițiuni: 1. Premiul Statului Eliade Nădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie—Aprilie 1880, cărți literare în limba româneasca, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decembre 1879. 2. Premiul Statidad Lazăr, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie—April 1880, cărți științifice în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. La acest concurs se pot presenta și invențiunile științifice făcute de Români. 3. Premiul Năsturel-Nerescu, din seria b, în sumă de 4,000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie—April 1880, unei cărți scrisă în lim CRONICA ESTERNA Anglia.—O depeșă de la Ali-Khel, cu data de eri, raportează că o ambasadă importantă a emirului Jakub a sosit în această localitate. Ea se compune din Wazir Shall, Mohamed Uhan, Mustafi Hababoola și o escortă numeroasă. Trimeșii emirului sunt însărcinați de a da autorităților engleze garanții de fidelitatea lui Yakub. Aci se isprăvește, in sfârșit, ceea ce să știe relativ la misiunea acestor trimeși. Triburile Ghilzaișilor se țin cu loialitate de promisiunele ce a dat de a veni in adjutorul Englejilor, pentru a înlesni transporturile la trecerea Saturgardanului. Afganii se pregătesc a opune armatei anglo-indiene la yelalabad o resistență viguroasă. Guvernatorele Candadarului a primit o scrisoare de la Ayub-Khan, în care acesta aruncă responsabilitatea insurecțiunei de la Herat asupra auțărilor de la Cabul. Cu toate aceste Ayub nu spune ce măsuri a luat în aceste circumstanțe. Guvernul englez a primit o depeșă de la generalul Woolseley. Războiul din Zäluland poate să se considere ca difinitiv terminat. Căpiteniile principale se supun unii după alții. O a doua depeșă a generalului Woolseley arată clausele tractatului închiet cu Zululandul. Capii se leagă a respecta autoritatea Angliei, a nu face de loc război fără permisiunea lor, a nu importa arme. Detiwayo a părăsit Uiundi pentru a fi dus la Port Durnford de unde va fi ambarcat pentru capul Bunei Speranțe. „Globul“ din Londra afirmă că Rusia a trimes mai multe baterii de artilerie in Persia. Se credei că guvernul în fața evenementelor din Afganistan va propune de a str’,~~,wui in Octomvrie sau in Noemvrie. trla.— Presa offg e toate că vizita principelui de Bismarck este un fapt foarte important din punctul de vedere al raporturilor de amiciție dintre cele două țări, Austria cu toate aceste va păzi neutralitatea in caz de răsboiu intre Germaia și Francia. — Corespondentul berlinez al Standardului* îi telegrafiază: La întoarcerea împăratului Wilhelm, după întrevederea de la Alexandrovo, principele de Bismarck i-a presintat un memoriu prin care se constată absoluta necesitate de a susține contra Rusiei politica Austriei in Orient, împăratul a aprobat vederile cancelarului. Ziarele vieneze țin limbagiul cel mai amical in privința vizitei d-lui de Bismarck. Rare ori ovațiunele aduse de populațiunea din Viena principelui de Bismarck au fost mai sgomotoase, chiar pentru vizita unui suveran străin. ~~ Conform unei decisiuni luate in conferența care a avut loc la comnițele Hohenwart in Praga, dreapta federalistă se va împărți in trei grupuri cari vor comunica între densele prin delegațiuni conserv având fiecare inițiativa sa proprie pentru toate chestiunile ce se depărtează de terenul federalist. După mărturisirea însuși a Cehilor partidele dreptei nu vor parveni a realiza o majoritate suficientă în chestiunile relative la legile organice. Mai trebuesc ora 8 sau 9 voturi pentru ca federaliștii să poată contrabalansa influența constituționalilor. Turcia. Incidentul de la Jeldiz- Kiosk.Sfîrșitul tragic a lui Karaganopido. Am aratat in numărul trecut, după «La Turque" cum Constantin Caravanopulos, protegiat romăn voind să pătrundă in palatul de la Jeldiz și fiind impedecat de santinele a rănit cu iataganul doi soldați și un ofițer; insă rănit el însuși, fu pe loc arestat in cazarma de la Jeldiz-Kiosk. Iată ce mai cetim in această privință in «Monitorul de Comerț» din Constantinopole : «Joi 18 Septemvre st. n. pe la mezul nopței Costantin Caravanopulo care, era deținut in cazarma de la Jeldiz-Kiosk ceru ca să vadă pe fiul șambelan al M -S. Sultanul, întrevedere ce-i a fost acor.