Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-16 / nr. 108

Pag. 2. ANUL VII No. 108. CURIERUL TH. BALASSAN. IAȘI Duminică 16 Septemvre 1879, singura propunere care este astăzi cu pu­tință (aplause) ca singura propunere care răspunde necesităților țărei, ca singura propunere despre care sperăm că va găsi prin argumentele ce i se vor da, înțele­gere și sprijin chiar in Europa Occidentală. D-lor deputați, a­ți \ăzut în ședința din urmă, că s’au petrecut atâtea scene de un caracter foarte personal, și poate mulți din noi vor fi rămas cu impresiu­­nea, că era mai bine ca unele sau altele din cuvintele zise să nu fi fost întrebuințate Insă emoțiunea aceasta, dacă voia­ per­sonală, care câștigase pe atâția dintre noi, era foarte naturală in cazul de față. Căci cestiunea ministerială în acest moment, este nu o cestiune personală, ci o cestiune­ importantă, pentru chiar rezolvarea lu­crului în sine, pentru chiar liniștirea spi­ritelor în țară. Nu întru cât este persoa­na Dv. în joc, D-lor miniștri, ci întru cât guvernul, ori­care ar fi el, trebue in prejurarea de față să presinte țărei ga­ranția de corectitudine și de tărie con­­sequentă, întru atât s’au preocupat țara și ne preocupăm noi de compunerea ca­binetului Dv. Căci vedeți D-lor deputați, în ori­ce mod se va rezolva acum, o revizuire con­stituțională vorbind, cestiunea aceasta, ea însăși nu este terminată, ci va trebui în ori­ce caz să urmeze o importantă lucra­re administrativă și legislativă, ca să con­tinue această organizare mai departe, și întrebarea țarei este legitimă: în a cui mâni este încredințată operațiunea admi­nistrativă a primirei izraeliților în cetă­țenia Română ? Când s’a văzut formarea ministerului de la 11 Iulie și programul, pe care­­ l-a declarat D-ler atunci în adresa cătră M. S. Domnitorul franc și real; când s’a vă­­zut scris în acest program, că se depăr­tează ori­ ce idee de categorii, țara s’a li­niștit, și a’ți văzut, că a așteptat, dacă nu cu încredere, cel puțin cu răbdare, calea mai departe ce o veți urma în rea­lizarea programului Dr. Când însă D. ministru de interne, care la 11 Iulie a scris franc și leal, „depărtez ori­ce ideie de categorii,” vine la 7 Septemvre în Cameră și ne spune: am fost de la 1864 tot­dea­una pentru categorii, sunt și as­tăzi pentru categorii, (aplause), atunci D-lor, cum să nu se tulbure țara ? Atunci involuntar se întreabă oamenii: Ce se ascunde aci ? Căci lămurit nu este lucru, când o declarațiune solemnelă vine și izbesce în cap cea­ altă declarațiune în tot așa de solemnă, și aceasta în inter­val de câte­va săptămâni. D-lor fiind-că s’a aruncat, din partea D lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice, cuvântul de patriotism, că ar fi adică nepatriotic de a releva asemenea contraziceri, vă întreb: să fie oare nepa­triotic de a le releva și să fie patriotic de a le comite ? Noi voim o declarațiune francă și lămurită. Ce voiți D voastră? Și vă rugăm în ori­ ce caz un lucru : nu voiți într’o zi una și într’altă zi alta. Căci aceste voințe schimbătoare produc neli­niștea, de care este cuprinsă țara. D-le ministru de interne, permiteți-mi a spune că, pe lângă raporturile Dv. prefectoriale știm și noi deputații, știm care este spi­ritul țarei, m­-am pus și noi în relațiuni repetite cu alegătorii noștri și suntem dar în drept a vă spune: e neliniștită țara de șovăirile Dv.­ e neliniștită de întu­nericul în care o lăsați asupra , unui pro­gram cert și clar al Dv. Da. D-lor deputați, de contra­zicere trebue acuzat D-nn ministru de interne, însă, acuzând, să fim drepți și să nu ui­tăm circumstanțele atenuante. Lipsa de consequență a cabinetului vine în parte din necesitatea timpurilor în care ne aflăm. Ințeg că D. ministru de interne și cei­­alți colegi a­i sei, cari la 11 iulie ziceau­­ nici un fel de categorii, astăzi la 11 Sept. în fața a nu știu căror alte științe ce au primit din străinătate, să stea la înduo­­ială asupra acelui program, înțeleg, însă dacă omenește sunt de înțeles și dacă nu trebue pus la îndoială înaltul D-ler patriotism, nu rămâne mai puțin adevărat, că se nasc înduieli asu­pra conducerei afacerilor din partea D-lor și că nehotărîrea D-lor și că nehotărî­­rea D-lor a adus neliniștea țărei. Dacă aceste șovăiri de program dife­rite ar lipsi, și o parte din greutățile si­­tuațiunei ar lipsi, și fiind­că cuvintele care le zicem aci, se aude de coroană, și se citește de străinătate, țin de datoria mea a zice, nu este cestiune personală, nu este cestiune­ de partid, din care pro­vine puțina incredere ce o are o mare parte a camerei in guvernul actual, ci este numai ecoul marei induceri ce dom­nește in țară asupra liniei de conduită și asupra planurilor guvernului actual. Mai este o cestiune, D-lor, ce trebuie să o ating prealabil, înainte de a intra in fond. Posițiunea noastră, a celor ce nu ne urmăm culori ce preț părerile guver­nului, se invăluește din partea organilor de publicitate inspirate de guvern într’o atmosferă așa de întunecoasă, in­cât tre­bue mai intăi de toate să căutăm a îm­prăștia acea atmosferă artificială și a pune lucrurile în adevărata lor lumină și apoi să discutăm. Astfel am văzut jurnalul „Romanul” revenind in numărul din urmă iarăși la cele ce a zis cu câte­va numere­­ mai nainte, și afirmând din nou că in­­tențiunea partidului conservator, care, după cum veți vi­dea, vine și susține franc și leal opiniunea majorităței delegaților, este­ de a-și ascunde părerea sa în această cestiune, pentru ca să vină la putere și cu ajutorul alianței israelite, să dea mai mult de­cât voește chiar guvernul de as­tăzi. Este o calomnie aceasta, o zic astăzi, precum am zis’o în rândul trecut. Când partidul conservator vine și vă spune clar, că este pentru părerea majo­rităței comitetului delegaților și că acea­sta este singura părere ce o va susține, sunt în drept a respinge cu indignațiune ori­ce instuuațiune în sensul contrar, (a­­plause). Și «Pressa»... nu știu, dacă mă esprim bine, când zic că este un organ apropiat de d. ministru de externe Boerescu, con­tinuă sistemul început cu atîta realitate de Românul și zice faimoasa petițiune de la Iași, pe care au subscris’o conservato­rii au vorbit de emanciparea evreilor, con­servatorii pe atunci voiau să dea drepturi evreilor. Bine făceau, adăogă Pressa, in­să din acei, cari au subscris acea peti­­țiune, unul singur este d. P. Carp, care astăzi are stofa unui viitor om de stat, căci își menține părerea. (Ilaritate). D. P. P. Carp. Declar că n’am sub­scris petițiunea de la Iași. D. T. Maiorescu. Petițiunea de la Iași o am aici, vedeți-o. Nu există într’énsa nici un singur cuvânt despre evrei, sau despre emanciparea ori împământenirea lor. Aceasta este întăi. Al doilea, între a­­cei, cari au subscris petițiunea, D. P. Carp nu există. (Ilaritate). (Va urma). M. S. Domnitorul a bine-voit se acorde mai multor ofițeri superiori și inferiori, înalta autorisațiune pentru a primi și purta isemnele diferitelor ordine, ce Ma­jestatea Sa împăratul tuturor Rușilor, precum și A. S. Principele Serbiei le au conferit­ Listele Nominale împreună cu proiectul său, guvernul a depus pe biuroul Camerei listele nominale care conțin 1074 nume de Evrei pentru care guvernul cere votul imediat al Ca­merei, c­a un început de aplicare a prin­cipiului cuprins in tractatul de la Berlin. Listele cuprind ș­ase tabele: 1. Israeliții cari au servit și servă în armată ;■ 2. Israeliții cari au diplome în țară, de universitate sau de bacalaureat; 3. Israeliții cari au obținut diplome în străinătate de Universitate și care exer­cită profesiunea lor în țară; 4. Israeliții cari au oferit donațiuni Statului sau cari au înființat stabilimente de binefaceri sau de educațiune; 5. Israeliții cari au stabilit și posed stabilimente de comerciu sau de industrie; 6. Israeliții cari au scris și au tipă­rit opere în limba română. Tabela I conține: a) . Numele d-lor N. Kerembach, medic de regiment (Tecuciu): N. Davidescu, P. Kerembach, J. Herdan, L. Friedman, M. Grün și Al. Bally, medici de batalion; Hoch Naiman și N. Gavrilescu, admin, milit. și M. Brociner sub-locotenent, pes­te tot 10 ; b) . Numele a 202 israeliți soldați ca­porali, sergenți și sergenți majori­tari au luat parte ca oșteni în campania din a­­nul 1877—78; c) . Numele a 622 Israiliți (soldați, ca­porali, sergenți și sergenți­ majori) care se află prezenți în armată sau în reservă, dar cari nu au luat parte la campanie din anul 1877—78; d) . Numele a 29 oșteni Israeliții cari au fost reformați din armată cu începere de la 1870 până astă­zi. e) . Numele a 20 familii ale oștenilor israeliți cari au murit sub drapel de la 1870 până astă­zi. Tabela Ii, conține următoarele 44 nu­me de Israeliți cari au obținut diplome în țară de universitate sau de bacalau­reat : J. Rozenzweig, Herman Erlih, Is. Biremberg, ITaim Jurist, Alter Löbel, Gottlieb Ghințer, Seil Moritz, M. Rosen­feld, Arnold Grün, Fr. Landan, Sache Alterescu, Os. Schwartzemberg, Ign, Ip­­car, I. Herdian, J. Lehel, C. Steizinberg, H. Hertimberg. Jos. Broșner, Os. Huțe, L. Graswald, El. Fișier, L. Hand, Ben. Lippe. El. Rosenstreich, Os. Tailer, Jac. Blumenthal, Efr. Herdan, Sam. Tailer. Zdmft Berman, Is. Lagt, Jac. Grosman, W. Swartzfeld, Jac. Goidner, Aizic Mar­­gules, David Lempart, Sim. M. Lempart, dr. M. Roth, dr. Sig. Steiner, M. Ro­senthal, Sol. Mendelsohn, Jacob Elias, Is. I. Úziel și dr. Alex. Cociu. Tabela III conține numele a 47 isra­­eliți care au obținut diplome de univer­sitate în străinătate și care exercită pro­fesiunea lor în țară : Dr. Turciauer, Em­ Mauriciu Em. Orenstein, J. Ingber, Jos, Polișer, Ad. Mandlich, Herman Iurim, Jos. L. Catianu, Is. Birchental, Zahir Levi, L. Hart, M. Gutman, Is. Atschul, Cohen Isaie, M. Moscovici, Glieler Wolf, Mor. Finchelstein, Meyer Froim, N­. Focșenea­­nu, Morta Marestein, Dr. Seisel, L. S. Steua Munteană L. Feider, W. Finchel­stein, Dav. Almagen, L. Rosentan, Sam. Goldental, Ad. Stern, Enric Iscovescu, H. Rosenbec, Is. Davidon, (I. D. Bally), M. Barath, Steiner Pitar,­­A. Blumenfeld, M. Cohen, Ign. Seligman, Mor. Werteimer, A. M. Bally, Sig. Steiner, M. Iscovescu, Emanoil David, Herman Lupus, Leopold Stern, Gab. Focșener,­­Joh Aichinbaum și M. Garehy. Tabela IV cuprinde numele d-lor Ema­nuel și Isac Hillel Manach, care au făcut donațiuni Statului. Tabela V cuprinde numele celor 85 următori israeliți cari au stabilit și po­sed stabilimente de comerciu: Leib H. Focșăneanu, Avram H. Foc­­șăneanu, Dav. Orenstein (banchier), B. Carniol (serar) Zisu luster, Ad. Maiseis, Faives Claiu, Lupus Avram, Marcu Av­ram, N­. Scheuch (litograf, Leibiș Gol­denberg (comisionar), Marcu Seim (fabr. de bere), H. Shrul, B. Pomerantz (fabr. de pâine), M. A. Mendel (giuvaergiu), Lepp. Mendel (ideim) Ralian și Saul Sa­­mitca (tipografi), Fii. Lazar (tipograf), Lupu Dușmarin, L. Fermo (banchier), N­. B. Josef. Azer și Laz. Eskimas (bancheri), L. Melemet (fabr. lână), Sam. Ionas (moa­ra cu abur), Marcu și Herman Orenștein (fabr. de gaz), I. M. Brener (id.), Sol. și Fred. Libalis (id.), Alb. Goldner (tipo­graf), Zaba Moscovici (agricultor mare), Is. Neman (fab. de gaz), Mendel Predin­­gh­er (fabr. de făină), S. Is. Samoil (ban­cher), Isr. Elias (id.), Marcu Haim (id.), Sentor Semo (id.), Strul Haim Daniel (ii.), Leon și Aizic Daniel (rentieri), D. Wert­­man (bancbieri ’sas (farmacist), Ilerscu și Is­­nografi), Alter Focar (agric. tal (propriet.) Sam. Goldenta tibrituri), Her­șcu Buius (aj­gher (com. de căsăpie), Os'. ... »comis.), Naf. Țuc­­her (com.), Ber. Teller (id.), Lupu Axil­­rad (com.) Moses Vaserma (ba,) Aron și Aron S. Goldental (rentier); Haim M. Daniel (rentier); Is. Singher (rent); D. Swartz (rent); Abr. Halfon ; Sab. Abr. Haifon (ren); Sol. los. Mose Nism. Sol. Nisim Halfon (banebieri); Is. Jos. Hal­­fon, (ren); Ad. Weinberg (com); Jac. M. Elias, (ban); Sol. Ascher (id.), El. As­cher, (id); Dav. Abr. Bally (ren); Ios. Mayer (com. mare); Sol. El Cohen (bau) ; Jac. Cohen (bau); Em. Fareby (ban); Isr. Is. Manoch (ren) El. Jos. Cohen (ban); L. B. Al.calay (libr): Cociu I. Cohen (com). Tabela VI cuprinde numele celor 15 israeliți următori care au scris și tipărit opere în limba Română: Lazar Sein, a publicat „Iudaismul și sciința în evul­ mediu” după Schleiden; B. V. Vermont, a tradus mai multe o­­pere străine ;—Ph. Montoreanu, arhitect, a publicat „O călătorie în Dobrogea.”— I. Kohl, a tradus: „Contesa de Mont­e Cristo ;—Ronetti Roman, a publicat o po­emă, Radu” ; Dr. Moșe Gaster, a scris despre literatură română în «Columna lui Traian,” etc. — S. Teitelsohn, autorul «Dramele Bărăganului.”—Ludovic Cal­mar, autorul «Istoria și geografia căilor ferate” ;—Iacob Psantir, a publicat «Is­toria Românilor cu privire la Ebrei”, etc ; —Elisa Swartzfeld, a publicat anuare și nuvele ; — Ricard Torcianu, a publicat poesii;—loan Manolescu, a publicat nu­vele ;—Herman Ramnstein, autor de poe­­sii întitulate Încercări. Listele, din 1074 nume, cuprind dar 863 nume de soldați, 20 nume de fami­lii de soldați morți sub drapel și numai 191 nume de israeliți aparținând comer­­ciului sau profesiunilor liberale. 2) . S’a stabilit ortografia fonetică obli­gatoare. 3) . S’a gonit cu totul limba latină și din studiile acelor școale. 4) . S’a isgonit Voltait’ și comp. din căr­țile de lectură. 5) . S’a obligat limba Germană pentru toate clasele. Din acestea se constată un lucru : Că Consiliul general de instruc­țiune, acest înalt Congres al învățămân­tului public din România, este pătruns de necesitățile țărei și este decis a da fiilor ei o instrucțiune cu totul reală, des­­brăcată de ori­ce formă pedantică, clasică fastidioasă sau luxoasă ori­cum ați vrea să-i ziceți căci toate acestea, același lucru însemnează. Nu vom intra în amănunte și vedem dacă ceea ce s’a făcut s’a făcut bine, nouă cu simpli cronicari nu este ertat de­căt a da seamă despre ceea ce s’a făcut. Ne vom permite însă o mică observa­­țiune la adresa presei române și mai ales celei din capitală. Să măgulește această presă cotidiană, politică, socială, economică, comercială ba une­ori și literală, de pomposul nume ce adesea și-l dă singură cum că ea este a patra putere în Stat. Aceasta însă a patra roată la carul statului pare că de multe ori alunecă din datoria sa afară și adesea neglige cos­­tiunile cele mai vitale ale statului seu. Cum­ ni se va zice, nu se ocupă de cestiunile vitale ale țării , dar h­ârtiea prăpădită dar condeile stricate, dar cer­neala cheltuită, dar tapajul făcut, dar manifestările patriotice și naționale făcute cu ocazia resolvării cestiunei israelite, nu arată îndestul interesul presei de interesele țărei? Nu, sau dacă da, apoi atăt nu este destul. Am vezut mai pe toate ziarele noastre din capitală pline cu dorințe de îmbună­tățirea invățămăntului; ei bine, cu tote că am citit coloane întregi la adresa instruc­țiunii publice , criticând, sfătuind, opinînd, cerând reforme, etc. etc., dar nu le vedem interesându-se de instrucție, de reforme ce se introduc, de­cât după ce ele s’au introdus și atunci car numai pentru a critica, a opina, a cere reforme la re­forme etc. etc. Această atitudine ne pare că seamănă foarte mult cu purtarea unui pașă turcesc, capricios, care, după ce a poruncit arh­i­­tectului se-i facă casa, nu se mai intere­sează d­e ea de­cât tocmai la urmă când văzând că nu e făcută totcmai în gustul său, poruncește să fie numai de­cât dă­­râmată, reparată, reconstruită etc. etc. Am văzut votându-se licee femenine dar nu am văzut părerea unui singur organ,asupra acestei reforme care în alte state ar produce sguduiri ca și impămîn­­tenirea câtor­va Evrei la noi. Chiar cu Evreii ni se pare că ne preo­cupăm prea mult de efectele răului de­cât de căușele lui, strigăm că Evreii ne amără economicește că o să ajungem iloții lor, nu facem insă nimic pentru a curma acel pericol și de frica inundațiunei în loc să abatem apa și se o despărțim în silve­­strve năvălim cu zăgazuri peste zăgazuri pănă va ajunge ca bolboaca să se facă ocean. Credem dar că exprimăm o dorință unanimă făcând un călduros apel cătră presa cotidiană din Capitală pentru a se interesa mai de aproape de cestiunile cari se desbat în consiliul profesorilor din țară și discutăndu-le să-și dea părerea lor a­­supra acestor cestiuni pe cari în urmă vor căuta a le susține față cu autoritățile și a da unor desiderate viața deplină a realității. Facem acest apel, cu atât mai mult cu cât știm că cestiunea învățământului l- a interesat pe toate ziarele din Capitală și cu cât știm că binele și progresul este de toate dom­t­­ța Română, cu conținut de ori­ce mate­­­rie, care va fi judecată ca meritorie, prin­tre cele tipărite de la 16 August 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. Concurenții la cele trei premii sus menționate vor bine voi­a trimete la can­celaria Academiei Române, în București, palatul Universităței, operile lor care vor fi în condițiunile de timp mai sus men­ționat în căte 12 exemplare. •• Cetim în „Renașterea” . Consiliul general de instrucțiune și-a început în sara de 10 c. desbaterile sale asupra programelor scoalelor reale. S’a fixat numărul anilor de studiu la 4 și s’a votat programa limbelor romănă, francesă, germană și a religiunii în aceste clase. Ea ca în scurt ceea ce s’a admis in acea solemnă ședință : 1). S’a exclus stadiul Religiunii din cele 2 clase de la urmă. ACADEMIA ROMÂNĂ Se aduce din nou la cunoștința autori­lor de cărți Române care ar dori să con­­cure la premiile Academiei Române, ur­mătoarele condițiuni: 1. Premiul Statului Eliade N­ădules­­cu, de 5.000 lei, se va decerne în cur­sul sesiunei generale din Martie—Aprilie 1880, cărți literare în limba româneasca, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decembre 1879. 2. Premiul Statidad Lazăr, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei ge­nerale din Martie—April 1880, cărți ști­ințifice în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipări­te de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 De­cembre 1879. NB. La acest concurs se pot presenta și invențiunile științifice făcute de Români. 3. Premiul Năsturel-N­erescu, din se­ria b, în sumă de 4,000 lei, se va de­cerne în cursul sesiunei generale din Mar­tie—April 1880, unei cărți scrisă în lim CRONICA ESTERNA Anglia.—O depeșă de la Ali-Khel, cu data de eri, raportează că o ambasadă importantă a emirului Jakub a sosit în această localitate. Ea se compune din Wa­­zir Shall, Mohamed Uhan, Mustafi Haba­­boola și o escortă numeroasă. Trimeșii emirului sunt însărcinați de a da auto­rităților engleze garanții de fidelitatea lui Yakub. Aci se isprăvește, in sfârșit, ceea­ ce să știe relativ la misiunea acestor trimeși. Triburile Ghilzaișilor se țin cu loiali­tate de promisiunele ce a dat de a veni in adjutorul Englejilor, pentru a înlesni transporturile la trecerea Saturgardanului.­­ Afganii se pregătesc a opune armatei­ anglo-indiene la yelalabad o resistență viguroasă. Guvernatorele Candadarului a primit o scrisoare de la Ayub-Khan, în care acesta aruncă responsabilitatea insurecțiunei de la Herat asupra au­țărilor de la Cabul. Cu toate aceste Ayub nu spune ce măsuri a luat în aceste circumstanțe. Guvernul englez a primit o depeșă de la generalul Woolseley. Războiul din Zä­­luland poate să se considere ca difinitiv terminat. Căpiteniile principale se supun unii după alții. O a doua depeșă a gene­ralului Woolseley arată clausele tracta­tului închiet cu Zululandul. Capii se leagă a respecta autoritatea Angliei, a nu face de loc război fără permisiunea lor, a nu importa arme. Detiwayo a părăsit Uiundi pentru a fi dus la Port Durnford de unde va fi am­­barcat pentru capul Bunei­ Speranțe. „Globul“ din Londra afirmă că Rusia a trimes mai multe baterii de artilerie in Persia. Se crede­­i că guvernul în fața evene­­mentelor din Afganistan va propune de a st­­r’­­,~~,wui in Octomvrie sau in Noemvrie. trla.— Presa off­­­­g e toate că vizita prin­cipelui de Bismarck este un fapt foarte important din punctul de vedere al ra­porturilor de amiciție dintre cele două țări, Austria cu toate aceste va păzi neu­tralitatea in caz de răsboiu intre Germaia și Francia. — Corespondentul berlinez a­l Standar­dului* îi telegrafiază: La întoarcerea împăratului Wilhelm, după întrevederea de la Alexandrovo, principele de Bismarck i-a presintat un memoriu prin care se constată absoluta necesitate de a susține contra Rusiei po­litica Austriei in Orient, împăratul a a­­probat vederile cancelarului.­­ Ziarele vieneze țin limbagiul cel mai amical in privința vizitei d-lui de Bismarck. Rare ori ovațiunele aduse de popula­­țiunea din Viena principelui de Bismarck au fost mai sgomotoase, chiar pentru vi­zita unui suveran străin. ~~ Conform unei decisiuni luate in con­­ferența care a avut loc la comnițele Ho­henwart in Praga, dreapta federalistă se va împărți in trei grupuri cari vor comu­nica între densele prin delegațiuni conser­­v a­vând fie­care inițiativa sa proprie pentru toate chestiunile ce se depărtează de te­renul federalist. După mărturisirea însuși a Cehilor par­tidele dreptei nu vor parveni a realiza o majoritate suficientă în chestiunile rela­tive la legile organice. Mai trebuesc ora 8 sau 9 voturi pentru ca federaliștii să poată contrabalansa influența constituțio­nalilor. Turcia. Incidentul de la Jeldiz- Kiosk.­Sfîrșitul tragic a lui Karagano­­pido. Am aratat in numărul trecut, du­pă «La Turque" cum Constantin Cara­­vanopulos, protegiat romăn voind să pă­trundă in palatul de la Jeldiz și fiind im­­pedecat de santinele a rănit cu iataganul doi soldați și un ofițer; insă rănit el în­suși, fu pe loc arestat in cazarma de la Jeldiz-Kiosk. Iată ce mai cetim in această privință in «Monitorul de Comerț» din Constan­­tinopole : «Joi 18 Septemvre st. n. pe la mezul nopței Costantin Caravanopulo care, era deținut in cazarma de la Jeldiz-Kiosk ce­ru ca să vadă pe f­iul șambelan al M -S. Sultanul, întrevedere ce-i a fost acor.

Next