Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-16 / nr. 108
Anul al Vil-lea No. 108. . Prețul anoli țipeniei o tr *> <IN IASS, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DIStrCTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ l fr. Epistole ne irancate nu se primesc. WJn JV»*- 20 bani V CURIERUL (TH. BALASSAWO FOAIA INTERESELOR GENERALE. IASSI, Duminică 16 Septemvre 1879.______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul Aiuinciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Masse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI Ia d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ill. 20 bani "V lexidLa,r-u.l Septa, m a, xi STI FI VECHI. I VI ü AI PATRONUL țIILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | PIUA____________________PATRONUL I>ILEI____________|____Răs. Soar. Apnaul Soar. ’Septemv. " ~ ' “ ‘ .....— “ " I Septemvre. ~ ' ' " 16 Duminică i Sta M. Mart. Eufimia. 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 17 ^uni 1 S ta Mart- Sofia, Agapi, Pisti și Elpida. , 1«'lumină alină la incernt Line „““I. Arch. Mihail Ș-55 5—45 18 Martir Cuviosul Părinte Ecimeniu.In 18, lumina plina la început -vie, 30 Marți Ieronim .. 5—56 Ș-44 19 Mercuri S. S. Mart. Trof. Savat si Dovinied, apoi ploae, Mercur Octomiv. Remigm 5—57 5—42 20 Joi Sf. M. Martir Eustatiu. r * l °.1 . Leodegar 5-58 5-40 21 Vineri Sf. Apostol Codrat. ** 8 a*MioS ?an<*ll 5— Sâmbătă Sf. Ierom. Foca, Episcopul Sinopei. ______________________________________________________^ Sambata francisc Ser. ____________________________ 6 15 39 PENSIONSAT de Jranes Hussii A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clementi ______Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost reparată radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cursurile vor începe la 1 Septemvre viitor dirige par AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor.public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul w $ & 6. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Th. Balassan. X le MOȘIA TÂRGULUI STEFANESTII 3 din județul Botoșani in întindere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară în Ștefănești pană la sfântu Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat, camară, grajd și șură in ograda caselor D-nei Ranette în dosul scoalei de arte, se vănd și de veci aceste case în total. Pentru informațiuni a se adresa la Hotel de Rusia No. 23. (292—4) Chiar acuma a sosit: Icre mai proaspete și tescuite cu preț moderat la magazia d-lui Ivan Zaiic in piața Sf. Spiridon No. 48 (288-3) Domnul Peytrequin Profesor francez. Stabilindu-se in Cernăuți, Russische Gasse No. 723, va pute primi la sine cățiva elevi ca pensionari. Avantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267 — 8). O domnișoară germană, care cunoaște bine limba română și francesa, dorește a se angagia la vreunul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vreo familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. TELEGRAME Viena 24 Sept. Se dă ca sigură noutatea despre numirea viitoare a unui oarecare numer de pairi în Camera seniorilor Austriei. Metz 24 Sept. împăratul Germaniei a sosit la Metz éri sara, la 8 și 10 cu tren special, a fost primit la gară cu un mare entusiasm. Azi la 10 ore, revistă marea diviziei 16, la 5 ore prânz la împărat cu ocasia revistei. Mâne joi, M. S. va vizita câmpurile de barae Vineville și Mars la Tour. Londra 24 Sept. Se citește in «Times”: «Alianța austro-germană are ca însemnătate o opoziția, la o agresiune ce ar veni din partea Rusiei și eventual din partea Franției și a Italiei. Oriși cum, se poate constata că atitudinea Franței este acum foarte pacinică și că avansurile prințului Gorciacoff s’a primit in acea țară cu o nepăsare marcată. Anglia trebue să favorizeze această alianță austro-germană dacă are ca scop reorganizarea Orientului și esecutarea tratatului din Berlin”. După „Daily Telegraph”,prințul de Bismark ar fi zis că înțelegerea între Austria și Germania nu ar trebui considerată ca ofensivă contra nici unei Puteri și mai cu deosebire contra Franței, ale cărei disposiții pacinice le recunoaște cancelarul, deoarece politica d-lui Waddington îi inspiră toată încrederea. Viena 24 Sept. Principele Bismark a avut azi dimineață conferință de o jumătate oră cu prințul Reuss, ambasadorul Germaniei. Pe la amiazi s’a dus în satul Mauer, în jurul Vienei, pentru a face vizită princesei de Reus. La 5 ore s’a ținut un mare prânz diplomatic în onoarea principelui Bismark, care va pleca, după cum se zice, mâne sară. Constantinopol 24 Sept. Mulțumită mijlocirei oficioase a d-lui Fournier, ambasadorul Franței, s-au ținut sfătuiri între împuterniciții greci și otomani pentru a se ajunge la o înțelegere asupra textului unei declarații, care să poată aplana neînțelegerea asupra modului de interpretare al protocolului 13, permițând astfel urmarea negocierilor. Conferențele se vor amâna pănă se va stabili această înțelegere. Viena 24 Sept. Principele Bismark a plecat astă-sară la Berlin, după ce luă rămas bun cu mare cordialitate de la contele Andrassy și de la principele Reuss, cari l-au însoțit pănă la gară. O mare mulțime de oameni se adunase pentru a saluta pe cancelarul Imperiului german. Berlin 24 Sept. Ziarele oficioase a guvernului accentuează părerea lor că o intervenire a puterilor europeene este neapărat trebuincioasă spre a pune un capăt actualei stări de lucruri din Rumelia Orientală. Viena 25 Sept. Gazeta de Viena publică numirea a 4 membri ereditari în camera seniorilor și a 14 membri pe viață între cari sunt: d. Berzecny directorul creditului fonciar, baron Brenner și Hübner și d. Habieturck vechiul ministru. Berlin 25 Sept. Gazeta Germaniei de Nord, vorbind despre călătoria principelui Bismark la Viena zice că raporturile politice ale Germaniei cu Austria formează pentru politica exterioară Germană, o bază a căreia importanță au sporit in fiecare din cei din urmă ani. Era prin urmare indispensabil pentru principele Bismark de a avea siguranța despre stabilitatea raporturilor amicale cu Austria. In cunoștința de cause, consecventele retragerei contelui Andrassy au fost pentru el de o așa mare importanță încât au trebuit se caute a se pune in raporturi directe cu cancelarul demisionat și cu succesorul seu, și au trebuit de asemine să se silească a găsi în cele mai înalte sfere ale monarhiei asigurarea despre care credea că are trebuință față cu suveranul seu imparatul Germaniei. Pentru aceasta deci s’au hotărît a merge la Viena. Suntem siguri, adauge foaia oficioasă, că schimbarea de idei care au avut loc, au satisfăcut pe ambele părți. Trebue să sperăm că acordul ambelor imperii în scop de a urmări o politică pacifică și înțelegerea lor mutuală asupra intereselor economice ale amânduror popoarelor, au primit la această ocaziune o garanție pre atît de complectă, precât poate moralminte de încrederea și buna-voință reciprocă. IAȘI,—în 15 Septemvrie 1879. Am publicat in numărul trecut proiectul de revizuire a art. 7 propus de guvern. Astăzi dăm cetitorilor noștrii listele nominale alăturate pe lângă acel proiect și prin care se cere înpământenirea cu scutirea de stagiu și fără nici o cerere din parteîe a 1074 evrei. Proiectul și listele sunt deja in studiul secțiunelor și in curând, după ce comisiunea delegaților își recica raportul seu, vor veni in desbaterea publică. Se poate prevedea de pe acum însă care va fi soarta acestui proiect, dacă vom judeca după numărul voturilor date cu ocasiunea căzutului proiect al majorității delegaților. Atitudinea opozițiunei este pănă acum neschimbată. Ea menține cu energie principiul inpământenirei individuale, care este părerea aproape unanimă a țerei. Astfel fiind nu credem că guvernul, cu toate silințele ce-și dă, va putea să câștige in partea lui cele 11 voturi ce-i trebuesc pentru ca să formeze majoritatea de două treimi, fără de care proiectul său nu va putea trece. Se poate întâmpla ca acest nou proiect să fie respins chiar de majoritatea delegaților secțiunelor. Ne întămplându-se astfel atunci opozițiunea este hotărîtă a-i face să cadă chiar de la luarea în considerație. Listele guvernului conțin șase categorii de evrei. Cea mai numeroasă din acest categorii este a acelor ce au servit și servesc și astăzi in armată. Numărul lor se ridică la 824. O dată admisă revizuirea art. 7 din Constituțiune nimene nu poate tăgădui evreilor cuprinși in această categorie* dreptul de a se bucura de cetățenia Română. Ei au deja un drept câștigat, acela că au făcut sau fac .) Numărul lor însă este de tot urcat, căci, după cum afirmă »Telegraful« din București i’a trecut în ele pănă și pe Evreii desertori din armată, parte din șirurile bravei noastre armate. Este un drept mare acela de a face parte dintre apărătorii țerei. Dar dacă dreptatea și echitatea cere ca evreilor care au servit sau servesc in armată, precum și acei ce au dat probe că s’au asimilat cu națiunea română—lucru de care ne indoim— să li se acorde cetățenia română, totuși procedura guvernului—prin introducerea listelor—nu este câtuși de puțin scuzabilă, și eată pentru ce. Mai întâi, cine garantează pe guvern că toți evreii ce figurează pe liste voesc să li se acorde împământenirea ? Cu acest sistem de procedare guvernul expune pe Representațiunea țerei de a conferi cel mai mare drept, cea mai mare onoare ce o țară poate să deie acelor străini cari au dat probe strălucitoare de iubire către densa, unor oameni cari pot foarte bine, din diferite cauze să refuze darul ce li se face. Poate că d. X. sau Y., pe care guvernul l-a trecut pe listă preferă a rămânea supus austriac, german sau chinez, și, prin urmare, nu pune nici un preț pe cetățenia română cari i s’a acordat fără ca el să o ceară vreodată. Nu ar fi aceasta o umilire și un afront adus țerei și Representațiunei naționale ? Da, și in cazul acesta vina nu este numai a guvernului ce și a oamenilor cari au acordat cu ușurință un dar atât de prețios. Nu este tot astfel cu principiul înpămăntenirii individuale propus de opozițiune pentru evrei și care se practică la noi in țară pentru toți străinii. Si aci, ca in toate celelalte puncte, reiese superioritatea proiectului opozițiunei, care din nenorocire a fost respins, asupra proiectului propus de guvern. Procedura acelui proiect era corectă din toate punctele de vedere și nu dădea loc la nici un neajuns de natura celui ce am arătat mai sus. Tot străinul, fie el evreu, turc sau chinez, dacă dorește de a se bucura de aceleași drepturi in țară ca și Românii, trebue a face cererea sa cătră Domnul țerei, arătând considerentele in virtutea cărora cere acest drept suprem, și in urmă această venea înaintea Camenilor sub petițiune formă de proiect de lege. Adunările legiuitoare discutau, dacă persoana ce solicită, merită sau nu să i se acorde dreptul de cetățenie. Și numai dacă Camerile găsiau cu cale că acea persoană întrunește toate condițiunele cerute pentru a i se da înpământenirea o proclamau de cetățan român. Aceasta este calea cea dreaptă și raționabilă, pe care din nenorocire bărbații ce se află la cârma Statului a părăsit’o. Aceasta era și calea indicată de respinsul proiect al majorității comitetului delegaților. Guvernul acesta, nu mai poate clar să se reîntoarcă pe dânsa. El va trebui să cedeze locul sau unui altuia care să nu fie atât de galanton cu tot ceea ce o națiune are mai prețios și mai sacru, dreptul de cetățenie. Opiniunea publică s-a manifestat cu o energie crescândă pentru principiul înpământenirei individuale. Ea a somat necurmat pe oamenii de la putere de a părăsi acele poteci încurcate pe care se aventurase și de a apuca pe calea cea dreaptă pe care națiunea voește să meargă. Ei insă au persistat tot mai mult în rătăcirea lor, pănă ce in fine acum ș’au creat față cu țara o pozițiune imposibilă. Din ziua în care părerea națiunei, cuprinsă in proiectul majorității, a fost respinsă, guvernul nu mai poate să se supună la voința țerei. El trebue să se retragă din o pozițiune pe care nu o mai poate apara, fără ca să întrebuințeze arme de acele care ucid și voința țarei și pactul nostru fundamental. Ar trebui însă să cugete bărbații ce țin frânele guvernului în mânele lor că în momente de surescitațiune ca cele prin care trecem, acele arme se pot întoarce lesne în contra acelora ce se servesc cu dânsele. Noi însă sperăm că prudența și patriotismul acestor barbați va învinge dorința lor de a se menține la o puputere pentru care a făcut tot ce le-a stat prin putință ca să o slăbească. CRONICA INTERNĂ __ Discursul d-lui T. Maiorescu* Ședința de Luni 10 Sept. D. T. Maioresc. D-lor deputați, ’mi pare reu că propunerea de amânare ce avusesem onoarea să o fac înaintea Dv. în ședința de Mercuri, n’a fost primită, ci a degenerat, în contra intențiunilor mele, într’o cestiune de încredere sau neîncredere în guvern. In aseminea situațiune majoritatea guvernamentală a respins amânarea, regret însă pentru interesul causei că a respins’o. Vedeți pentru ce a rămas clar în discuțiune projects majorității delegaților, și dacă va ajunge la vot și va cădea, în urma votului nu mai este cu putință, ca să fie readus sub aceiași formă în discuțiune» D-voastre. Dacă însă va cădea și proiects guvernului, atunci cum stăm ? Dacă ar fi căzut proiectul guvernului și cel ar venea simultaneu în aceiași zi la vot, atunci puteam cel puțin unul să’l scăpăm după votul celalt. Dar când nu este cu neputință a mai reveni la părerea majorităței, ne putem alia într’o situațiune în adevăr complicată. Dar vina nu este a noastră, ea vine dintr’o procedură parlamentară a majorităței guvernamentale, și nu din intențiunea camerei întregi. De aceea regret încă odată că s’a întâmplat așa, nu va mirați că, chiar în lipsă de contrazicători și cu tactica majorităței de a pastra tăcerea, ’mi i au libertatea de a vorbi înaintea Dv. și de a ve arăta, pentru ce primim, pentru ce menținem și vom menținea proiectul majorităței comitetului de delegați. Cred că veți înțelege totdeodată și mai ales, ca deputatul colegiului inter al acelui oraș care a fost vechia capitală a Moldovei, a acelei părți a României care este mai cu samă interesată la cestiunea de astăzi, să fie îndeosebi datora’și spune cuvântul în numele alegătorilor mei și a orașului ce reprezintă, încep prin o declarare : după ce m’am înțeles cu colegii mei din partidul conservator, cu ei împreună și pentru dânșii am onoarea vő spune aci: Primim propunerea formulată de majoritatea comitetului delegaților, ca 1