Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-16 / nr. 108

Anul al Vil-lea No. 108. . Prețul an­­oli­­ țipeniei o tr *> <­IN IASS­, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DIStr­­CTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ l fr. Epistole ne irancate nu se primesc. WJn JV»*- 20 bani V CURIERUL (TH. BALASSAWO FOAIA INTERESELOR GENERALE. IASSI, Duminică 16 Septemvre 1879.______Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul Aiuin­ciu­rilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Masse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI Ia d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ill. 20 bani "V­ lexidLa,r-u.l Septa, m a, xi ST­I FI VECHI. I VI ü A­I PATRONUL țIILEI | TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | P­I­U­A____________________P­A­T­RON­U­L I>­I­LEI____________|____Răs. Soar. Apnaul Soar. ’Septemv. " ~ ' “ ‘ .....— “ " I Septemvre. ~ ' ' " 16 Duminică i S­ta M. Mart. Eufimia. 28 Duminică E. 17. Venceslau 5—54 5—47 17 ^uni 1 S­ ta Mart- Sofia, Agapi, Pisti și Elpida. , 1«'lumin­ă alină la incernt Line „““I. Arch. Mihail Ș-55 5—45 18 Marti­r Cuviosul Părinte Ecimeniu.­­In 18, lumina plina la început -vie, 30 Marți Ieronim .. 5—56 Ș-44 19 Mercuri S. S. Mart. Trof. Savat si Dovinied, apoi ploae,­­ Mercur Octomiv. Remigm 5—57 5—42 20 Joi Sf. M. Martir Eustatiu. r * l °.1 . Leodegar 5-58 5-40 21 Vineri Sf. Apostol Codrat. ** 8 a*MioS ?an<*l­l 5— Sâmbătă Sf. Ierom. Foca, Episcopul Sinopei. ______________________________________________________^ Sambata francisc Ser. ____________________________ 6 1­5 39 PENSIONS­AT d­e Jranes Hu­ssii A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clementi ______Haritonesco. No 12. Pensionat E. Fajard Internat si Externat S’a strămutat in casa Asaki care a fost re­parată radicalmente și puse in cele mai bune condițiuni de igienă Cursurile vor începe la 1 Septemvre viitor dirige par AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor.­­public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul w $ & 6. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. Balassan­. X le MOȘIA TÂRGULUI STEFANESTII 3 din județul Botoșani in întin­dere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Pru­tului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, ia­zuri, coșuri, șuri, Hambare, ma­gazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe ară­tura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adre­sa la subsemnata proprietară în Ștefănești pană la sfântu Dimi­­trie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem­. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat, camară, grajd și șură in ograda caselor D-nei Ranette în dosul scoalei de arte, se vănd și de veci aceste case în total. Pen­tru informațiuni a se adresa la Hotel de Rusia No. 23. (292—4) Chiar acuma a sosit: Icre mai proaspete și tescu­ite cu preț moderat la magazia d-lui Ivan Zaiic in piața Sf. Spiridon No. 48 (288-3) Domnul Peytrequin Profesor francez. St­abilindu-se in Cernăuți, Russi­sche­ Gasse No. 723, va pute primi la sine căți­va elevi ca pensionari. Avan­taje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. (267 — 8). O domnișoară germană, care cunoaște bi­ne limba română și francesa, dorește a se angagia la vre­unul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre­o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. T­ELEGRAME Viena 24 Sept. Se dă ca sigură nou­tatea despre numirea viitoare a unui oa­­re­care numer de pairi în Camera senio­rilor Austriei. Metz 24 Sept. împăratul Germaniei a sosit la Metz éri sara, la 8 și 10 cu tren special, a fost primit la gară cu un mare entusiasm. Azi la 10 ore, revistă marea diviziei 16, la 5 ore prânz la împărat cu ocasia revistei. Mâne joi, M. S. va vizita câmpurile de barae Vineville și Mars la Tour. Londra 24 Sept. Se citește in «Times”: «Alianța austro-germană are ca însemnă­tate o opoziția, la o agresiune ce ar veni din partea Rusiei și eventual din partea Franției și a Italiei. Ori­și cum, se poate constata că atitudinea Franței este acum foarte pacinică și că avansurile prințului Gorciacoff s’a primit in acea țară cu o ne­păsare marcată. Anglia trebue să favori­­zeze această alianță austro-germană dacă are ca scop reorganizarea Orientului și e­­secutarea tratatului din Berlin”. După „Daily Telegraph”,prințul de Bis­­mark ar fi zis că înțelegerea între Aus­tria și Germania nu ar trebui considera­tă ca ofensivă contra nici unei Puteri și mai cu deosebire contra Franței, ale că­rei disposiții pacinice le recunoaște can­celarul, de­oare­ce politica d-lui Wad­­dington îi inspiră toată încrederea. Viena 24 Sept. Principele Bismark a avut azi dimineață conferință de o jumă­­tate oră cu prințul Reuss, ambasadorul Germaniei. Pe la amiazi s’a dus în satul Mauer, în jurul Vienei, pentru a face vi­zită princesei de Reus. La 5 ore s’a ținut un mare prânz diplomatic în onoarea prin­cipelui Bismark, care va pleca, după cum se zice, mâne sară. Constantinopol 24 Sept. Mulțumită mij­­locirei oficioase a d-lui Fournier, amba­sadorul Franței, s-au ținut sfătuiri între împuterniciții greci și otomani pentru a se ajunge la o înțelegere asupra textului unei declarații, care să poată aplana ne­înțelegerea asupra modului de interpre­tare al protocolului 13, permițând astfel urmarea negocierilor. Conferențele se vor amâna pănă se va stabili această înțele­gere. Viena 24 Sept. Principele Bismark a plecat astă-sară la Berlin, după ce luă rămas bun cu mare cordialitate de la con­tele Andrassy și de la principele Reuss, cari l-au însoțit pănă la gară. O mare mulțime de oameni se adunase pentru a saluta pe cancelarul Imperiului german. Berlin 24 Sept. Ziarele oficioase a gu­vernului accentuează părerea lor că o in­­tervenire a puterilor europeene este nea­părat trebuincioasă spre a pune un ca­păt actualei­ stări de lucruri din Rumelia Orientală. Viena 25 Sept. Gazeta de Viena pu­blică numirea a 4 membri ereditari în ca­mera seniorilor și a 14 membri pe viață între cari sunt: d. Berzecny directorul creditului fonciar, baron Brenner și Hüb­ner și d. Habieturck vechiul ministru. Berlin 25 Sept. Gazeta Germaniei de Nord, vorbind despre călătoria principe­lui Bismark la Viena zice că raporturile politice ale Germaniei cu Austria formea­ză pentru politica exterioară Germană, o bază a căreia importanță au sporit in fie­care din cei din urmă ani. Era prin ur­mare indispensabil pentru principele Bis­­mark de a avea siguranța despre stabili­tatea raporturilor amicale cu Austria. In cunoștința de cause, consecventele retra­­gerei contelui Andrassy au fost pentru el de o așa mare importanță încât au tre­buit se caute a se pune in raporturi di­recte cu cancelarul demisionat și cu suc­cesorul seu, și au trebuit de asemine să se silească a găsi în cele mai înalte sfere a­le monarhiei asigurarea despre care credea că are trebuință față cu suveranul seu imparatul Germaniei. Pentru aceasta deci s’au h­otărît a merge la Viena. Sun­tem siguri, adauge foaia oficioasă, că schim­barea de idei care au avut loc, au satis­făcut pe ambele părți. Trebue să sperăm că acordul ambelor imperii în scop de a urmări o politică pacifică și înțelegerea lor mutuală asupra intereselor economice ale amânduror popoarelor, au primit la această ocaziune o garanție pre atît de complectă, precât­­ poate moralminte de încrederea și buna-voință reciprocă. IAȘI,—în 15 Septemvrie 1879. Am publicat in numărul trecut pro­iectul de revizuire a art. 7 propus de guvern. Astăzi dăm cetitorilor noș­­trii listele nominale alăturate pe lângă acel proiect și prin care se cere în­­pământenirea cu scutirea de stagiu și fără nici o cerere din parteîe a 1074 evrei. Proiectul și listele sunt deja in studiul secțiunelor și in curând, după ce comisiunea delegaților își recica raportul seu, vor veni in desbaterea publică. Se poate prevedea de pe acum însă care va fi soarta acestui proiect, dacă vom judeca după numărul voturilor date cu ocasiunea căzutului proiect al majorității delegaților. Atitudinea opozițiunei este pănă acum neschim­bată. Ea menține cu energie principiul inpământenirei individuale, care este părerea aproape unanimă a țerei. Ast­fel fiind nu credem că guvernul, cu toate silințele ce-și dă, va putea să câștige in partea lui cele 11 voturi ce-i trebuesc pentru ca să formeze majoritatea de două treimi, fără de care proiectul său nu va putea trece. Se poate întâmpla ca acest nou pro­iect să fie respins chiar de majorita­tea delegaților secțiunelor. Ne întăm­­plându-se ast­fel atunci opozițiunea este hotărîtă a-i face să cadă chiar de la luarea în considerație. Listele guvernului conțin șase ca­tegorii de evrei. Cea mai numeroasă din acest categorii este a acelor ce au servit și servesc și astăzi in armată. Numărul lor se ridică la 824. O dată admisă revizuirea art. 7 din Constituțiune nimene nu poate tăgădui evreilor cuprinși in această categorie*­ dreptul de a se bucura de cetățenia Română. Ei au deja un drept câștigat, acela că au făcut sau fac .) Numărul lor însă este de tot urcat, căci, du­pă cum afirmă »Telegraful« din București i’a trecut în ele pănă și pe Evreii desertori din armată, parte din șirurile bravei noastre ar­mate. Este un drept mare acela de a face parte dintre apărătorii țerei. Dar dacă dreptatea și echitatea cere ca evreilor care au servit sau ser­vesc in armată, precum și acei ce au dat probe că s’au asimilat cu națiunea română—lucru de care ne indoim— să li se acorde cetățenia română, to­tuși procedura guvernului—prin in­troducerea listelor—nu este câtuși de puțin scuzabilă, și eată pentru ce. Mai întâi, cine garantează pe gu­vern că toți evreii ce figurează pe liste voesc să li se acorde împămân­tenirea ? Cu acest sistem de proce­dare guvernul expune pe Representa­­țiunea țerei de a conferi cel mai mare drept, cea mai mare onoare ce o țară poate să deie acelor străini cari au dat probe strălucitoare de iubire către densa, unor oameni cari pot foarte bine, din diferite cauze să refuze da­rul ce li­ se face. Poate că d. X. sau Y., pe care guvernul l-a trecut pe listă preferă a rămânea supus austriac, ger­man sau chinez, și, prin urmare, nu pune nici un preț pe cetățenia română cari i s’a acordat fără ca el să o ceară vre­odată. Nu ar fi aceasta o umilire și un afront adus țerei și Representațiunei naționale ? Da, și in cazul acesta vina nu este numai a guvernului ce și a oamenilor cari au acordat cu ușurință un dar atât de prețios. Nu este tot ast­fel cu principiul în­­pămăntenirii individuale propus de o­­pozițiune pentru evrei și care se prac­tică la noi in țară pentru toți străinii. Si aci, ca in toate cele­lalte puncte, reiese superioritatea proiectului opo­zițiunei, care din nenorocire a fost respins, asupra proiectului propus de guvern. Procedura acelui proiect era corectă din toate punctele de vedere și nu dădea loc la nici un neajuns de na­tura celui ce am arătat mai sus. Tot străinul, fie el evreu, turc sau chinez, dacă dorește de a se bucura de ace­leași drepturi in țară ca și Românii, trebue a face cererea sa cătră Dom­nul țerei, arătând considerentele in virtutea cărora cere acest drept su­prem, și in urmă această venea înaintea Camenilor sub petițiune formă de proiect de lege. Adunările legiui­toare discutau, dacă persoana ce so­licită, merită sau nu să i­ se acorde dreptul de cetățenie. Și numai dacă Camerile găsiau cu cale că acea persoană întrunește toate condițiunele cerute pentru a i­ se da înpământenirea o proclamau de ce­­tățan român. Aceasta este calea cea dreaptă și raționabilă, pe care din nenorocire băr­bații ce se află la cârma Statului a părăsit’o. Aceasta era și calea indi­cată de respinsul proiect a­l majori­tății comitetului delegaților. Guvernul acesta, nu mai poate clar să se reîn­toarcă pe dânsa. El va trebui să ce­deze locul sau unui altuia care să nu fie atât de galanton cu tot ceea ce o națiune are mai prețios și mai sacru, dreptul de cetățenie. Opiniunea publică s-a manifestat cu o energie crescândă pentru principiul înpământenirei individuale. Ea a so­mat necurmat pe oamenii de la pu­tere de a părăsi acele poteci încurcate pe care se aventurase și de a apuca pe calea cea dreaptă pe care națiunea voește să meargă. Ei insă au persistat tot mai mult în rătăcirea lor, pănă ce in fine acum ș’au creat față cu țara o pozițiune imposibilă. Din ziua în care părerea națiunei, cuprinsă in proiectul majorității, a fost respinsă, guvernul nu mai poate să se supună la voința țerei. El trebue să se retragă din o pozițiune pe care nu o mai poate apara, fără ca să în­trebuințeze arme de acele care ucid și voința țarei și pactul nostru fun­damental. Ar trebui însă să cugete bărbații ce țin frânele guvernului în mânele lor că în momente de sures­­citațiune ca cele prin care trecem, a­­cele arme se pot întoarce lesne în con­tra acelora ce se servesc cu dânsele. Noi însă sperăm că prudența și pa­triotismul acestor barbați va învinge dorința lor de a se menține la o pu­­putere pentru care a făcut tot ce le-a stat prin putință ca să­ o slăbească. CRONICA INTERNĂ __ Discursul d-lui T. Maiorescu* Ședința de Luni 10 Sept. D. T. Maior­esc. D-lor deputați, ’mi pare reu că propunerea de amânare ce avusesem onoarea să o fac înaintea Dv. în ședința de Mercuri, n’a fost primită, ci a degenerat, în contra intențiunilor mele, într’o cestiune de încredere sau ne­încredere în guvern. In aseminea situa­­țiune majoritatea guvernamentală a res­pins amânarea, regret însă pentru inte­resul causei că a respins’o. Vedeți pen­tru ce­ a rămas clar în discuțiune pro­jects majorității delegaților, și dacă va ajunge la vot și va cădea, în urma vo­tului nu mai este cu putință, ca să fie readus sub aceiași formă în discuțiune» D-voastre. Dacă însă va cădea și proiects guver­nului, atunci cum stăm ? Dacă ar fi că­zut proiectul guvernului și cel­ ar venea simultaneu în aceiași zi la vot, atunci pu­team cel puțin unul să’l scăpăm după vo­tul cel­alt. Dar când nu este cu neputință a mai reveni la părerea majorităței, ne putem alia într’o situațiune în adevăr com­plicată. Dar vina nu este a noastră, ea vine dintr’o procedură parlamentară a majori­tăței guvernamentale, și nu din intențiu­­nea camerei întregi. De aceea regret încă odată că s’a în­tâmplat așa, nu va mirați că, chiar în lipsă de contra­zicători și cu tactica ma­jorităței de a pastra tăcerea, ’mi i­ au li­bertatea de a vorbi înaintea Dv. și de a ve arăta, pentru ce primim, pentru ce menținem și vom menținea proiectul ma­jorităței comitetului de delegați. Cred că veți înțelege tot­de­odată și mai ales, ca deputatul colegiului inter al acelui oraș care a fost vechia capitală a Moldovei, a acelei părți a României care este mai cu samă interesată la cestiunea de astăzi, să fie în­deosebi dator­a’și spu­ne cuvântul în numele alegătorilor mei și a orașului ce reprezintă, încep prin o de­clarare : după ce m’am înțeles cu colegii mei din partidul conservator, cu ei îm­preună și pentru dânșii am onoare­a vő spune aci: Primim propunerea formulată de majoritatea comitetului delegaților, ca 1

Next