Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-11-21 / nr. 135

) Anul al Vll-lea No. 135. IASSI, Mercuri 21 Noemvre 1879._________Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abona­mentel­or IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr— pe trimestru 7 fr. STREIN­A­TATE..............................................40 fr. INSERVIUR­I și RF CLAME. rândul 60 b. SCĂRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Vin 20 luni CURIERUL (TH. BALASSA TV.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O aleix d­arual S­eptanaanei ITFT----------------------------------------------------------TT­^FirrTrail------------ TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU I P­I­U­A __PATRONII S pILEI __ | .Roa. Soar. Apusul.Soar. ~~Noeä“" ~ " ' I 1 ■ N­oemvre. 7. „ 18 Duminică Mart. Platon și Roman Duminică E. I. adv. Andrei 7—15 4 23 13 Luni Prof. Avdiu și S. Varlaam In 16 Noemv. lumină plină, fri- 1 Lum,. Dec. Elogia 7—16 .it 20 Par. Gr­gon decapolitul _ .1 P011t.nu. 2 1 ■ Bibiana 7 —17 &—2 21 Mercuri (f) Intrarea in bis. a Nfi. B. 8 * ] Mercur Francisc 3>av. 7-17 4-22 22 Jos Xp Philimon 4 . Varvara 7-17 4-22 23 Vineri Par. Grigorie episc. Abrag. 91 Afm. ^ V,l­ ?l, Ș?lva, 3 ol­a po 24 Sâmbătă___________Par. Climent al Romei ________________________________________________ _______________Si­mbata_______ Nicolae . .. . _______________21_____________4-22 Prețul Aînunoiurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Takubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Web. 20 huni 7 A­N­U­N­C­I­U­R­I. A ESIT DE SDB PRESSA Jalenfiarul „Curierului“ pe anul b­isect 1880 CuMprlnxina Pe lăngă toate cele necesare unui ca­lendar tot ce privește interesele generale, precum toate seriile împrumutului orașu­lui București de la cea întâi tragere și pănă la tragerea din urmă a anului pre­zent. Aseminea o bogată parte amuzantă, navele, poezii anectode și anunc­urile celor mai însemnate ca­se de comercia­nțit din țară cit și din străinătate. Se află de vânzare la Tipografia „Cu­rierului Th. Balassan” cu preț de 1. fr. 50 exemplarul. De Vânzare casele dr. Burada foaste Cosmița, situate in strada Cogăl­­niceanu. Doritorii se vor adresa la sub­semnatul in Iași, strada Sf. Atanasie, sau la proprietar in Roman. (374—12) loan T. Burada. avocat A nu ne iu» In ziua de 30 Octomvre a. c. de pe moșia Mădărjești, comuna Sirca plassa Cărligatura Județiul Iassy, de cătră Cio­banul Ion Moise, de locul seu din Boroia județul Suceava, s’au furat din cărdul meu de 400 oi, opt zeci și șapte de diferite păruri, cu semnul furculiței la urechea stăngă. Părurile oilor sunt, albe, lăi, ți­­­­găi, roșie și albe. Rog pe aflătorii unui aseminea individ, fie el in posesiunea oilor sau nu, al trada autorităților. Segnalmen­­tele lui Ion Moise: Statul nalt, fața bă­lană ochii căprii, sprincenele castanii pă­rul galben, nasul, și gura potrivită. Costaky St­er­ea: (387—3) Arendașul Moșiei Mădărgești. Avii proprietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE CONDICI AGRICOLE etc. etc. TELEGRAME Belgrad 28 Nov. In urma recoman­­dațiunii ministrului președinte Ristici, prințul Milan a numit pe Ilija Mar­­getici, președintele înaltei curți de compturi, in postul de ministru de finance. Londra 29 Nov. Contele Șuvalov a plecat azi dimineață la Paris. Roma 29 Nov. Cairoli a anunțat pe plenipotențiarii Italiei din străină­tate despre formarea noului Cabinet; prin acea circulară arată tot oda­tă, cum că, ca ministru de externe va tinde a întreține relațiuni pacifice cu toate statele. Berlin 29 Nov. Regele și regina Danemarcei au părăsit această capi­tală, împăratul, împărăteasa și prin­cipele moștenitor i-au însoțit până la gară. Paris 29 Nov. Bi­rourile celor pa­tru grupuri parlamentare ale stîngei caută a stabili în comun acord un program, pe care vor cere ministe­­riului să-l primească. Se consideră de unii această demarșă ca îndreptată contra ministeriului, dar credința ge­nerală în cercurile politice este că ea va servi din contra la întărirea pozi­­țiunei sale. Pesta 29 Nov. „Pester Corespon­­denz“ desminte categoric vitezele re­lative la schimbările din ministeriul de finanțe. Berlin 29 Nov. Principele Gorcia­­coff a sosit ieri sară aici, mergând la Petersburg, București 29 Nov. Legațiunea oto­mană de aici nu comunică următoa­rele : „Telegramele „Agenței Reyter“ a­­nunță după o depeșă din Cetinia, cu data de 27 Noemvre, că Mukhtar­­pașa ar fi fost asasinat în cursul mi­siunei. Vuetul acesta este complet fals. După știri autentice, mareșalul s-a culcat ieri la satul Birleme. El se află deci în cale spre Gusinia, un­de merge să-și îndeplinească misiu­nea sa. Legațiunea împărăției otoma­ne desminte deci vuetul respîndit.“ Edimburg 80 Nov. D. Gladstone urmând atacurile sale contra politicei lordului Beaconsfield a pronunțat aici ieri un discurs întrebând: cine va domni în avutele regiuni ale Balca­nilor după stîngerea Turciei ? respun­­de că nu va fi nici Europa, nici Au­stria, nici Anglia, ci popoarele cari locuesc în aceste țări. In privința Rumeliei zise că o a­­devarat că țara posedă o adunare le­giuitoare, că aceasta e un adevarat progres, că dorește ca populațiunile balcanice să nu cadă nici­odată sub jugul unei puteri despotice, și că da­toria Angliei este de a le ocroti. Paris 80 Nov. Bi­rourile grupu­rilor din stingă au avut o nouă în­trunire, în care au început de a lu­cra un program comun. Stingă și cen­­trul-stînga voiesc menținerea cabine­tului ; uniunea republicană și extre­ma stingă ar voi să-l restoarne. Men­ținerea cabinetului e sigură. Londra 80 Nov. La Hyde­ parc s-a ținut în favoarea Irlandejilor un ma­re meeting, în care s’au pronunțat discursuri sedițioase ; cu toate aceste nu s’a luat nici-o precauțiune mili­tară și nu s’a întîmplat nici-o desor­­dine. Berlin 1 Dec. împăratul Germa­niei a primit în audiență privată pe principele Gorciacc IT. Londra 1 Dec. „Standard“ dă ști­rea următoare: Situațiunea devine gra­vă în Albania de sus; probabil vor isbucni tulburări serioase, dacă distric­tul Gusinei va fi dat Muntenegrenilor. Se crede că principele Alexandru al Bulgariei își propune a abdica. „Daily News, anunță că Rusia în curînd va fi dotată cu o constituțiu­­ne ce se va proclama la 2 Martie viitor, Iași,—în 20 Noemvre, 1879. Tractatul de alianță austro-germană, încheit, în timpul călătoriei principe­lui Bismarck la Viena, este in ge­neral considerat in acest moment ca un fapt îndeplinit, asupra căruia nu există cea mai mică îndoială. Această­ alianță are de­sigur un scop deter­minat, dar care până astăzi, cu toate presupunerile, cu toate hipotezele la care a dat naștere, a rămas un mis­ter atît pentru presă cît și pentru gu­vernele celor­lalte puteri. Din Berlin se vestește acum că Germania și Austria s-au hotărît a comunica în curând Rusiei textul con­­vențiunei indiceze la Viena de can­celarul imperiului German. Nime­nnsă nu poate garanta că în textul conven­­țiunei, ce cabinetele din Berlin și Viena îl vor comunica guvernului din Sant- Petersburg, vor fi figurând toate com­­binațiunile politice asupra căror au căzut de acord cele două mari im­perii din centrul Europei. Combinațiunile politice ale cance­larului Germaniei vor rămâne, cre­dem, și de astă dată învăluite de o întunecime profundă. Jurnalele și ca­binetele se află pănă acum reduse la simple hipotese asupra acestui o­­biect. Așa că dacă să știe cu sigu­ranță că cele două imperii de cuvîn­d aliate au un scop determinat, nu se știe insă nimic pănă acum ia contra cui și la ce epocă aceste puteri vor începe o acțiune comună, mai cu samă că, după această știre, Rusia care se credea in general a fi obiectul os­tilităților celor două imperii aliate, va fi in curând asigurată asupra acestui punct prin comunicarea textului con­­vențiunei indicete intre Austria și Germania. Pe de altă parte se putea prevede chiar de la început că alianța austro­­germană, afișată cu atâta zgomot, cu toate că nu să știe nimic asupra adevăra­tului ei scop, nu era de natură a in­spira temeri de o acțiune apropiată a acestor două puteri contra unei al treilea. Mai de­grabă s-ar fi putut­­ conchide din călătoria principelui de Bismarck la Viena și acordul stabilit între cele două guverne că ele erau me­nite de a exercita o intimidare asupra celor­lalte puteri europene, căci alt­min­­trelea cum ne-am explica faptul a­­cesta că, pres­a oficioasă a ambelor im­perii a început mai întăi a trîmbița că un acord, pentru a nu zice o a­­lianță formală, s’a contractat între Germania și monarh­ia Habsburgilor ? Dacă acest acord politic ar fi avut de scop o acțiune imediată, ziarile ofici­oase, nu numai ca­n’ar fi suflat un curent, dar s’ar fi dat toate silințele pentru a declara de neîntemeete ase­­mine zgomote. Așa cel puțin să făcea pănă acum, păstrândusă cel mai mare secret asupra indicerei alianțe­lor pănă in momentul inceperei ac­­ițiunei, și nu putem crede că diplo­mația s’ar fi schimbat așa de o dată tactica ei din trecut. Judecând după situațiunea actuală a politicei europeene mai am putea afirma că pacea Europei nu este a­­menințată cel puțin pentru o bună F­OILETON. ALEXANDRU DUMAS. SULTAHITIA Traducere de George A. Stamatopulo. (Urmare). — Te’nșeli. Neftali. Chiar universul să bea din cupa amorului meu, totuși cupa mea va fi încă pli­nă. zise Amarat surizând: — Iată ce va să zică a vedea o fată tânără fără văl, și a nu mai vedea pe urmă de­cât văluri și sprincene. Iți trebui ca unei privighitori din valea Aurmei, o cușcă pentru a te face să cânți. — Ce’i acea valea Aurme ? întrebă Ammalat-Beg. — Primăvara, îi regatul rozelor, toamna, e re­gatul vielor, respinse Neftali. Și, fiind­că o grupă de vânători întârziați s’apro­­piau de ei, cei doi amici, trăgându-și caii de frâu, se’nfundară’n desișul pădurei. X. Colonelul Verkovsky cătră finanțata sa. Derbend, april 1820. Vino la mine, scumpă Marie, inima inimei mele­ vino la mine, și admiră cu mine o frumoasă noap­te de Daghestan. Derbendul este culcat cu liniște pe un covor înflorit, ca o lavă’ntunecoasă căzută din vârful Caucazului; vântul îmi aduce mirosul mig­­­­dalilor; privighitoarea cântă’n tufiș în dosul fortă­reței. Totul renaște la viață, totul respiră amorul. Natura, roșind ca o finanțată modestă, s’au acope­rit cu un vel de neguri. Marea din jos palpită ca o cuirasă damaschinată pe care­ o ridică resuflarea ui­nul pept puternic. Cea de gips curge ca o undă ar­gintie, luminată de luna plină, care se mișcă pe cer ca o lampă de aur, împregiurul cărea strălucesc stelele, diamante samanate pe azur. In sfîrșit, la fie­care moment, razele capricioase a lunei schimbă aspectul,—nu voi spune de peisagiu, de negurele fără sfârșit, o mare fără margini neconstituind un peisagiu,—dar de­ un orizont care se crede pragul regatului fantomelor, a imperiul viselor. Tu nu vei ști să-ți închipuești, scumpă iubita ce trist și, in acelaș timp, ce dulce sentiment îmi cau­­sează vitetul și vederea mârei, îndată cuget la e­­ternitatea sufletului nostru și la nesfârșirea amoru­lui nostru. Acest amor e’n mine și’mpregiurul meu. Acesta’i singurul sentiment mare și nemuritor pe care’l poate poseda omul. Acesta’i oceanul seu. Fla­căra sa me’ncălzește’n noaptea iarna tristețe­, lumei­­na sa rec călăuzește’n noaptea’ndoelei, atunci iu­besc fără lacrimi, și cred în totul. Tu rîzi de vi­sul meu, sora inimei mele , tu te’nspăimânți de-a­­cest limbagiu melancolic. Ei! D-zeule, cui se spun toate gândirele mele, dacă nu ție ? Tu știi că sunt un fel de lanternă, și că la flacăra ce arde’n inima mea toate sentimentele mele mi se desemnează pe față, și, fiind­că tu me vei citi cu inima și nu cu spiritul teu, sunt liniștit. In tot cazul, dacă oare­care puncte din scrisorile mele v ți rămân obscure, fericitul teu logodnic ți le va explica în viitoarea lu­nă august. Nu pot cugeta fără delir la momentul în care te vei revedea : numer­oasele care ne se­pară, numai verstele care sunt între noi. Astfel, în luna iunie, vei veni la apele de Caucas, și atunci numai câte­va vârfuri înghețate a lanțului granitic vor fi între noi doi. Căt vom fi de aproape și, în acelaș timp, de departe unul de altul,­­amorul meu ! Câți ani din viața mea ași da pentru a apropia fe­ricita oară a’ntrevederii noastre! Sufletele noastre sunt de atât de mult timp logodite! Deci pentru ce-au fost ele dispăru­te păn’acum ? Ammalai al nostru se ascunde tot­ de­una de mi­ne. Nu’l acum, știu cât e de greu, chiar peste pu­tință, de a schimba obiceiurile supte cu laptele de la mumă și cu aerul patriei. Despotismul persan au lăsat în sufletul Tătarilor din Caucas cele mai in­­grositoare pasiuni, făcând să intre’n inimele lor vi­­cleniele cele mai lașe. Ar fi putut fi alt­fel într’un guvernământ fundat pe schimbarea marelui despo­tism cu cel mic, în care chiar justeța giudecăților este lucru rar, in care puterea nu-i de­cât dreptul de-a exercita hoția fără pedeapsă? — Fă cu mine cea ce vei voi, stăpâne ; dar la­­să-me să fac cu inferiorii mei cea ce voi voi. Iată guvernământul asiatic în întregime. De aici resultă că fie­care, aflândusă’ntre doi i­­nimici, acel care’l apasă și acel pe care’l apasă, s’au obișnuit a’și ascunde cugetările ca și banii. De aici vine că fie­care’ntrebuințază viclenie dinaintea celui mai bogat pentru a obține a oare­care rescumpărare prin apasare s’au denunțare. In sfîrșit, de aici vine că Tatami de Daghestan nu va zice un cuvânt, nu va face un pas, nu va da un castravete­ (pepine) fără speranță de-a primi la rândul său un cadou. Grosier cu cel care n’are nici forță nici putere, el se pleacă de’naintea celui p­uternic, se târăște de­­’naintea celui bogat. Te umple de desmerdări, îți dă copii sei, casa sa, sufletul seu, numai ca să’și păs­treze banii sei. Și, dacă are pentru cine­ va vr’o a­­tențiune oare­care, fiți siguri că această atențiune ascunde un calcul. In afaceri, o lețcae’l oprește, e greu a’și închipui cine­va pănă unde merge iubirea lor de câștig. Asiatic au caracterul mai îngroșitor, mai vii de­cât dânșii; dar Tatarii, cred, sunt mai trădători și mai lacomi, deci, de sigur că Amma­­lat, vâzând ast­fel de exemple din copilăria sa, a trebuit să fie influențat, cu toate că au păstrat în no­bleță sa un mare dispreț pentru tot cea ce-i îngro­șitor și nedemn ; dar el a primit de la natură un caracter prefăcut, ca o armă neaparat trebuitoare contra inimicilor sei vizibili sau ascunși. La Asia­tici, leg­iurele de’nrudire, așa de sacre la noi, nu există:­­ dânșii, fiul e sclavul părintelui, fratele inimicul fratelui. Ei n’au nici o’ncredere’n aproapele lor ca pe ei înșii. Gelosia ce le inspiră femeele sau metresele lor înădușă toate sentimentele intermedia­re. Pentru ei nu’i amiciție. Un copil crescut de o mumă sclavă, necunoscând desmerdările părintelui seu, înăbușit de alfabetul arab, se ascunde chiar de copii de vârsta sa. De cum încep a’i da dinții, se ocupă de sine însuși; când încep a’i da mustețile, toate ușele și toate inimele se’nchid înaintea lui. Bărbații îl privesc cu neliniște și’l alungă ca pe o bestie sălbatică, și primele mișcări a inimei sale, prima impulsiune­ a naturii sunt deja crime de’na­intea mahometanismului. Nu trebui să lese ca să se vadă cea ce se petrece în el chiar de’naintea celei mai apropiate rude a sale, chiar de’naintea celui mai bun amic al seu. Dacă plânge, trebui să’și ție bach­ktul pe ochi și să plângă singur și’n tăcere! Iti spun toate acestea, scumpa mea iubită, pen­tru ca să nu condamni pe Ammalat. Moravurele a­­siatice sunt așa de departe de ale noastre, în­cât ele au trebuință de a’ți fi explicate la fie­care mo­ment. Ast­fel iată aproape un an și giumătate de când el locuește la mine, și nu știam încă numele 20 \ ■

Next