Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-11-21 / nr. 135
) Anul al Vll-lea No. 135. IASSI, Mercuri 21 Noemvre 1879._________Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERVIURI și RF CLAME. rândul 60 b. SCĂRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Vin 20 luni CURIERUL (TH. BALASSA TV.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O aleix darual Septanaanei ITFT----------------------------------------------------------TT^FirrTrail------------ TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU I PIUA __PATRONII S pILEI __ | .Roa. Soar. Apusul.Soar. ~~Noeä“" ~ " ' I 1 ■ Noemvre. 7. „ 18 Duminică Mart. Platon și Roman Duminică E. I. adv. Andrei 7—15 4 23 13 Luni Prof. Avdiu și S. Varlaam In 16 Noemv. lumină plină, fri- 1 Lum,. Dec. Elogia 7—16 .it 20 Par. Grgon decapolitul _ .1 P011t.nu. 2 1 ■ Bibiana 7 —17 &—2 21 Mercuri (f) Intrarea in bis. a Nfi. B. 8 * ] Mercur Francisc 3>av. 7-17 4-22 22 Jos Xp Philimon 4 . Varvara 7-17 4-22 23 Vineri Par. Grigorie episc. Abrag. 91 Afm. ^ V,l ?l, Ș?lva, 3 ola po 24 Sâmbătă___________Par. Climent al Romei ________________________________________________ _______________Simbata_______ Nicolae . .. . _______________21_____________4-22 Prețul Aînunoiurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Eschbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Takubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Web. 20 huni 7 ANUNCIURI. A ESIT DE SDB PRESSA Jalenfiarul „Curierului“ pe anul bisect 1880 CuMprlnxina Pe lăngă toate cele necesare unui calendar tot ce privește interesele generale, precum toate seriile împrumutului orașului București de la cea întâi tragere și pănă la tragerea din urmă a anului prezent. Aseminea o bogată parte amuzantă, navele, poezii anectode și anuncurile celor mai însemnate case de comercianțit din țară cit și din străinătate. Se află de vânzare la Tipografia „Curierului Th. Balassan” cu preț de 1. fr. 50 exemplarul. De Vânzare casele dr. Burada foaste Cosmița, situate in strada Cogălniceanu. Doritorii se vor adresa la subsemnatul in Iași, strada Sf. Atanasie, sau la proprietar in Roman. (374—12) loan T. Burada. avocat A nu ne iu» In ziua de 30 Octomvre a. c. de pe moșia Mădărjești, comuna Sirca plassa Cărligatura Județiul Iassy, de cătră Ciobanul Ion Moise, de locul seu din Boroia județul Suceava, s’au furat din cărdul meu de 400 oi, opt zeci și șapte de diferite păruri, cu semnul furculiței la urechea stăngă. Părurile oilor sunt, albe, lăi, țigăi, roșie și albe. Rog pe aflătorii unui aseminea individ, fie el in posesiunea oilor sau nu, al trada autorităților. Segnalmentele lui Ion Moise: Statul nalt, fața bălană ochii căprii, sprincenele castanii părul galben, nasul, și gura potrivită. Costaky Sterea: (387—3) Arendașul Moșiei Mădărgești. Avii proprietarilor de moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se găsesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE CONDICI AGRICOLE etc. etc. TELEGRAME Belgrad 28 Nov. In urma recomandațiunii ministrului președinte Ristici, prințul Milan a numit pe Ilija Margetici, președintele înaltei curți de compturi, in postul de ministru de finance. Londra 29 Nov. Contele Șuvalov a plecat azi dimineață la Paris. Roma 29 Nov. Cairoli a anunțat pe plenipotențiarii Italiei din străinătate despre formarea noului Cabinet; prin acea circulară arată tot odată, cum că, ca ministru de externe va tinde a întreține relațiuni pacifice cu toate statele. Berlin 29 Nov. Regele și regina Danemarcei au părăsit această capitală, împăratul, împărăteasa și principele moștenitor i-au însoțit până la gară. Paris 29 Nov. Birourile celor patru grupuri parlamentare ale stîngei caută a stabili în comun acord un program, pe care vor cere ministeriului să-l primească. Se consideră de unii această demarșă ca îndreptată contra ministeriului, dar credința generală în cercurile politice este că ea va servi din contra la întărirea pozițiunei sale. Pesta 29 Nov. „Pester Corespondenz“ desminte categoric vitezele relative la schimbările din ministeriul de finanțe. Berlin 29 Nov. Principele Gorciacoff a sosit ieri sară aici, mergând la Petersburg, București 29 Nov. Legațiunea otomană de aici nu comunică următoarele : „Telegramele „Agenței Reyter“ anunță după o depeșă din Cetinia, cu data de 27 Noemvre, că Mukhtarpașa ar fi fost asasinat în cursul misiunei. Vuetul acesta este complet fals. După știri autentice, mareșalul s-a culcat ieri la satul Birleme. El se află deci în cale spre Gusinia, unde merge să-și îndeplinească misiunea sa. Legațiunea împărăției otomane desminte deci vuetul respîndit.“ Edimburg 80 Nov. D. Gladstone urmând atacurile sale contra politicei lordului Beaconsfield a pronunțat aici ieri un discurs întrebând: cine va domni în avutele regiuni ale Balcanilor după stîngerea Turciei ? respunde că nu va fi nici Europa, nici Austria, nici Anglia, ci popoarele cari locuesc în aceste țări. In privința Rumeliei zise că o adevarat că țara posedă o adunare legiuitoare, că aceasta e un adevarat progres, că dorește ca populațiunile balcanice să nu cadă niciodată sub jugul unei puteri despotice, și că datoria Angliei este de a le ocroti. Paris 80 Nov. Birourile grupurilor din stingă au avut o nouă întrunire, în care au început de a lucra un program comun. Stingă și centrul-stînga voiesc menținerea cabinetului ; uniunea republicană și extrema stingă ar voi să-l restoarne. Menținerea cabinetului e sigură. Londra 80 Nov. La Hyde parc s-a ținut în favoarea Irlandejilor un mare meeting, în care s’au pronunțat discursuri sedițioase ; cu toate aceste nu s’a luat nici-o precauțiune militară și nu s’a întîmplat nici-o desordine. Berlin 1 Dec. împăratul Germaniei a primit în audiență privată pe principele Gorciacc IT. Londra 1 Dec. „Standard“ dă știrea următoare: Situațiunea devine gravă în Albania de sus; probabil vor isbucni tulburări serioase, dacă districtul Gusinei va fi dat Muntenegrenilor. Se crede că principele Alexandru al Bulgariei își propune a abdica. „Daily News, anunță că Rusia în curînd va fi dotată cu o constituțiune ce se va proclama la 2 Martie viitor, Iași,—în 20 Noemvre, 1879. Tractatul de alianță austro-germană, încheit, în timpul călătoriei principelui Bismarck la Viena, este in general considerat in acest moment ca un fapt îndeplinit, asupra căruia nu există cea mai mică îndoială. Această alianță are desigur un scop determinat, dar care până astăzi, cu toate presupunerile, cu toate hipotezele la care a dat naștere, a rămas un mister atît pentru presă cît și pentru guvernele celorlalte puteri. Din Berlin se vestește acum că Germania și Austria s-au hotărît a comunica în curând Rusiei textul convențiunei indiceze la Viena de cancelarul imperiului German. Nimennsă nu poate garanta că în textul convențiunei, ce cabinetele din Berlin și Viena îl vor comunica guvernului din Sant- Petersburg, vor fi figurând toate combinațiunile politice asupra căror au căzut de acord cele două mari imperii din centrul Europei. Combinațiunile politice ale cancelarului Germaniei vor rămâne, credem, și de astă dată învăluite de o întunecime profundă. Jurnalele și cabinetele se află pănă acum reduse la simple hipotese asupra acestui obiect. Așa că dacă să știe cu siguranță că cele două imperii de cuvînd aliate au un scop determinat, nu se știe insă nimic pănă acum ia contra cui și la ce epocă aceste puteri vor începe o acțiune comună, mai cu samă că, după această știre, Rusia care se credea in general a fi obiectul ostilităților celor două imperii aliate, va fi in curând asigurată asupra acestui punct prin comunicarea textului convențiunei indicete intre Austria și Germania. Pe de altă parte se putea prevede chiar de la început că alianța austrogermană, afișată cu atâta zgomot, cu toate că nu să știe nimic asupra adevăratului ei scop, nu era de natură a inspira temeri de o acțiune apropiată a acestor două puteri contra unei al treilea. Mai degrabă s-ar fi putut conchide din călătoria principelui de Bismarck la Viena și acordul stabilit între cele două guverne că ele erau menite de a exercita o intimidare asupra celorlalte puteri europene, căci altmintrelea cum ne-am explica faptul acesta că, presa oficioasă a ambelor imperii a început mai întăi a trîmbița că un acord, pentru a nu zice o alianță formală, s’a contractat între Germania și monarhia Habsburgilor ? Dacă acest acord politic ar fi avut de scop o acțiune imediată, ziarile oficioase, nu numai can’ar fi suflat un curent, dar s’ar fi dat toate silințele pentru a declara de neîntemeete asemine zgomote. Așa cel puțin să făcea pănă acum, păstrândusă cel mai mare secret asupra indicerei alianțelor pănă in momentul inceperei acițiunei, și nu putem crede că diplomația s’ar fi schimbat așa de o dată tactica ei din trecut. Judecând după situațiunea actuală a politicei europeene mai am putea afirma că pacea Europei nu este amenințată cel puțin pentru o bună FOILETON. ALEXANDRU DUMAS. SULTAHITIA Traducere de George A. Stamatopulo. (Urmare). — Te’nșeli. Neftali. Chiar universul să bea din cupa amorului meu, totuși cupa mea va fi încă plină. zise Amarat surizând: — Iată ce va să zică a vedea o fată tânără fără văl, și a nu mai vedea pe urmă decât văluri și sprincene. Iți trebui ca unei privighitori din valea Aurmei, o cușcă pentru a te face să cânți. — Ce’i acea valea Aurme ? întrebă Ammalat-Beg. — Primăvara, îi regatul rozelor, toamna, e regatul vielor, respinse Neftali. Și, fiindcă o grupă de vânători întârziați s’apropiau de ei, cei doi amici, trăgându-și caii de frâu, se’nfundară’n desișul pădurei. X. Colonelul Verkovsky cătră finanțata sa. Derbend, april 1820. Vino la mine, scumpă Marie, inima inimei mele vino la mine, și admiră cu mine o frumoasă noapte de Daghestan. Derbendul este culcat cu liniște pe un covor înflorit, ca o lavă’ntunecoasă căzută din vârful Caucazului; vântul îmi aduce mirosul migdalilor; privighitoarea cântă’n tufiș în dosul fortăreței. Totul renaște la viață, totul respiră amorul. Natura, roșind ca o finanțată modestă, s’au acoperit cu un vel de neguri. Marea din jos palpită ca o cuirasă damaschinată pe care o ridică resuflarea uinul pept puternic. Cea de gips curge ca o undă argintie, luminată de luna plină, care se mișcă pe cer ca o lampă de aur, împregiurul cărea strălucesc stelele, diamante samanate pe azur. In sfîrșit, la fiecare moment, razele capricioase a lunei schimbă aspectul,—nu voi spune de peisagiu, de negurele fără sfârșit, o mare fără margini neconstituind un peisagiu,—dar de un orizont care se crede pragul regatului fantomelor, a imperiul viselor. Tu nu vei ști să-ți închipuești, scumpă iubita ce trist și, in acelaș timp, ce dulce sentiment îmi causează vitetul și vederea mârei, îndată cuget la eternitatea sufletului nostru și la nesfârșirea amorului nostru. Acest amor e’n mine și’mpregiurul meu. Acesta’i singurul sentiment mare și nemuritor pe care’l poate poseda omul. Acesta’i oceanul seu. Flacăra sa me’ncălzește’n noaptea iarna tristețe, lumeina sa rec călăuzește’n noaptea’ndoelei, atunci iubesc fără lacrimi, și cred în totul. Tu rîzi de visul meu, sora inimei mele , tu te’nspăimânți de-acest limbagiu melancolic. Ei! D-zeule, cui se spun toate gândirele mele, dacă nu ție ? Tu știi că sunt un fel de lanternă, și că la flacăra ce arde’n inima mea toate sentimentele mele mi se desemnează pe față, și, fiindcă tu me vei citi cu inima și nu cu spiritul teu, sunt liniștit. In tot cazul, dacă oarecare puncte din scrisorile mele v ți rămân obscure, fericitul teu logodnic ți le va explica în viitoarea lună august. Nu pot cugeta fără delir la momentul în care te vei revedea : numeroasele care ne separă, numai verstele care sunt între noi. Astfel, în luna iunie, vei veni la apele de Caucas, și atunci numai câteva vârfuri înghețate a lanțului granitic vor fi între noi doi. Căt vom fi de aproape și, în acelaș timp, de departe unul de altul,amorul meu ! Câți ani din viața mea ași da pentru a apropia fericita oară a’ntrevederii noastre! Sufletele noastre sunt de atât de mult timp logodite! Deci pentru ce-au fost ele dispărute păn’acum ? Ammalai al nostru se ascunde tot deuna de mine. Nu’l acum, știu cât e de greu, chiar peste putință, de a schimba obiceiurile supte cu laptele de la mumă și cu aerul patriei. Despotismul persan au lăsat în sufletul Tătarilor din Caucas cele mai ingrositoare pasiuni, făcând să intre’n inimele lor vicleniele cele mai lașe. Ar fi putut fi altfel într’un guvernământ fundat pe schimbarea marelui despotism cu cel mic, în care chiar justeța giudecăților este lucru rar, in care puterea nu-i decât dreptul de-a exercita hoția fără pedeapsă? — Fă cu mine cea ce vei voi, stăpâne ; dar lasă-me să fac cu inferiorii mei cea ce voi voi. Iată guvernământul asiatic în întregime. De aici resultă că fiecare, aflândusă’ntre doi inimici, acel care’l apasă și acel pe care’l apasă, s’au obișnuit a’și ascunde cugetările ca și banii. De aici vine că fiecare’ntrebuințază viclenie dinaintea celui mai bogat pentru a obține a oarecare rescumpărare prin apasare s’au denunțare. In sfîrșit, de aici vine că Tatami de Daghestan nu va zice un cuvânt, nu va face un pas, nu va da un castravete (pepine) fără speranță de-a primi la rândul său un cadou. Grosier cu cel care n’are nici forță nici putere, el se pleacă de’naintea celui puternic, se târăște de’naintea celui bogat. Te umple de desmerdări, îți dă copii sei, casa sa, sufletul seu, numai ca să’și păstreze banii sei. Și, dacă are pentru cine va vr’o atențiune oarecare, fiți siguri că această atențiune ascunde un calcul. In afaceri, o lețcae’l oprește, e greu a’și închipui cineva pănă unde merge iubirea lor de câștig. Asiatic au caracterul mai îngroșitor, mai vii decât dânșii; dar Tatarii, cred, sunt mai trădători și mai lacomi, deci, de sigur că Ammalat, vâzând astfel de exemple din copilăria sa, a trebuit să fie influențat, cu toate că au păstrat în nobleță sa un mare dispreț pentru tot cea ce-i îngroșitor și nedemn ; dar el a primit de la natură un caracter prefăcut, ca o armă neaparat trebuitoare contra inimicilor sei vizibili sau ascunși. La Asiatici, legiurele de’nrudire, așa de sacre la noi, nu există: dânșii, fiul e sclavul părintelui, fratele inimicul fratelui. Ei n’au nici o’ncredere’n aproapele lor ca pe ei înșii. Gelosia ce le inspiră femeele sau metresele lor înădușă toate sentimentele intermediare. Pentru ei nu’i amiciție. Un copil crescut de o mumă sclavă, necunoscând desmerdările părintelui seu, înăbușit de alfabetul arab, se ascunde chiar de copii de vârsta sa. De cum încep a’i da dinții, se ocupă de sine însuși; când încep a’i da mustețile, toate ușele și toate inimele se’nchid înaintea lui. Bărbații îl privesc cu neliniște și’l alungă ca pe o bestie sălbatică, și primele mișcări a inimei sale, prima impulsiune a naturii sunt deja crime de’naintea mahometanismului. Nu trebui să lese ca să se vadă cea ce se petrece în el chiar de’naintea celei mai apropiate rude a sale, chiar de’naintea celui mai bun amic al seu. Dacă plânge, trebui să’și ție bachktul pe ochi și să plângă singur și’n tăcere! Iti spun toate acestea, scumpa mea iubită, pentru ca să nu condamni pe Ammalat. Moravurele asiatice sunt așa de departe de ale noastre, încât ele au trebuință de a’ți fi explicate la fiecare moment. Astfel iată aproape un an și giumătate de când el locuește la mine, și nu știam încă numele 20 \ ■