Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-11-21 / nr. 134

Anul al 8-lea No. 134. IASSI, Vineri 21 Nov. (3 Deceni.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr., pe trimestru 7 fr. ......................................................................40 fr.­INSERȚIUNI Și RECLAME, răndul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. Vin Nr. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI ZIUA P­A­T­R­ON­UL ZILEI TIMPUL DIN SE­FT AM­ANA STIL NOU ! Z­I­U­A S>­A­T­II­O­IȘ­U­L ZILEI Rău. Soar. Apusul Soar. -- —­—­ ■ ' ...... • r:rr~r~7T ^ ~ — ~ ' Hoem V. ' ~~ ‘ ..~ 10V' Duminică Ap. Mateiu Evag. 28 Duminică Günther 1 1710« n­ íl"a”și IX1ÂÎ* L>2»NoTM.4„e<3„.am­..» S­g%. A =1­0 19 Mercuri Pr. Avdiu, M. Varlaam. Uiodor ninsoare, lumină nouă. ~ Mercur Dec. Oscar 2 o? 7 - 20 Joi C. Grigorie, Proclu 2 Joi Aurelia 7-31 *- 7 21 Vineri t Intrarea In biserică •* Vine“ Barbara 7— 32 4 1 22 Sâmbătă Ap. Filimon, M. Chcin­a Valerian I.____________Sambata Franz _____________________________ l—op * * Prețul Anunc­urilor PAGINA t 50 b. Pag. XII. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam negotiant-commissionaire 4, rue démont Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Radolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rottetr & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iii*. 9 bani este cea mai bană Eau d. e COLOGNE Evans Mania Farina Glockengass No. 4711 in Cöln. Se găsește la toate magasiile cele mari, la famaciști și la cei d’mniei frisen. DE LA AVERTISMENT Rugăm pe domnii abonații noștri, din orașele mai jos în­semnate, cari nu și**au achi­tat încă plata abonamentului, să bine-voească a achita a­­ceastă plată, pentru ca să nu ne vedem puși în neplăcuta posițiune de a da liste detai­late, cu numele d-lor. Iași, Botoșani, Bacău, Bârlad, Do­­rohoi, Focșani, Folticeni, Galați, Huși, Hârlău, Mihaileni, Pașcani, Peatra, Podul­ Iloae Roman, Tecuciu, T.-Ocna, T.-Frumos, T.-Neamț. ADMINIS­TRA­TI­UN­EA. Dr. B. C. BUICLI S’au mutat strada Danco din dosul ca­selor Roznovanu, vis-a-vis de Ferdinand caratașul. — Consultațiuni de la 7—10 dim. și 5—8 seara. (428—10). BIBLIOGRAFIE A ețit de sub presă OCHII NEGRI OCHII ALBAȘTRI Traductiune de G. C. Stamatopulo. Se află de vânzare­­a Tipografia Th. Balassan cu prețul de 1 leu 50 b. A Se caută 10,000 galbeni cu procent de opt la sută, cu prima ipotecă. A se adresa la redacțiunea acestei foi. 1 De rensare 1) . Una dugheană situată pe drumul Soco­­lei la trei fântâni alături cu fabrica de chi­brituri a d-lui Goldenthal. 2) . Cercul prenumit a lui Peretz lăngă ba­riera Păcurari, având vie și case încăpătoare, in întindere peste 75 fălci, fănuț și aratură. Doritorii si vor adresa pentru informații la C. A. Vrabie flocuind strada Serăria lăngă Pompieri. (429—12) TELEGRAME Paris 29 nov. Ziarul „Le Temps“, comentând „Cartea galbănă“, explică că d. Freycinet n’a voit nici­o­dată ostilitățile nu contra Turciei, ci a cău­­tat numai de a lega causa greacă de cea muntenegreană, atunci când era permis de a spera că manifestațiunea navală va produce un resultat. Astăzi nimeni nu mai voește să reînoiască acea manifestațiune. Concertul euro­pean nici­odată n’a fost cordial. Scutari 29 nov. Derviș-Pașa s’a in­tors înapoi aici, de unde va merge in Epir. Berlin 29 nov. împăratul a făcut ori o preumblare in trăsură închisă și astăzi a primit pe ambasadorul Ho­henlohe. Roma 29 nov. In Cameră d. Car­­rdly apără încă odată politica externă, exprimă mai multe considerațiuni a­­supra coalițiunei grupurilor contra mi­­nisteriului, și cere ca majoritatea să voteze compact, pentru ca ministeriul să potă îndeplini reformele promise. D. Nicottera in numele amicilor sei declara că ei vor remâne uniți con­tra ministeriului. Desbaterea generală s’a închis du­pă un lung discurs din partea d-lui Depretis prin care a aparat politica din lăuntru și a insistat că ministe­riul in tote ocasiunile, și a făcut dato­ria sa. D. Odescalchi desvoltă o moțiune prin care declară că adunarea nu este satisfăcută cu explicațiunea ministru­lui asupra sosirei comunarzilor fran­­cezi in Italia. D. Martini esprimă încredere de­plină in minister și declară că adu­narea, luând act de­­ declarațiunea mi­­nisteriului, trece la ordinea Zilei-Desbaterea va continua mâne. -Constantinopoli 29 nov. In urma o­­cupărei pacinice a Dulcignei, princi­pele Nichita a amnestiat pe musul­manii din Podgorița deținuți pentru cause politice. Derviș-pașa s-a intors înapoi in Scutari la 28 nov., după ce a lasat câte­va companii in împreju­rimile Dulcignei și a notificat consu­lilor remiterea acestui oraș. Viena 80 nov. ț­iua de osi, ani­versara suiroî pe tron a împăratului, a fost celebrată cu solemnitate de stu­denți, de corporațiuni și asociațiuni, in Viena și provincii. Londra 80 nov. Treveysen, deputat va înlocui pe Lefevre in postul de secretar al amiralității, și Lefevre va înlocui pe Adam in postul de secre­tar la lucrările publice. 7.Daily Telegraph“ (zice că in Con­­stantinopoli s’a ținut ori un consiliu la palat, care a hotărât să remită pu­terilor o notă, prin care declară că Poarta este doritare să reguleze ches­tiunea greacă intr’un mod pacific pe basele liniei de fruntarie ce a propus de curând. Poarta cere ca puterile să înduplece pe Grecia de a primi un aranjament prin bună înțelegere. Viena 30 nov. In cameră s’au es­­pus situația financiară presentată de ministrul de finance, in care se vede un deficit de 34,200,000 florini in previsiunile bugetare pentru 1881. In acestă sumă sunt cuprinse chel­­tuelile drumului de fer Arlberg. Exer­­cițiul 1880 este mai favorabil. Impo­­sitele directe până la finele lui oct. au dat peste evaluare 1,800,000 flo­rini. Produsul impositului tutunului a sporit cu doua milione. Ministrul anunță că reforma in im­­positele directe, cere votarea proiec­telor deja presentate, relativ la impo­­sitele indirecte, și numește de aseme­­nea nouă­­ proiecte economice pentru sporirea resurselor monarc­iei. Paris 30 nov. In Senat fiind in desbatere bugetul ministrului de ex­terne, Gontant Byron dice că asisten­­ța Turciei este esențială pentru pacea lumei și blamează inițiativa Franciei in favoarea Greciei. Barthelemy St.-Hillaire respune jend Zice că era de o necesitate absolută ca Francia să asiste la congresul de Berlin, că Rusia a fost înțeleaptă și mărinimoasă supuind congresului tra­tatul de St.­Stefano, că Francia ar fi fost acuzată că nutrește proiecte clan­destine dacă nu ar fi asistat la con­gres. „Politica nostră, adauge minis­trul, nu este strălucitare, dar ea este folositare. Noi vom continua de a lu­cra pentru menținerea păcei ca și pre­decesorii noștri.“ Broglie­­ lice că trebue să ne apă­răm numai interesele noastre să ne ferim de complicațiuni, și să remânem neutri și liberi. Freycinet să teme ca demonstrațiu­­nea in favoarea Greciei să nu devie imposibilă. Roma 30 nov. In Cameră, Crispi și Nicottera desvoltă moțiunea pentru ordinea de Zi pur și simplu. Mancini, esprimând încrederea in minister, a presentat următorea ordi­ne de Zi - „Camera dorind de a rosti asupra însemnatelor reforme cerute de trebuințele și dorințele țerei, după ce au ascultat declarațiunile miniștrilor, trece la ordinea­­ zilei". Carroly declară că primește ordinea de­­ la Mancini, și atunci tote celelalte ordine de Zi sunt retrase. Bonghi propune să se voteze in deosebi cele două părți ale acestei or­dine de Zi- Cea ce se primește, în­tâia parte puindu-se la vot se primeș­te in unanimitate, a doua (după ce a ascultat declarațiunile miniștrilor), este aprobată cu 221 voturi pentru, 1S8 contra și 5 abțineri.­­ Constantinopoli 1 dec. In urma or­­dinilor ce a primit, d. Gosd­en, am­basadorul englez de aici, va pleca la 8 dec. la Londra, unde va primi in­strucțiuni definitive asupra chestiuni­lor pendente, iar pe la sfârșitul lui ianuarie se va întoarce înapoi la Con­stantinopoli. Gettinia 1 dec. Principele Nikita a mulțumit lui Derviș-pașa pentru chi­pul cu care s-a îndeplinit cestiunea Dulcignei. Londra 1 dec. La banchetul con­servatorilor ținut la Woodstock, mar­d­asul Salisbury a zis că întrebuin­țarea forței in favoarea Greciei ar­e in contrazicere cu tratatul de Berlin, și că este necesar de a mărgini pre­­tențiunele Greciei la Tesalia. FOILETON GU­STAVE CHADEUIL. lv £ st­r­i­o. SAU HENRICIV si LÍNSQUENETUL. (Urmare). Streinul nu’și putu opri un scris care’i încreți buzele, căci își amintise de tenorul sansquenet a că­rui confesiune se raporta de minune la indicațiunile bătrânului căpitan. După ce’și luă concediu de la ofițerii cari’l în­­cunjurau, el se’ntorsă înapoi pentru a’și găsi tră­sura. Dar Turenne, care’l spiona, se găsi din în­tâmplare in drumul seu. După ce­ a examinat din nou cu atențiune trăseturile sale, el își scolă pă­lăria cu amândouă mânile și se inclină profund. St. Turenne, st­­­ lisă necunoscutul puind un dege­ la gură. Și tot surzind, el adăogă: 77 Cum găsești că’mi șede cu acestă bandă ? Din fericire numai câți­va omeni m’au vă­lut in acestă întreprindere îndrăsneță. Eram așa de bine deghi­­zat, nu’i așa ? Mustețile mele, de obiceiu ridicate, spânzură in joc ca fumiele unui catarg, sau dacă vă place mai bine, cea ce’i mai just, ca părul germa­­nului Bussy, pe care’l-a scos, alaltaeri, din apă di­naintea lui Lagny. Așa­dar nu’i de­cât nasul meu, primul din rasa mea, care m’ar fi putut tracta, dar n’am găsit incă muticul suprima. — Eu, Sire, răspunsă Turenne, vă voi recunoște pretutindenea și tot­deauna. — Chiar dacă­ mi-ași pune nasul in buzunar? — Da, Sire. — Mă credeți, Turenne, că am avut puterea, pen­tru ca să nu me­gâciască nimeni, a nu injura de­cât o dată ? Ventre-saint-gris! cu tate acestea’i bi­ne a înjura, dar să vedem, vicomte, întovărășiți-mă pănă la trăsura mea, și abțineți-vă, vă conjur, de ori­ce demonstrațiune care m’ar putea face cunos­cut , acoperiți-vă și numiți-mă numai cât domnule. Cinci minunte după acea, trăsura contelui de Mor­­nay, pusă’n gonă, făcea să sară câte un fulger din fie­care peatră pe drumul de la Paris la Saint-Denis. •TiWW II. Unde începe istoria nostra. Un fel de negură, mai degrabă un crepuscul de­cât o vapore, începea a învăli pământul. Sorele, care apusese de un moment, încetasă de a colora cu un reflect de flacără săgețile aeriene ale bătrânului Pa­ris, a cărui acopereminte de ardesie, asemenea cu minaretele unui oraș oriental conservasă aspectul albăstriu care face pe poeți să viseze mult timp. Trăsura care ducea norocul Franciei, în persona lui Henric de Navara, alerga mereu ca un uragan. Dar, ori­cât mergea de răpide, totuși în curând fu ajun­să de un cavaler care, plecat pe odlâncul sălei sale, luptă mai intăi in fuială cu ea, pe urmă sfârși prin a o întrece, ca un meteor. — Ventre-saint-gris­ murmură regele, care, la costat aparițiune, își scosese capul la portieră; iată, nu mă înșel, desertorul nostru Beautreillis, nu mer­ge tocmai râu ca pentru un sans quenet! asta chiar ar despera pe vărul nostru de Guise, care pretinde, cu fanfaronada care’l destinge, că e cel mai bun e­­cuger al creștinătății. Saint-Rieul-Beautreillis, dus de arabul seu, stri­ga câte­o­dată cu vocea sa cea mai imperiosă: — Mai răpide, Djinn, mai răpide!... Djinn, ca un demn cal cu sânge maur, întrebu­­ință abea două­spre­zece minunte pentru a face do­uă leghe. Ajuns la grija castelului de la Vrillére, unde am venit deja pe regele, un moment dimineță, inteligentul animal se’nțepeni pe piciorele de dina­poi cari’i erau ca de oțel și se opri. Saint-Bieul sări cu ușurință pe pământ și condusă calul, de frâu într’o pădure vecină unde’l legă. Pe urmă se’ntor­­să’napoi, își pusă amândouă manele pe pept ca și cum ar fi voit să’și comprime bătăile inimei sale, și se pusă pe urmă a escalada cu ușurință un zid mic care’nchidea parcul de La Vrillére. O dată de cea­l­altă parte a zidului, el înaintă cu precauțiune, rețiindu-și respirațiunea, spre un boschet construit pe o ridicătură care, la stânga cărărei, făcea o te­rasă la drum. Cu cât se apropia cu atât­ mersul sau părea ti­mid și circumspect. S’ar fi putut zice, venindul în acelaș timp așa de mișcat și de neliniștit, că se te­mea a tulbura somnul unei persane care’i era scum­pă, sau póte chiar a nu o găsi in locul unde s’aș­­tepta s’o întâlnescă. Totuși o formă albă și vapo­­rosă era acolo, așezată, în atitudinea gândirei sau a rugăciunei, Beautreillis s’apropiă de ea, și’i zisă cu un accent de voce dulce și vibratore. — O­ mulțumesc, domnișoră Marie, mulțumesc c’ai venit astă­zi. r. Ha, Ztaft Maria, am venit cu tóte reproșurile energice ale conștiinței mele, care'mi zice că o ast­fel de demarșă din partea mea este o îndoită gre­­șală, cătră părintele meu și câtră D-Zeu... Vă asi­gur, amice, că acest sentiment al greșalei mele al­­tereză într’un mod forte crud fericirea ce-o simțesc venindu-vă. — Vă rog, domnișoră, întrerupsă Saint-Rieul, a cărui voce era împărțită între lacrimi și sub­surv­ri turburați printr’o ast­fel de impresiune de re­gret, totă încântarea pe care’mi-o inspiră presența d-vóstre. Pentru a evita un pretext de reproș a con­științei d-vóstre, m’am silit tot­de­una (dați’mi a­­cestă dreptate) a face să tacă in mine strigătele prea imperiase ale pasiunei mele, având îngrijirea a nu ne vorbi de­cât cu o extremă reservă, împingând cu curaj in fundul peptului meu expresiunele prea căldurose pe cari mi le dicta admirațiunea. Iată, convenții, cea ce m’a făcut demn de stima d-vestre, și cea ce trebue să stâmpere puțin blamul sever al conștiinței d-vóstre. — E adevarat, respinsă Maria: aveți tóte deli­­catețile sufletului. Fără acesta, credeți-mă, amice, n’ași fi în acest moment lângă d-vostră. Și, cu un abandon nespus, ea’i luă o mână pe care-o strînsă cu dulceță într’ale sale. Beautreillis, cufundat într’o dulce reverie, vedea întredeschizindu-să dinaintea gândirei sale încântă­­torea lume a speranței, in care orizonturi luminose se desvelesc într’un viitor nedefinit de bucurii nes­puse și de tinereță eternă, ore de extas a căror a­­mintire, după mulți ani, face să bată încă inima bă­trânului și aduce un scris pe buzele sale veștejite de îndoială și de decepțiuni ! — Voiți Saint-Rieul, îl întrebă Maria, să trecem In revistă trecutul nostru ? vom vorbi pe urmă de viitorul nostru!

Next