Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-11-21 / nr. 134
Anul al 8-lea No. 134. IASSI, Vineri 21 Nov. (3 Deceni.) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr., pe trimestru 7 fr. ......................................................................40 fr.INSERȚIUNI Și RECLAME, răndul 60 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole neflancate nu se primesc. Vin Nr. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI ZIUA PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEFT AMANA STIL NOU ! ZIUA S>ATIIOIȘUL ZILEI Rău. Soar. Apusul Soar. -- —— ■ ' ...... • r:rr~r~7T ^ ~ — ~ ' Hoem V. ' ~~ ‘ ..~ 10V' Duminică Ap. Mateiu Evag. 28 Duminică Günther 1 1710« n íl"a”și IX1ÂÎ* L>2»NoTM.4„e<3„.am..» Sg%. A =10 19 Mercuri Pr. Avdiu, M. Varlaam. Uiodor ninsoare, lumină nouă. ~ Mercur Dec. Oscar 2 o? 7 - 20 Joi C. Grigorie, Proclu 2 Joi Aurelia 7-31 *- 7 21 Vineri t Intrarea In biserică •* Vine“ Barbara 7— 32 4 1 22 Sâmbătă Ap. Filimon, M. Chcina Valerian I.____________Sambata Franz _____________________________ l—op * * Prețul Anuncurilor PAGINA t 50 b. Pag. XII. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam negotiant-commissionaire 4, rue démont Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Radolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rottetr & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un iii*. 9 bani este cea mai bană Eau d. e COLOGNE Evans Mania Farina Glockengass No. 4711 in Cöln. Se găsește la toate magasiile cele mari, la famaciști și la cei d’mniei frisen. DE LA AVERTISMENT Rugăm pe domnii abonații noștri, din orașele mai jos însemnate, cari nu și**au achitat încă plata abonamentului, să bine-voească a achita această plată, pentru ca să nu ne vedem puși în neplăcuta posițiune de a da liste detailate, cu numele d-lor. Iași, Botoșani, Bacău, Bârlad, Dorohoi, Focșani, Folticeni, Galați, Huși, Hârlău, Mihaileni, Pașcani, Peatra, Podul Iloae Roman, Tecuciu, T.-Ocna, T.-Frumos, T.-Neamț. ADMINISTRATIUNEA. Dr. B. C. BUICLI S’au mutat strada Danco din dosul caselor Roznovanu, vis-a-vis de Ferdinand caratașul. — Consultațiuni de la 7—10 dim. și 5—8 seara. (428—10). BIBLIOGRAFIE A ețit de sub presă OCHII NEGRI OCHII ALBAȘTRI Traductiune de G. C. Stamatopulo. Se află de vânzarea Tipografia Th. Balassan cu prețul de 1 leu 50 b. A Se caută 10,000 galbeni cu procent de opt la sută, cu prima ipotecă. A se adresa la redacțiunea acestei foi. 1 De rensare 1) . Una dugheană situată pe drumul Socolei la trei fântâni alături cu fabrica de chibrituri a d-lui Goldenthal. 2) . Cercul prenumit a lui Peretz lăngă bariera Păcurari, având vie și case încăpătoare, in întindere peste 75 fălci, fănuț și aratură. Doritorii si vor adresa pentru informații la C. A. Vrabie flocuind strada Serăria lăngă Pompieri. (429—12) TELEGRAME Paris 29 nov. Ziarul „Le Temps“, comentând „Cartea galbănă“, explică că d. Freycinet n’a voit niciodată ostilitățile nu contra Turciei, ci a căutat numai de a lega causa greacă de cea muntenegreană, atunci când era permis de a spera că manifestațiunea navală va produce un resultat. Astăzi nimeni nu mai voește să reînoiască acea manifestațiune. Concertul european niciodată n’a fost cordial. Scutari 29 nov. Derviș-Pașa s’a intors înapoi aici, de unde va merge in Epir. Berlin 29 nov. împăratul a făcut ori o preumblare in trăsură închisă și astăzi a primit pe ambasadorul Hohenlohe. Roma 29 nov. In Cameră d. Carrdly apără încă odată politica externă, exprimă mai multe considerațiuni asupra coalițiunei grupurilor contra ministeriului, și cere ca majoritatea să voteze compact, pentru ca ministeriul să potă îndeplini reformele promise. D. Nicottera in numele amicilor sei declara că ei vor remâne uniți contra ministeriului. Desbaterea generală s’a închis după un lung discurs din partea d-lui Depretis prin care a aparat politica din lăuntru și a insistat că ministeriul in tote ocasiunile, și a făcut datoria sa. D. Odescalchi desvoltă o moțiune prin care declară că adunarea nu este satisfăcută cu explicațiunea ministrului asupra sosirei comunarzilor francezi in Italia. D. Martini esprimă încredere deplină in minister și declară că adunarea, luând act de declarațiunea ministeriului, trece la ordinea Zilei-Desbaterea va continua mâne. -Constantinopoli 29 nov. In urma ocupărei pacinice a Dulcignei, principele Nichita a amnestiat pe musulmanii din Podgorița deținuți pentru cause politice. Derviș-pașa s-a intors înapoi in Scutari la 28 nov., după ce a lasat câteva companii in împrejurimile Dulcignei și a notificat consulilor remiterea acestui oraș. Viena 80 nov. țiua de osi, aniversara suiroî pe tron a împăratului, a fost celebrată cu solemnitate de studenți, de corporațiuni și asociațiuni, in Viena și provincii. Londra 80 nov. Treveysen, deputat va înlocui pe Lefevre in postul de secretar al amiralității, și Lefevre va înlocui pe Adam in postul de secretar la lucrările publice. 7.Daily Telegraph“ (zice că in Constantinopoli s’a ținut ori un consiliu la palat, care a hotărât să remită puterilor o notă, prin care declară că Poarta este doritare să reguleze chestiunea greacă intr’un mod pacific pe basele liniei de fruntarie ce a propus de curând. Poarta cere ca puterile să înduplece pe Grecia de a primi un aranjament prin bună înțelegere. Viena 30 nov. In cameră s’au espus situația financiară presentată de ministrul de finance, in care se vede un deficit de 34,200,000 florini in previsiunile bugetare pentru 1881. In acestă sumă sunt cuprinse cheltuelile drumului de fer Arlberg. Exercițiul 1880 este mai favorabil. Impositele directe până la finele lui oct. au dat peste evaluare 1,800,000 florini. Produsul impositului tutunului a sporit cu doua milione. Ministrul anunță că reforma in impositele directe, cere votarea proiectelor deja presentate, relativ la impositele indirecte, și numește de asemenea nouă proiecte economice pentru sporirea resurselor monarciei. Paris 30 nov. In Senat fiind in desbatere bugetul ministrului de externe, Gontant Byron dice că asistența Turciei este esențială pentru pacea lumei și blamează inițiativa Franciei in favoarea Greciei. Barthelemy St.-Hillaire respune jend Zice că era de o necesitate absolută ca Francia să asiste la congresul de Berlin, că Rusia a fost înțeleaptă și mărinimoasă supuind congresului tratatul de St.Stefano, că Francia ar fi fost acuzată că nutrește proiecte clandestine dacă nu ar fi asistat la congres. „Politica nostră, adauge ministrul, nu este strălucitare, dar ea este folositare. Noi vom continua de a lucra pentru menținerea păcei ca și predecesorii noștri.“ Broglie lice că trebue să ne apărăm numai interesele noastre să ne ferim de complicațiuni, și să remânem neutri și liberi. Freycinet să teme ca demonstrațiunea in favoarea Greciei să nu devie imposibilă. Roma 30 nov. In Cameră, Crispi și Nicottera desvoltă moțiunea pentru ordinea de Zi pur și simplu. Mancini, esprimând încrederea in minister, a presentat următorea ordine de Zi - „Camera dorind de a rosti asupra însemnatelor reforme cerute de trebuințele și dorințele țerei, după ce au ascultat declarațiunile miniștrilor, trece la ordinea zilei". Carroly declară că primește ordinea de la Mancini, și atunci tote celelalte ordine de Zi sunt retrase. Bonghi propune să se voteze in deosebi cele două părți ale acestei ordine de Zi- Cea ce se primește, întâia parte puindu-se la vot se primește in unanimitate, a doua (după ce a ascultat declarațiunile miniștrilor), este aprobată cu 221 voturi pentru, 1S8 contra și 5 abțineri. Constantinopoli 1 dec. In urma ordinilor ce a primit, d. Gosden, ambasadorul englez de aici, va pleca la 8 dec. la Londra, unde va primi instrucțiuni definitive asupra chestiunilor pendente, iar pe la sfârșitul lui ianuarie se va întoarce înapoi la Constantinopoli. Gettinia 1 dec. Principele Nikita a mulțumit lui Derviș-pașa pentru chipul cu care s-a îndeplinit cestiunea Dulcignei. Londra 1 dec. La banchetul conservatorilor ținut la Woodstock, mardasul Salisbury a zis că întrebuințarea forței in favoarea Greciei are in contrazicere cu tratatul de Berlin, și că este necesar de a mărgini pretențiunele Greciei la Tesalia. FOILETON GUSTAVE CHADEUIL. lv £ strio. SAU HENRICIV si LÍNSQUENETUL. (Urmare). Streinul nu’și putu opri un scris care’i încreți buzele, căci își amintise de tenorul sansquenet a cărui confesiune se raporta de minune la indicațiunile bătrânului căpitan. După ce’și luă concediu de la ofițerii cari’l încunjurau, el se’ntorsă înapoi pentru a’și găsi trăsura. Dar Turenne, care’l spiona, se găsi din întâmplare in drumul seu. După ce a examinat din nou cu atențiune trăseturile sale, el își scolă pălăria cu amândouă mânile și se inclină profund. St. Turenne, st lisă necunoscutul puind un dege la gură. Și tot surzind, el adăogă: 77 Cum găsești că’mi șede cu acestă bandă ? Din fericire numai câțiva omeni m’au vălut in acestă întreprindere îndrăsneță. Eram așa de bine deghizat, nu’i așa ? Mustețile mele, de obiceiu ridicate, spânzură in joc ca fumiele unui catarg, sau dacă vă place mai bine, cea ce’i mai just, ca părul germanului Bussy, pe care’l-a scos, alaltaeri, din apă dinaintea lui Lagny. Așadar nu’i decât nasul meu, primul din rasa mea, care m’ar fi putut tracta, dar n’am găsit incă muticul suprima. — Eu, Sire, răspunsă Turenne, vă voi recunoște pretutindenea și totdeauna. — Chiar dacă mi-ași pune nasul in buzunar? — Da, Sire. — Mă credeți, Turenne, că am avut puterea, pentru ca să nu megâciască nimeni, a nu injura decât o dată ? Ventre-saint-gris! cu tate acestea’i bine a înjura, dar să vedem, vicomte, întovărășiți-mă pănă la trăsura mea, și abțineți-vă, vă conjur, de orice demonstrațiune care m’ar putea face cunoscut , acoperiți-vă și numiți-mă numai cât domnule. Cinci minunte după acea, trăsura contelui de Mornay, pusă’n gonă, făcea să sară câte un fulger din fiecare peatră pe drumul de la Paris la Saint-Denis. •TiWW II. Unde începe istoria nostra. Un fel de negură, mai degrabă un crepuscul decât o vapore, începea a învăli pământul. Sorele, care apusese de un moment, încetasă de a colora cu un reflect de flacără săgețile aeriene ale bătrânului Paris, a cărui acopereminte de ardesie, asemenea cu minaretele unui oraș oriental conservasă aspectul albăstriu care face pe poeți să viseze mult timp. Trăsura care ducea norocul Franciei, în persona lui Henric de Navara, alerga mereu ca un uragan. Dar, oricât mergea de răpide, totuși în curând fu ajunsă de un cavaler care, plecat pe odlâncul sălei sale, luptă mai intăi in fuială cu ea, pe urmă sfârși prin a o întrece, ca un meteor. — Ventre-saint-gris murmură regele, care, la costat aparițiune, își scosese capul la portieră; iată, nu mă înșel, desertorul nostru Beautreillis, nu merge tocmai râu ca pentru un sans quenet! asta chiar ar despera pe vărul nostru de Guise, care pretinde, cu fanfaronada care’l destinge, că e cel mai bun ecuger al creștinătății. Saint-Rieul-Beautreillis, dus de arabul seu, striga câteodată cu vocea sa cea mai imperiosă: — Mai răpide, Djinn, mai răpide!... Djinn, ca un demn cal cu sânge maur, întrebuință abea douăsprezece minunte pentru a face două leghe. Ajuns la grija castelului de la Vrillére, unde am venit deja pe regele, un moment dimineță, inteligentul animal se’nțepeni pe piciorele de dinapoi cari’i erau ca de oțel și se opri. Saint-Bieul sări cu ușurință pe pământ și condusă calul, de frâu într’o pădure vecină unde’l legă. Pe urmă se’ntorsă’napoi, își pusă amândouă manele pe pept ca și cum ar fi voit să’și comprime bătăile inimei sale, și se pusă pe urmă a escalada cu ușurință un zid mic care’nchidea parcul de La Vrillére. O dată de cealaltă parte a zidului, el înaintă cu precauțiune, rețiindu-și respirațiunea, spre un boschet construit pe o ridicătură care, la stânga cărărei, făcea o terasă la drum. Cu cât se apropia cu atât mersul sau părea timid și circumspect. S’ar fi putut zice, venindul în acelaș timp așa de mișcat și de neliniștit, că se temea a tulbura somnul unei persane care’i era scumpă, sau póte chiar a nu o găsi in locul unde s’aștepta s’o întâlnescă. Totuși o formă albă și vaporosă era acolo, așezată, în atitudinea gândirei sau a rugăciunei, Beautreillis s’apropiă de ea, și’i zisă cu un accent de voce dulce și vibratore. — O mulțumesc, domnișoră Marie, mulțumesc c’ai venit astăzi. r. Ha, Ztaft Maria, am venit cu tóte reproșurile energice ale conștiinței mele, care'mi zice că o astfel de demarșă din partea mea este o îndoită greșală, cătră părintele meu și câtră D-Zeu... Vă asigur, amice, că acest sentiment al greșalei mele altereză într’un mod forte crud fericirea ce-o simțesc venindu-vă. — Vă rog, domnișoră, întrerupsă Saint-Rieul, a cărui voce era împărțită între lacrimi și subsurvri turburați printr’o astfel de impresiune de regret, totă încântarea pe care’mi-o inspiră presența d-vóstre. Pentru a evita un pretext de reproș a conștiinței d-vóstre, m’am silit totdeuna (dați’mi acestă dreptate) a face să tacă in mine strigătele prea imperiase ale pasiunei mele, având îngrijirea a nu ne vorbi decât cu o extremă reservă, împingând cu curaj in fundul peptului meu expresiunele prea căldurose pe cari mi le dicta admirațiunea. Iată, convenții, cea ce m’a făcut demn de stima d-vestre, și cea ce trebue să stâmpere puțin blamul sever al conștiinței d-vóstre. — E adevarat, respinsă Maria: aveți tóte delicatețile sufletului. Fără acesta, credeți-mă, amice, n’ași fi în acest moment lângă d-vostră. Și, cu un abandon nespus, ea’i luă o mână pe care-o strînsă cu dulceță într’ale sale. Beautreillis, cufundat într’o dulce reverie, vedea întredeschizindu-să dinaintea gândirei sale încântătorea lume a speranței, in care orizonturi luminose se desvelesc într’un viitor nedefinit de bucurii nespuse și de tinereță eternă, ore de extas a căror amintire, după mulți ani, face să bată încă inima bătrânului și aduce un scris pe buzele sale veștejite de îndoială și de decepțiuni ! — Voiți Saint-Rieul, îl întrebă Maria, să trecem In revistă trecutul nostru ? vom vorbi pe urmă de viitorul nostru!