Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-09-11 / nr. 102

Anul al 9-lea No. 102. IASSI, Vineri II (23 Sept.) 1881.________Apare Duminica, S­erourea și Vinerea. JPrețul abonamentelor Ca­len.d.ar­t.1 Septa­­m­anei 1 Septembre. ' ----------------------------------------­­ ~ pSeptembre. ‘ 3 — “ _ .. _ 6 Duminică Mirac. Sf. Mihail in Calusa. Duminica Camelie. 6-41 6— 6 1 Luni Sf. Martir Saront. . La 6 Septembre la 5 oare dim. Pă­ 9r. îiunL Cyprien. .0 — 6 8 Marți (­f) Aunt. Iflam­i l­oiu­. S-ta Maria. 20 Marți Eustache. 5—43 o~ 6 9 Mercuri­­ Dumnez]eeștii părinți Iochim și Ana­ tram din urma cu timp frumos. 21 Mercuri Temps. k 4e ““ 10 Joi S­tele Mari. Minodora, Mitrodora și Nimfod. ‘ 22 Joi Maurice. 5—45 "~’8 11 Vineri Cuvioasa Maica Theodora din Alexandria. 23 Vineri Thecle. ” 46 p 51 12 Sâmbătă Sf. Ierom Antonom. Sâmbătă Izum. 5—47 0—&& *1 IASSI, pe­ an. 24 fr — pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. [STRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. TREINATATE.........................................40 fr.— ISERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b.­DIRI LOCALE » 1 fr. pistole ne­francate nu se primesc. AGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Vin Nr. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAIEA INTERESELOR GENERALE. % LA MAGASINUL. O. KARAKASCM 1 sosit: 1?f­anteluri pentru da­ne și copii, cravate barbă­­ești, mănuși glace și sue de premier choix­ pentru dame si bar- In curând se vor anunța noit­­ățile care vor sosi succesiv. 3). In Inohind­ de s^­ î^imitrie viitor, C II III III sul casele d-lui Gheorghe Co­láin, situate în strada Română, cuprinzând isă odăi, un salon, două antreturi două o­­ii sub casă, bucătărie, spălătorie, grajdi pen­­u patru cai, șură, lemnărie, ogradă pavată, ntâna în ogradă, în fine tote comoditățile , se cer pentru o gospodărie. Pentru in­­rmațiuni a se adresa la d. propietar în un­­itele case sau la d. avocat Abgar M­­uiucliu. ANONCIU I*roi*. Weitzseck­er (strada Bu­­n-Vestire Nr. 1, casele d-lui Clementi Aritonescu) a reînceput lecțiile sale pli­nte de limbi străine și la 1 Septemvre a redeschide internatul seu de băeți. 1 scrieri in fie­care­­ Si de la 1—6. 17. Sconla Sc­ena (Scală de Băeți). Concursurile anului școlar 1881—1882 re­­icep la 1 Septembre 1881, lecțiuni se dau­­ limba română, francesă și germană. După absolvirea classei a IV elevii sunt pre­­i­ați pentru ori­care scală superioră din țară i­ și din străinătate. Tot­odată începe și cursul­­ pentru surdo­­­uți cari vor invața, a vorbi, a citi, a scrie, socoti, a desemnă etc. așa încât viitorul lor,­­ privința societății umane, li se assigure. Le ofera părinților cari trimit fii­lor în­­<5lele a statului din orașul nostru, pensiona­ți meu, unde copii sunt forte bine ținuți și locațiea lor garantată. Scala și pensionatul meu se află în Strada orei No. 2 casele D-lui Weisengrün foste ale­­ lui Cozadius. înscrierile pentru interni și eterni se pot face in tote Zilele. Re­arendat „Velația de pe moșia Negrești, din jdețul Vaslui, în cea mai bună stare ierătdie se dă în arendă, imediat, oictorii bine-voiască pentru alte in­­irmațiuni a se adresa la Prințul A­ îxandru Ghyka in Iași, sau la Ște­­inești la Dl. Nicolai Suțu.“ 18.) Prețul Anunciurilor Pentru FRANCLA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monl­­marte & 31, Passage Verdean, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJn­iTi*. 20 bani Re închiriet De la Sf. Dimitrie sau de acuma 5 o­­dăi, grajdi, șură, bucătărie, pivniță, apă bună, fiind trotuar de asfalt. Se pot da și părți la subsemnata stra­da 40 sfinți. (388—5) Eufrosina Urechiă AVOCAT M­a fi C. L­E­O­R­N­A­R­D­E­S­C­U Profesore la Universitatea de Iași, inter* conduse din voiagiu are onore de a face cunoscut onorabilei sale clientele. Biroul să află tot in domiciliul său , strada Păcurari, casa Goldenthal Orele de consultațiuni de la 8 —10 jum. ant. merid. și de la 4—7 p. m. (386—20). jilTvocat” 1011 MICOlesCH fost consilier și președinte la Curtea de Apel din Iași, îmbrățișând profesiunea de avocat, se re­comandă că va primi și pleda procese î­­naintea autorităților din țară. Locuința strada Carol casa Jokey Club. M r. i/. Rumiét a l’hon­­ueur de prévenir sa nombreuse clientele, qu’â partir du 1-er Octobre prochain, îl transférera définitivement ses magasins â JBucarest, Calea Victoriei Er. 51, sans laisser â Iassy la moindre succur. sale, comme le bruit s’en est faussement répandu. Ii informe, en mâine temps, les per­­sonnes de la Province qui voudront bien continuer â l’honorer de leur confiance­­qu’il mettra le mérne empressement et Ies mâmes soins, que par le passé, â exé­­cuter Ies commandes qu’elles lui adres­­seront. (330—16), np inchiript un magasin cu cinci în­ L/C 11 IIII III I CL căperi, ocupat acuma de Intrepositari Regiei Monopolului Tutunurilor, este de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie anul curent, a se adresa la comptuarul D-lor T. Neuschotz et. Comp. (360—12) Re­vânzare Moșiera Vicolenii în întindere peste 100 fălci din plasa Bașeu jud. Dorohoi, pro­prietate a ereZilor def. Neculai Cananău se vinde de veci, a se adresa pentru in­formații la tutorele casei Const. Cananău domiciliat la Șendriceni lângă Dorohoi. STIL VECED p 1­o A­­ PATRONUL Z­­IL­EI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | |­­IUA PATRONUL ț­I­L­E­I | lias. Soar. | Apusul Soar Aducem la cunoștința cetitorilor noș­tri că cu începere de astăzi „Curie­rul“ va cuprinde in fie­care numer un articol de revistă in care se vor trata tote chestiunile politice, econo­mice și financiare cari se vor succe­de la ordinea țlilei. Ca și’n trecut politica militantă de partid și de persone va fi cu totul exclusă din cadrul acestui ziar. Aces­ta însă nu ne va impedeca de a e­­mite cu modestie ș’intr’un chip cu to­tul nepărtinitor părerea nostră asupra tuturor chestiunilor de interes public și mai cu samă asupra acelora cari vor interesa in deosebi orașul nostru. Prin silințele ce ni vom da credem că vom correspunde pe deplin titlului de ziar al intereselor generale ce-i por­tă foia nostră. Agricultorii, comercianții, industria­șii, avocații precum și ori­ce profesio­nist sau particular vor g­osi in colo­nele acestui­­ l­ar materire ce-i inte­­reseza. Cursurile­­ lilei v­or fi regulat publicate precum și prețurile cereale­lor și a colonialelor. La finele fie­cărei săptămâni vom face o dare de samă amănunțită asupra mersului afacerilor din țerile cele mai pri­nle din Eu­ropa cu cari țara nostră se află in strînse legături de comerciu. De aseminea ca și’n trecut nu vom neglija partea amusantă publicând in fie­care număr o mulțime variată de știri locale, precum și foiletonul care va fi din cele mai interesante. Long-Branch 20 sept. Garfield a murit. Long-Branch 20 sept. Membrii ca­binetului american au telegrafiat lui Arthur vice-președinte al Statelor­ U­­nite spre ai anunța mortea lui Gar­field, și al sfătui să depue jurământ pentru preșidenție, învitându-l tot o dată să vie imediat la Long­ Branch, New­ York 20 sept. Arthur a depus jurământul de President al Statelor­ Unite îndată după ce a primit știrea despre mort­ea lui Garfield. Alexandria 20 sept. Ultimul curier de la Aden anunță că săptămâna tre­cută a fost 78 cozuri de holeră din care 50 mortale. Madrid 20 sept. Astă­­zi a avut loc deschiderea Cortezilor prin un discurs regal care anunță presentarea mai multor proiecte de legi pentru ame­liorarea veniturilor publ­ce și a uni­­ficărei datoriilor esterióre amortisabile, spre a se ajunge la transacțiuni a­­vantajose pentru toți. Discursul­­ hce că relațiunile cu tote puterile sunt a­­micale, iar resultatul negocierilor cu Franța în privința victimilor de la Saida (Algeria) este satisfăcător și do­vedește amiciția ce există între cele două țări. Roma 20 sept. Astă­zi cu ocazia celei a 11-a aniversări a intrărei tru­pelor italiene in Roma, capitala este decorată și o mulțime imensă de po­por visiteză mormântul lui Victor E­­manuel și porta Pia, unde municipa­litatea a depus frumose corone. Primarul a pronunțat un discurs la acestă ocasiune precum și Menotti Garibaldi și mai multe alte persone. Cea mai mare parte a asociațiuni­­lor din Roma asistată la ceremonie in ordine perfectă. IAȘI, 10 Septembre 1881. După întâlnirea de la Dantzig va veni cea de la Varșovia. Firul tele­grafic nu comunică că cei doi împă­rați a Rusiei și al Austriei se vor întâlni in curând la Varșovia. Și ast­fel umbra întreitei alianțe se desem­nează din nou intr’un chip neîndoios pe orizontul politicei europene. — Știm rezultatul funest ce avu pen­tru pacea lumei întâlnirea de la Gas­­tein, unde s’a încheiet pentru întăia oară pactul dintre cei trei împărați. Ranele pricinuite de răsboiul oriental —fruct al acelei întâlniri— de abia s’au închis pe jumătate, și iată că lumea este din nou îngrijită de întăl­­nirele de la Dantzig și Varșovia. Popoarele în instinctul lor, dacă pu­tem să nu esprimăm ast­fel, privesc cu ore­care groză aceste întâlniri unde sor­ta lor eă pune la cale fără a lor știință. Presa ungurască cu deosebire se văscărează amarnic asupra consecin­­țelor ce-i place a trage din faptul întâlnirei de la Dantzig. Ziarile din Pesta nu-și mai fac nici o iluzie că Rusia va păstra pa­cea. O seîntre cât de mică aprins jân­­dusă în Orient și această putere va interveni ca și in 1877. De astă­­dată însă acțiunea Rusiei— zic foile maghiare—va fi îndreptată contra na­­țiunei lor, iar alianțele scrise și ne­scrise se vor sfîrma de această nece­sitate elementară după cum s’a mai sfărmat încă odată. Nimeni nu-și poate da samă pănă la ce grad aceste presentimente ale Ungurilor—cari se tem de­o­potrivă și de prietiuia și de dușmănia Ruși­lor— pot fi întemeiete. Tot ceia ce putem afirmă cu si­guranță este că ori de câte ori se afirmă de către sfo­rile înalte că pacea Europei este mai temeinică, atunci suntem mai aproape de rasboiu. Acesta este un adevarat fenomen istoric. TELEGRAM­E Paris 19 sept. Unvuet se acredi­­teză că imparatul Alexandru va face in curând o călătorie la Varșovia, un­de va primi visita împăratului Aus­­tiei.I FOILETON J. ARNAULT. T­ERESA (Urmare). — Ah! nu îndrăsnești să mi le încredințezi ? în­­­ erupse el. Acesta’i curajul și devotamentul acel­­ui amor pe care tu’l făceai așa de mare!... Da! strigă ea plângând, ași fi urmat pe bărba­ți meu, în miserie și obscuritate însă amantul meu ici o dată ! nici o dată ’ți­­lie, înainte de amor, de față, onorea! omorâ-me dacă vrei, dar nu te voi u­rma... — Ascultă-mg, ei zisă el silind’o a se scula ; sunt lari pedici între noi; îndrăsnivei a nu te încrede nici acă m’aș angaja numai la o căsătorie de conști­­nță ? — O ! Cerule ! întrerupse ea strîngând ca com­­­isiune brațul ce-o reținea, auzi tn aceste țipete­ le caută... Vin in acestă parte... Voci confuze chemau pe Theresa sub alei, jocul acetasă, și o căutau în grădină la lumina lămpilor, ’ovalito și Paco urmau pe don Antonio de Guevara are, palid și cu sabia in mână, nu știa in contra ai trebuea să’și apere logodnica. — Am văzut’o, Zi ceau ei, în acestă alee; cine­­a era cu dânsa, un cavaler nalt, înfășurat într’o santa negră... a târât’o în acestă parte... Ú Alergară la boschetul de palmieri, nu mai era nimene acolo însă, pe bancă era bandoul de dia­mante, și coróna de miresă a Theresei... V. Un mesagiu. A doua zi, Paco Rosales era încă la locul său obicinuit, lângă o portiță mică a bisericei sfintei fe­dore de los Desemparados, și se întreținea cu a­­micul seu Tovalito, de evenimentele nopței. — Ce s’au făcut ei ? Zicea Paco : ași da tote mi­­losteniele ce bunile sufleti’mi-au făcut astă­zi nu­mai s’o știu. — A fi luat’o cu sila, sau prin înșălăciune De Zeu știe în ce loc! la el póte ! — Nu se póte, știe el că la dânsul póte s’o caute. — Ce vrei să fi făcut cu ea ? lasă ! nu’i el omul care să se neliniștască de ceia ce i se póte întâm­pla , când își va mulțumi capriciul, totul va fi sfâr­șit, e capabil să o trămită îndărăt la părinți. — De ce n’ai venit să declari că­ l-ai recunoscut. — Amice Paco, se vede că tu nu ai idee de a­­facerile lumei, și că nici o dată n’ai fost pintre cei mari. — Dignitatea sa canonicul don Ignacio de Vas­­concelos, s’a dus la toți comisarii și poliț­ii sfintei Hermandate, și acum toți căuta pe dona Theresa. Urmăririle nu s’ar face așa cu silință dacă s’ar ști numele acelui ce-a luat’o, va fi timp a’l declara, când ea va fi găsită. Pete don Alonzo a luat aici un alt nume... — Taci! taci! întrerupsă Paco, iată’l!­el­e. In adevĕr don Alonzo înainta cu precauțiune, ca cum s’ar fi temut să nu’i recundscă cine­va. Cu tote că era cam spre sară, el își ascundea fața în man­taua sa și pălăria cu borduri mari ornată cu o pană negră’i cădea pe ochi. — Ast­fel era îmbrăcat astă nopte, I‘și Paco Rosales; el vine spre noi, retrage-te Tovalito. — Lasă, sunt sigur că nu mé va recunoște Zisă cerșitorul dându-se la o parte. Don Alonzo făcu lui Paco un semn, și se apro­pie, după ce să asigură că nimeni nu era pe lângă ei ca să’i audă. Ascultă, ZiseJJel, tu m’ai servit bine ; încă o dată am trebuință de tine, voi răsplăti ze­lul și discrețiunea ta, cum am mai făcut’o încă. Voi omeni evlavioși cari ve petreceți timpul la ușile bi­sericilor, cunoșteți nu numai frumósele dame și fru­­mósele fete, dându-le bilete de amor, dar trebue să cunoșteți și preoții și călugării, cari din zori de Ziuă pănă la al doilea Angelus, Z­ c leturghia in biseri­cile și monastirile Valenței. Pintre dânșii nu știi tu unul care, fără să bage in samă pe monseiorul mi­tropolit, ar consimți a Zice in secret o leturghie de cununie, și i s’ar plăti tot atâta cât ar Zice rugă­ciuni un post întreg înaintea regelui. La acestă proposiție, Paco Rosales, ridica capul cu un aer surprins și neîncrezător. O liturghie de cununie! Zisă el, și bine­cuvântarea va fi in conști­ință bună, și valabilă ? — Fără îndoială, nu cunoști tu vr’un preot care să consimtă a cununa doi amanți, a căror căsătorie trebuie să rămâe secretă ? — Cunosc un preot dominican care n’ar refuza a celebra acestă cununie , însă trebue să merg să’l găsesc la mănăstire. — Astă sară, astă sară chiar, însă nu pot mer­ge... timpul e scurt; mâne părăsesc Valența. Du-te de caută pe­ acest bun călugăr.. Ah­ făcu Paco, noptea vrea senioria voistră să se cunune. — Da, răspunse el, poți să faci ce’ți cer ? — Nu văd nici o împedicare, însă din a cui parte voi merge să găsesc pe părintele Cyrillo? — Din partea mea, răspunsă din Alonzo, ară­­tându’i o hârtie ce pănă atunci o ținea ascunsă in mână, tu’i vei da acesta, și astă sară, înainte de miezul nopței, vei veni sub zidul grădinei din stra­da Archereche să’mi dai socotelă de mesagiul teu. Nu vei veni singur, vei aduce cu tine pe cine­va, vr’un bun sărac ca tine. — Porțile monastirei se închid la cel din urmă Angel­­o­se Baco Rosales luându’și bățul; am toc­mai timpul trebuincios spre a împlini ordinile se­nioriei vostre. Don Alonzo se depărtă, și se perdu în curând în ulițele întunecase și întortochiate cari sunt prim­­prejurul sfintei feciore de los Desemparados; însă el nu scăpă din ochii lui Tovalito. Cerșetorul îl ur­mări pe când Paco, mergea la monastirea domini­canilor , și se opri dinaintea arhiepiscopiei, după ce venu intrând pe junele cavaler. Ușa acestui palat era ca acea a bisericilor, pă­zită de cerșitori, cand și aveau locul lor prin obice­iul, prin spiritul de caritate a marelui cerc spaniol. Erau bani săraci a căror față plină și veselă făceau plăcere de a le vedea. Cu tote că purtau livreaua obligată a miseriei lor, hainele lor bortilite nu le putea da aerul miseriei, atât erau de curați și bine învăliți. Ei n’ar fi su­ferit pintre dânșii nici unul din acei nenorociți, cari arată triste infirmități, și cer cu o voce plângetore mila publicului. Erau adevarați cerșitori spanioli, sănătoși, veseli și glorioși. Tovalito se apropie cu umilință de unul din fe-

Next