Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-09-11 / nr. 102
Anul al 9-lea No. 102. IASSI, Vineri II (23 Sept.) 1881.________Apare Duminica, Serourea și Vinerea. JPrețul abonamentelor Calen.d.art.1 Septamanei 1 Septembre. ' ---------------------------------------- ~ pSeptembre. ‘ 3 — “ _ .. _ 6 Duminică Mirac. Sf. Mihail in Calusa. Duminica Camelie. 6-41 6— 6 1 Luni Sf. Martir Saront. . La 6 Septembre la 5 oare dim. Pă 9r. îiunL Cyprien. .0 — 6 8 Marți (f) Aunt. Iflami loiu. S-ta Maria. 20 Marți Eustache. 5—43 o~ 6 9 Mercuri Dumnez]eeștii părinți Iochim și Ana tram din urma cu timp frumos. 21 Mercuri Temps. k 4e ““ 10 Joi Stele Mari. Minodora, Mitrodora și Nimfod. ‘ 22 Joi Maurice. 5—45 "~’8 11 Vineri Cuvioasa Maica Theodora din Alexandria. 23 Vineri Thecle. ” 46 p 51 12 Sâmbătă Sf. Ierom Antonom. Sâmbătă Izum. 5—47 0—&& *1 IASSI, pe an. 24 fr — pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. [STRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. TREINATATE.........................................40 fr.— ISERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b.DIRI LOCALE » 1 fr. pistole nefrancate nu se primesc. AGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Vin Nr. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAIEA INTERESELOR GENERALE. % LA MAGASINUL. O. KARAKASCM 1 sosit: 1?fanteluri pentru dane și copii, cravate barbăești, mănuși glace și sue de premier choix pentru dame si bar- In curând se vor anunța noitățile care vor sosi succesiv. 3). In Inohind de s^ î^imitrie viitor, C II III III sul casele d-lui Gheorghe Coláin, situate în strada Română, cuprinzând isă odăi, un salon, două antreturi două oii sub casă, bucătărie, spălătorie, grajdi penu patru cai, șură, lemnărie, ogradă pavată, ntâna în ogradă, în fine tote comoditățile , se cer pentru o gospodărie. Pentru inrmațiuni a se adresa la d. propietar în unitele case sau la d. avocat Abgar Muiucliu. ANONCIU I*roi*. Weitzsecker (strada Bun-Vestire Nr. 1, casele d-lui Clementi Aritonescu) a reînceput lecțiile sale plinte de limbi străine și la 1 Septemvre a redeschide internatul seu de băeți. 1 scrieri in fiecare Si de la 1—6. 17. Sconla Scena (Scală de Băeți). Concursurile anului școlar 1881—1882 reicep la 1 Septembre 1881, lecțiuni se dau limba română, francesă și germană. După absolvirea classei a IV elevii sunt preiați pentru oricare scală superioră din țară i și din străinătate. Totodată începe și cursul pentru surdouți cari vor invața, a vorbi, a citi, a scrie, socoti, a desemnă etc. așa încât viitorul lor, privința societății umane, li se assigure. Le ofera părinților cari trimit fiilor în<5lele a statului din orașul nostru, pensionați meu, unde copii sunt forte bine ținuți și locațiea lor garantată. Scala și pensionatul meu se află în Strada orei No. 2 casele D-lui Weisengrün foste ale lui Cozadius. înscrierile pentru interni și eterni se pot face in tote Zilele. Rearendat „Velația de pe moșia Negrești, din jdețul Vaslui, în cea mai bună stare ierătdie se dă în arendă, imediat, oictorii bine-voiască pentru alte inirmațiuni a se adresa la Prințul A îxandru Ghyka in Iași, sau la Șteinești la Dl. Nicolai Suțu.“ 18.) Prețul Anunciurilor Pentru FRANCLA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monlmarte & 31, Passage Verdean, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbacbgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. WJniTi*. 20 bani Re închiriet De la Sf. Dimitrie sau de acuma 5 odăi, grajdi, șură, bucătărie, pivniță, apă bună, fiind trotuar de asfalt. Se pot da și părți la subsemnata strada 40 sfinți. (388—5) Eufrosina Urechiă AVOCAT Ma fi C. LEORNARDESCU Profesore la Universitatea de Iași, inter* conduse din voiagiu are onore de a face cunoscut onorabilei sale clientele. Biroul să află tot in domiciliul său , strada Păcurari, casa Goldenthal Orele de consultațiuni de la 8 —10 jum. ant. merid. și de la 4—7 p. m. (386—20). jilTvocat” 1011 MICOlesCH fost consilier și președinte la Curtea de Apel din Iași, îmbrățișând profesiunea de avocat, se recomandă că va primi și pleda procese înaintea autorităților din țară. Locuința strada Carol casa Jokey Club. M r. i/. Rumiét a l’honueur de prévenir sa nombreuse clientele, qu’â partir du 1-er Octobre prochain, îl transférera définitivement ses magasins â JBucarest, Calea Victoriei Er. 51, sans laisser â Iassy la moindre succur. sale, comme le bruit s’en est faussement répandu. Ii informe, en mâine temps, les personnes de la Province qui voudront bien continuer â l’honorer de leur confiancequ’il mettra le mérne empressement et Ies mâmes soins, que par le passé, â exécuter Ies commandes qu’elles lui adresseront. (330—16), np inchiript un magasin cu cinci în L/C 11 IIII III I CL căperi, ocupat acuma de Intrepositari Regiei Monopolului Tutunurilor, este de dat cu chirie de la Sf. Dimitrie anul curent, a se adresa la comptuarul D-lor T. Neuschotz et. Comp. (360—12) Revânzare Moșiera Vicolenii în întindere peste 100 fălci din plasa Bașeu jud. Dorohoi, proprietate a ereZilor def. Neculai Cananău se vinde de veci, a se adresa pentru informații la tutorele casei Const. Cananău domiciliat la Șendriceni lângă Dorohoi. STIL VECED p 1o A PATRONUL ZILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU | |IUA PATRONUL țILEI | lias. Soar. | Apusul Soar Aducem la cunoștința cetitorilor noștri că cu începere de astăzi „Curierul“ va cuprinde in fiecare numer un articol de revistă in care se vor trata tote chestiunile politice, economice și financiare cari se vor succede la ordinea țlilei. Ca și’n trecut politica militantă de partid și de persone va fi cu totul exclusă din cadrul acestui ziar. Acesta însă nu ne va impedeca de a emite cu modestie ș’intr’un chip cu totul nepărtinitor părerea nostră asupra tuturor chestiunilor de interes public și mai cu samă asupra acelora cari vor interesa in deosebi orașul nostru. Prin silințele ce ni vom da credem că vom correspunde pe deplin titlului de ziar al intereselor generale ce-i portă foia nostră. Agricultorii, comercianții, industriașii, avocații precum și orice profesionist sau particular vor gosi in colonele acestui lar materire ce-i intereseza. Cursurile lilei vor fi regulat publicate precum și prețurile cerealelor și a colonialelor. La finele fiecărei săptămâni vom face o dare de samă amănunțită asupra mersului afacerilor din țerile cele mai prinle din Europa cu cari țara nostră se află in strînse legături de comerciu. De aseminea ca și’n trecut nu vom neglija partea amusantă publicând in fiecare număr o mulțime variată de știri locale, precum și foiletonul care va fi din cele mai interesante. Long-Branch 20 sept. Garfield a murit. Long-Branch 20 sept. Membrii cabinetului american au telegrafiat lui Arthur vice-președinte al Statelor Unite spre ai anunța mortea lui Garfield, și al sfătui să depue jurământ pentru preșidenție, învitându-l tot o dată să vie imediat la Long Branch, New York 20 sept. Arthur a depus jurământul de President al Statelor Unite îndată după ce a primit știrea despre mortea lui Garfield. Alexandria 20 sept. Ultimul curier de la Aden anunță că săptămâna trecută a fost 78 cozuri de holeră din care 50 mortale. Madrid 20 sept. Astăzi a avut loc deschiderea Cortezilor prin un discurs regal care anunță presentarea mai multor proiecte de legi pentru ameliorarea veniturilor publce și a unificărei datoriilor esterióre amortisabile, spre a se ajunge la transacțiuni avantajose pentru toți. Discursul hce că relațiunile cu tote puterile sunt amicale, iar resultatul negocierilor cu Franța în privința victimilor de la Saida (Algeria) este satisfăcător și dovedește amiciția ce există între cele două țări. Roma 20 sept. Astăzi cu ocazia celei a 11-a aniversări a intrărei trupelor italiene in Roma, capitala este decorată și o mulțime imensă de popor visiteză mormântul lui Victor Emanuel și porta Pia, unde municipalitatea a depus frumose corone. Primarul a pronunțat un discurs la acestă ocasiune precum și Menotti Garibaldi și mai multe alte persone. Cea mai mare parte a asociațiunilor din Roma asistată la ceremonie in ordine perfectă. IAȘI, 10 Septembre 1881. După întâlnirea de la Dantzig va veni cea de la Varșovia. Firul telegrafic nu comunică că cei doi împărați a Rusiei și al Austriei se vor întâlni in curând la Varșovia. Și astfel umbra întreitei alianțe se desemnează din nou intr’un chip neîndoios pe orizontul politicei europene. — Știm rezultatul funest ce avu pentru pacea lumei întâlnirea de la Gastein, unde s’a încheiet pentru întăia oară pactul dintre cei trei împărați. Ranele pricinuite de răsboiul oriental —fruct al acelei întâlniri— de abia s’au închis pe jumătate, și iată că lumea este din nou îngrijită de întălnirele de la Dantzig și Varșovia. Popoarele în instinctul lor, dacă putem să nu esprimăm astfel, privesc cu orecare groză aceste întâlniri unde sorta lor eă pune la cale fără a lor știință. Presa ungurască cu deosebire se văscărează amarnic asupra consecințelor ce-i place a trage din faptul întâlnirei de la Dantzig. Ziarile din Pesta nu-și mai fac nici o iluzie că Rusia va păstra pacea. O seîntre cât de mică aprins jândusă în Orient și această putere va interveni ca și in 1877. De astădată însă acțiunea Rusiei— zic foile maghiare—va fi îndreptată contra națiunei lor, iar alianțele scrise și nescrise se vor sfîrma de această necesitate elementară după cum s’a mai sfărmat încă odată. Nimeni nu-și poate da samă pănă la ce grad aceste presentimente ale Ungurilor—cari se tem deopotrivă și de prietiuia și de dușmănia Rușilor— pot fi întemeiete. Tot ceia ce putem afirmă cu siguranță este că ori de câte ori se afirmă de către sforile înalte că pacea Europei este mai temeinică, atunci suntem mai aproape de rasboiu. Acesta este un adevarat fenomen istoric. TELEGRAME Paris 19 sept. Unvuet se acrediteză că imparatul Alexandru va face in curând o călătorie la Varșovia, unde va primi visita împăratului Austiei.I FOILETON J. ARNAULT. TERESA (Urmare). — Ah! nu îndrăsnești să mi le încredințezi ? în erupse el. Acesta’i curajul și devotamentul acelui amor pe care tu’l făceai așa de mare!... Da! strigă ea plângând, ași fi urmat pe bărbați meu, în miserie și obscuritate însă amantul meu ici o dată ! nici o dată ’țilie, înainte de amor, de față, onorea! omorâ-me dacă vrei, dar nu te voi urma... — Ascultă-mg, ei zisă el silind’o a se scula ; sunt lari pedici între noi; îndrăsnivei a nu te încrede nici acă m’aș angaja numai la o căsătorie de conștință ? — O ! Cerule ! întrerupse ea strîngând ca comisiune brațul ce-o reținea, auzi tn aceste țipete le caută... Vin in acestă parte... Voci confuze chemau pe Theresa sub alei, jocul acetasă, și o căutau în grădină la lumina lămpilor, ’ovalito și Paco urmau pe don Antonio de Guevara are, palid și cu sabia in mână, nu știa in contra ai trebuea să’și apere logodnica. — Am văzut’o, Zi ceau ei, în acestă alee; cinea era cu dânsa, un cavaler nalt, înfășurat într’o santa negră... a târât’o în acestă parte... Ú Alergară la boschetul de palmieri, nu mai era nimene acolo însă, pe bancă era bandoul de diamante, și coróna de miresă a Theresei... V. Un mesagiu. A doua zi, Paco Rosales era încă la locul său obicinuit, lângă o portiță mică a bisericei sfintei fedore de los Desemparados, și se întreținea cu amicul seu Tovalito, de evenimentele nopței. — Ce s’au făcut ei ? Zicea Paco : ași da tote milosteniele ce bunile sufleti’mi-au făcut astăzi numai s’o știu. — A fi luat’o cu sila, sau prin înșălăciune De Zeu știe în ce loc! la el póte ! — Nu se póte, știe el că la dânsul póte s’o caute. — Ce vrei să fi făcut cu ea ? lasă ! nu’i el omul care să se neliniștască de ceia ce i se póte întâmpla , când își va mulțumi capriciul, totul va fi sfârșit, e capabil să o trămită îndărăt la părinți. — De ce n’ai venit să declari că l-ai recunoscut. — Amice Paco, se vede că tu nu ai idee de afacerile lumei, și că nici o dată n’ai fost pintre cei mari. — Dignitatea sa canonicul don Ignacio de Vasconcelos, s’a dus la toți comisarii și poliții sfintei Hermandate, și acum toți căuta pe dona Theresa. Urmăririle nu s’ar face așa cu silință dacă s’ar ști numele acelui ce-a luat’o, va fi timp a’l declara, când ea va fi găsită. Pete don Alonzo a luat aici un alt nume... — Taci! taci! întrerupsă Paco, iată’l!ele. In adevĕr don Alonzo înainta cu precauțiune, ca cum s’ar fi temut să nu’i recundscă cineva. Cu tote că era cam spre sară, el își ascundea fața în mantaua sa și pălăria cu borduri mari ornată cu o pană negră’i cădea pe ochi. — Astfel era îmbrăcat astă nopte, I‘și Paco Rosales; el vine spre noi, retrage-te Tovalito. — Lasă, sunt sigur că nu mé va recunoște Zisă cerșitorul dându-se la o parte. Don Alonzo făcu lui Paco un semn, și se apropie, după ce să asigură că nimeni nu era pe lângă ei ca să’i audă. Ascultă, ZiseJJel, tu m’ai servit bine ; încă o dată am trebuință de tine, voi răsplăti zelul și discrețiunea ta, cum am mai făcut’o încă. Voi omeni evlavioși cari ve petreceți timpul la ușile bisericilor, cunoșteți nu numai frumósele dame și frumósele fete, dându-le bilete de amor, dar trebue să cunoșteți și preoții și călugării, cari din zori de Ziuă pănă la al doilea Angelus, Z c leturghia in bisericile și monastirile Valenței. Pintre dânșii nu știi tu unul care, fără să bage in samă pe monseiorul mitropolit, ar consimți a Zice in secret o leturghie de cununie, și i s’ar plăti tot atâta cât ar Zice rugăciuni un post întreg înaintea regelui. La acestă proposiție, Paco Rosales, ridica capul cu un aer surprins și neîncrezător. O liturghie de cununie! Zisă el, și binecuvântarea va fi in conștiință bună, și valabilă ? — Fără îndoială, nu cunoști tu vr’un preot care să consimtă a cununa doi amanți, a căror căsătorie trebuie să rămâe secretă ? — Cunosc un preot dominican care n’ar refuza a celebra acestă cununie , însă trebue să merg să’l găsesc la mănăstire. — Astă sară, astă sară chiar, însă nu pot merge... timpul e scurt; mâne părăsesc Valența. Du-te de caută pe acest bun călugăr.. Ah făcu Paco, noptea vrea senioria voistră să se cunune. — Da, răspunse el, poți să faci ce’ți cer ? — Nu văd nici o împedicare, însă din a cui parte voi merge să găsesc pe părintele Cyrillo? — Din partea mea, răspunsă din Alonzo, arătându’i o hârtie ce pănă atunci o ținea ascunsă in mână, tu’i vei da acesta, și astă sară, înainte de miezul nopței, vei veni sub zidul grădinei din strada Archereche să’mi dai socotelă de mesagiul teu. Nu vei veni singur, vei aduce cu tine pe cineva, vr’un bun sărac ca tine. — Porțile monastirei se închid la cel din urmă Angelose Baco Rosales luându’și bățul; am tocmai timpul trebuincios spre a împlini ordinile senioriei vostre. Don Alonzo se depărtă, și se perdu în curând în ulițele întunecase și întortochiate cari sunt primprejurul sfintei feciore de los Desemparados; însă el nu scăpă din ochii lui Tovalito. Cerșetorul îl urmări pe când Paco, mergea la monastirea dominicanilor , și se opri dinaintea arhiepiscopiei, după ce venu intrând pe junele cavaler. Ușa acestui palat era ca acea a bisericilor, păzită de cerșitori, cand și aveau locul lor prin obiceiul, prin spiritul de caritate a marelui cerc spaniol. Erau bani săraci a căror față plină și veselă făceau plăcere de a le vedea. Cu tote că purtau livreaua obligată a miseriei lor, hainele lor bortilite nu le putea da aerul miseriei, atât erau de curați și bine învăliți. Ei n’ar fi suferit pintre dânșii nici unul din acei nenorociți, cari arată triste infirmități, și cer cu o voce plângetore mila publicului. Erau adevarați cerșitori spanioli, sănătoși, veseli și glorioși. Tovalito se apropie cu umilință de unul din fe-