Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-10-09 / nr. 114

Anul al 9-lea No. 114. J Prețul abonamentelor ÍN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STAĂINATATE.......................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SC[RI LOCALE » 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. VJn J ¥.­ 20 bani IASSI, Vineri 9 (21 Octombre.) 1881.____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Ca,lexid.a,r-CLl Septa m a n. e i Septembre. " Octombre. 4 Duminică Sf. Părinte Ieroteiu, Episcopii Athenilor. . . . _ 16 Duminică Bertrand. = 16 5 15 5 Luni S-ta Mart. Charitina. La 5 Octombre la 6 ore sara. Patru­ 17 Luni Gauderic. 1­ 14 6 Marți _ Sf. Mart. Apostol Thoma. un Ián urmă cu brumă frig și apoi ploc înar^ • έ“0’ ?'a^‘ * 6—19 5—10 7 Mercur S. S. Mart. Serghiu și Vad­u. . . „ 19 Mercur Pierre d­eleant. ” 3 »a 8 Joi Cuv. maica Pelagia, cu spic de zapada. 20 Joi Caprais, «di­­­n 9 Vineri Sf. Apostol Iacob Alfeul 21 Vineri Ursule­­i 10 Sâmbătă S. S. Mart. Eulampia și Eulampia. ^___ ___________ ____^ămbăt^^^_ _^filetion^^^^^__________________________ Mac închirie. De la Sfântul Dimitrie viitor sunt de în­­chiriet casele de la via Iacob Negruzzi la Copou, lângă cazarmă. Casele sunt din noi, reparate și au atenanțe vaste și în forte bu­nă stare Inchirietorul se va folosi pe deplin de vie, de livadă și de tot locul. A se adre­sa la D Jacob Negruzzi strada Păcurari. 6) Prețul Ananciarilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monl­­marte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter Sc C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win 20 buni LIVRETE Pentru armata Conținând 48 pagine, se află de vân­zare la tipografia noastră. 1­1— Hilaire Agniés a l’honneur d’informer sa nombreuse clientele, que sa cave tie Vitts élvattffevs a été transferee dans la maison de .M-me C-ne Ghika, strada Lapușneanu magasin No. 67 dans lequel on trouvera aussi les ftolt­­hons et les cltocltolals tie M*a­­vis ainsi tyue Vltuile ü,*olive eoctva Jine, dönt la maison itt! Vittel avail le Héjból. 1® iaeMnet 2jd5i la Cofetăria Alexandra, se închiriază și in parte. (425 — 6). STIL VECHI ZIUA PATRONUL Z­I L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA ___­ STIL NOU | |­­I­U­A ! PATRONUL PILEI I Băi?. Soar. | Apusul Soar. A­N­O­N­C­E. A Partir de la St. Demetre Ies Ateliers de confections de M-es Derigaull seront trans­­firés Maison Mavrocordato au Premier au dessus des Magasius de ia viile de Paris. 6 Mr. ROBERT Coiffeur A l’honneur d’annoncer â sa nombreuse cli­entele qui’l reQoit tous Ies jours de nouvelies marchandises et de la parfumerie fraiclie. Poudres fleur de cygne Veloutine Viard Veloutine Ch. Fay Poudre au lait d'iris Poudre Guer/ain et Lubin Eau de Lubin Extráit de Lubin Pommades savons, etc. Subarendare Moșiele Aroneanu și Cârlig de lângă Iași, cu o parte din arături și se­mănături de tomnă deja făcute din causă de bolă le subarendez chiar de acuma pe restul de trei ani ce am­a le mai ține de la stat și cu dânsele vând. Garanfa in bonuri, 120 boi de jug, 100 vaci mulgetare, 1800 oi, 20 epe cu harransari, 100 porci, 100 stoguri tău, 5 girezi mari paie, 12 pluguri de fer, și altă gospodărie. Doritorii se vor adresa la subscrisul sau la avocatul meu Petru Nițescu. C. D. Rusovici. TELEGRAME Dublin 15 oct. O proclamație s’a publicat care invită pe cetățeni de a sta la domiciliurile lor după apusul sarelui. Tunis 15 oct. Brigada cavaleriei care a plecat la Tebessa a fost ata­cată ori la Haidra pe calea Ker de cavalerii Tunisieni cari fură respinși perlond vr’o 50 de morți și nume­roși răniți. New­ York 18 oct. Doi omeni visi­­tarâ duminică sara vaporul Bothnia, după plecarea lor se recunoscu că au voit să incendieze nava. Petersburg 18 oct. Comtele Wa­loneff president al comitetului miniș­trilor pentru pricină de sanatate a fost înlocuit de Reutern, secretar de stat. Berlin 18 oct. Informațiuni auten­tice primite din Petersburg de Ga­zeta Germaniei de Nord spun, apro­po de înlocuirea contelui Waloneff, că sunt trei ani de când s’a semnalat abuzuri in vânzarea pământurilor sta­tului cari a avut loc in guvernămân­tul Orenburgului. Raportul asupra a­­buzului fu supus comisiunei presidate de principele Urusoff. După cum con­tele Waloneff nu a fost consultat a dat demisia din presidenția comitetului miniștrilor. Budapesta 18 oct. Camera deputa­ților a adoptat prin 204 contră 114 voturi proectul de adresă acceptat de guvern. Amendamentul relativ la re­ducerea armatei sau serviciului mili­tar fu respins. Borna 18 oct. „Diritto“ zice că, cu ocasiunea aniversărei principelui Fre­deric Guilaumme Italia are temeiuri particulare de a trimite felicitări prin­cipelui, amic incercat. El a trimis con­­doleanțele poporului german cu oca­siunea morței lui Victor Emanuel. In­tre ambele familii regale ca și intre cele două popore există amiciție, so­lidaritate și interese pe cari nimic nu pute a le slăbi. Paris 15 Octombre. „Afirm că există, printre soldații ce se găsesc acum la Limerick, o con­spirație care are de scop de a trage fără ordin asupra poporului la cea­ în­­tăi ocasiune ce se va presenta. „Mai afirm că acest fapt este cu­noscut de d-ta de mai multe­­ file și că te faci culpabil permițind acestor soldați de a mai sta încă in țară, și declar că, dacă ceva așa se va întâm­pla d in condițiunile ce le semnalez, totă lumea civilisată te va considera ca responsabil de uciderea compatrio­ților mei“. Patrick Egan, IAȘI, 8 Octombre 1881. Arestarea lui Parnell și a celorlalți capi ai Ligei irlandeze este pentru moment evenimentul însemnat care a pus in mișcare intrega opiniune pu­blică din regatul Marei­ Britanii. In timp de două­­ zile după aresta­rea lui Parnell, populațiunea Irlandei cuprinsă de stupare nu se manifestă într-un mod vizibil. Unii luau acestă liniște aparentă drept un semn de re­­semnațiune sau indiferență. Acei iisă­cari au studiat simptomele criselor revoluționare vedută că acastă liniște nu este de­cât calmul care precedă fortunele cele mari. In adevăr, primul moment de sur­­prisă trecut, ferberea populară începe in Irlanda cu o furie înfricoșată. Dillon se proclamă de president al Ligei irlandeze și exortăză pe poporul irlandei de a răsbuna arestarea lui Parnell și de a răspunde forței prin forță. Publicăm sub rubrica cronicei ex­terne analiza discursului ce noul pre­sident al Ligei ținu cu ocasiunea u­­nui meeting convocat in grabă după arestarea lui Parnell. Firul telegrafic ne vestește pe fie­care moment că agitațiunea merge crescând in totă Irlanda. Meetinguri numerose se țin in mai tote orașele. In cea mai mare parte a meetingu­­rilor se iau resoluțiuni ca arendașii să refasă plata câștiurilor pănă când Parnell va fi pus in libertate. Pe de altă parte guvernul englez ia măsurile cele mai energice pentru a înăbuși răscula. Coanele volante stau gata de a pleca in tote părțile unde să ivesc desordine. Patrick Egan secretarul Ligei ir­landeze, adresă să din Paris, d-lui Fors­ter, guvernatorul Irlandei telegrama următore .* d-lui Gladstone, prin conduita lui, a adus acastă situațiune amenințătore ordinei de lucruri din Anglia. Cine ne pote spune dacă tulbură­rile ce frământă de câți­va ani Irlan­da nu sunt prologul unei drame sîn­­gerase al căreia desnodământ să fie emanciparea cu totul a Irlandei de sub jugul metropolei. Faptul semnalat de Patrick Egan s-a întâmplat nu tocmai așa. O de­peșă a agenției Havas ne vorbește că la Limerick au avut loc desordini. Po­liția și trupele au năvălit asupra po­porului. Mulți răniți din ambele părți. Sâmbătă in 8 (15) oct. douăzeci de mii de omeni asistau la întruni­rea convocată la Rotunda din Dublin pentru a protesta contra arestărei lui Parnell. O mulțime imensă staționa împrejurul edificiului,­in apropiere de care se desfășuram forțe conside­rabile ale poliției. întrunirea a adoptat in unanimi­tate o resoluțiune prin care se inse­rează in termeni foarte violenți ares­tarea lui Parnell. Mare entusiasm. Strigăte de: „Tră­iască Republica Irlandeză! Jos câș­­tiurile.“ rflurile streine sosite astăzi ne ves­tesc că situațiunea se complică din ce in ce in Irlanda. „Daily Chronicle“ menționăza zgo­­motul unei tentative de asasinat ce s’ar fi comis asupra personei lui Her­bert Gladstone, fiul primului ministru, la Dublin, unde el se dusese pentru a asista pe d. Forster. „Daily Telegraph“ anunță că va­porul de răsboiu „Penelope“ a plecat spre coastele Irlandei. O mare activitate domnește in co­mitetele Ligei irlandeze din Londra. Se împart circulări pe la deosebiții șefi prin care-i invită să organiseze întruniri și a se pregăti pentru ca să urmeze pe noul șef ales ca să înlo­cuiască pe d. Parnell. Federațiunea democratică învită pe tote asociațiunile democratice ca să fie întruniri pentru a manifesta indigna­­țiunea la care dă naștere arestarea lui Parnell. In fața acestei agitațiuni crescânde guvernul face tot ce-i stă prin putin­ță pentru a potoli rescula. Numerose arestări se operează pe fie­care ceas. Intre deputații irlandezi arestați să citează Arthur O’Connor, deputat din Queen’s County, O’Kely, deputat din Roscamon și Healy, deputat din Wed­­­ford. Capitala Irlandei, Dublinul, este ca și declarat in stare de mare asediu de vreme ce locuitorii sunt invitați de­ a nu eși din casă sara după apu­sul sorelui. Nu știm dacă aceste măsuri ale re­­presiunei sunt de natură a înăbuși mișcarea din Irlanda sau a o face și mai înverșunată. Afară de ori­ce în­doială este însă faptul că guvernul CRONICA INTERNA Duminica trecută, comercial din Bucu­rești s’a hotărît a trimite o delegațiune la palat spre a presinta omagiile sale prin­cipesei Iosefina. Delegațiunea era compusă din d-uii C. D. Atanasiu, V. I. Socec, N. D. Moroianu, M. Anastasiu, G. Rădulescu, C. Angelescu și N. Ciurcu. Această delegațiune fu primită la Co­­troceni de MM. LL. Regele și Regina și de A. S. R. Principesa-Mamă. D. V. I. Socec prezintă A. S. Regale un frumos buchet. D. Moroianu adresă A. S. R Princi­­pesei-Mume următorul discurs : Alteță, Dați-ne voie d’a veni să depunem la piciorele Alteței Vóstre Regale respectuo­­sele nóstre omagie. In momentul când părăsiți România, am privit ca o datorie d’a mulțămi Alteței Vostră Regală pentru onorea ce a făcut națiunei române, venind în mijlocul ei să primesca tributul de iubire, de respect și de recunoștință datorit Augustei mame a prea iubitului nostru Rege. Lăsați-ne să sperăm, că Alteța Vostră Regală, va duce cu sine un dulce suvenir despre țara nostră și că va bine-voi, pre­­sintând Augustului Său Soț, omagiele co­­merciului capitalei, să se facă interpreta dorinței ferbinte ce au toți Românii de a vedea în curând în mijlocul lor pe Alteța Sa Regală Principele Anton de Hohen­­zollern. Să trăiască Regele ! Să trăiască Regina ! Să trăiască A. S. R. Principesa Mamă ! Să trăiască A. S. R. Principele Anton de Hohenzolern ! Să trăiască România ! A. S. R. Principesa Iosefina răspunse în câte­va cuvinte, mulțumind comerciului de simțimintele ce -i esprimase. Majestă­ile Lor Regele și Regina au mulțămit asemenea și s’au întreținut vr’o jumătate de oră cu represintanții comer­ciului. (Tel.) Luni, la orele 9 și un cuarț dimineța, MM. II. Regele și Regina și A. S. R. Principesa de Hohenzollern, au pornit cu un tren special la Vărcio­­rova, de unde Augusta mamă a M. S. Regelui va urma călătoria sa înainte, iar Majestățile Lor se vor întoarce, oprindu-se câte­va­­ zile in diferite o­­rașe din Romănia­ Mică. La gara Cotroceni se aflau: I. P. S. S. Mitropolitul Primat, dd. miniș­trii, dd. președinți ai Corpurilor le­giuitoare, d. Jooris, ministrul Belgiei, d. conte de Leyden, gerantul lega­­țiunei germane, monsignorele Paoli, episcopul catolic din Bucuresci, d. președinte al curței de compturi, d. primar al Capitalei, d. general-coman­­dant al garnizanei, d. general Davila, diferiți funcționari civili și militari, precum și mai multe doamne, cari veniseră să ureze drum bun Auguș­­tilor călători. După ca Majestățile Lor și Alteța Sa Regală și-au luat­­ linia bună, in modul cel mai afabil, de la persoanele presente, s’au urcat in tre­nul regal, în care a luat apoi loc suita A. S. R. Principesei de Hohenzollern și aceea a Majestăților Lor, precum și d-na și d-ra I. Brătianu, d. mi­nistru al afacerilor străine și d-na Stătescu, cari însoțesc pe Auguștii că­lători pănă la Pitești. Luni era­­ lina fixată pentru două con­cursuri la Facultatea de drept din Bucu­rești spre a suplini vacanțele ce sunt la Facultatea din Iași, catedra de drept ci­vil a d-lui V. Conta și cea de procedură civilă, drept penal și procedura penală a d-lui Șendrea. Juriul era compus din d-nii Al. Cre­­țescu, prim-președinte al Curții de casa­­țiune, d. Al. Petrescu consilier, și d-nii Al. Pascal, G. Cantili, P. Vioreanu, N. Crătunescu și C. Nacu, din partea Facul­tății de drept. Candidații erau : pentru catedra de pro­cedură civilă, d. C. Disescu și I. G. Săn­­dulescu-Nanoveanu, ci pentru catedra de drept civil d. Dim. G. Ionescu. Concursul s’a amânat pentru o lună. După cum ni se anunță din Alexandria, la 5 Oct. s’a terminat și s’a închis es­­posițiunea agricolă. Mai mulți agricul­tori au primit medalii pentru productele lor, iar țăranilor li s’au dat și bani. S’a premiat cu medalia de aur un mecanic român, anume Constantin Georgescu, din comuna Buzescu, pentru invențiunea unui plug semănător de grâu, cu care se face și arătura și semănătura de-o dată. Pro­ducătorilor de vite, industriașilor de tot felul pentru industria națională li s’au dat asemene medalii și bani. A fost o ve­­seliă și o mulțămire generală; orășenii au dat țara un banchet. (Rom.). Numiri. D. Alexandru Odobescu, fost prim-redactor la ministerul afacerilor străi­ne, s’a numit in postul vacant de secre­tar de clasa I la legațiunea din Paris. D. T. G. Giuvara, actual secretar de clasa II la legațiunea din Bruxelles, s’a înaintat la clasa I la aceiași legațiuni.— D. A. Beldiman, actual secretar de clasa I la legațiunea din Viena s’a transferat în aceeași calitate la legațiunea din Ber­lin. D. A. Simu, al II secretar de cl. II la legațiunea din Berlin, s’a trecut în dis­ponibilitate. D. Alexandru Lambrino, atașat la mi­­nisterul afacerilor streine, s’a numit­­ funcțiunea de secretar la comisariatul ge­neral român, pentru constatarea pagube­lor aduse de armatele imperiale ruse cu ocasiunea ultimei campanii. Epitropia spitalului Bărlad și Elena Bel­diman, din orașul Bărlad, este autorizată de a primi donațiunea de 1000 lei, făcută de d. locotenent-colonel Constantin Langa, în folosul acelui spital, sub condițiunile stipulate prin actul de donațiune. Sunt numiți: D. I. Busdugan, ajutor șefului de con­trol și revisor de tren, în postul de șef magaziner și perceptor la stațiunea Iași, post devenit vacant prin depărtarea și darea în judecată a titularului, A. Maxim, pentru falsificarea de acte și iustracțiuni de bani. ; I­. C. Manoli, registrator și arhivar, în postul ocupat de D. Busdugan; 1­. Scarlat Baiardi, vechiu registrator și arh­ivar la mai multe administrațiuni din țară, în postul ocupat de D. Manoli. MM. IL. au sosit Marți sara la gară Severin la ora 6: 40 m., în sunetul clo­potelor și salvelor de tunuri. La sosirea trenului regal se afla tot orașul adunat. Aclamarea MM. LL a fost forte en-

Next