Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-05-23 / nr. 56

TELEGRAME Berlin 30 mai. „Național Zeitung“ ; Spune că împăratul ar fi declarate m­e­dicilor cari sunt contra participărei sale calare la parada de primăvară, că a sa chemare îl pune în fruntea oștirei și deci nu vra sa lipsască ori ce sar întâmpla, împăratul a asistat și la parada de astăzi. Cam­ 18 mai. Nuber-pașa prepară un memoriu câtre marile puteri, în care va arăta, ca Egiptul nu mai pó­­te suferi sarcina impositelor actuale. In multe cozuri impositul fonciar în­trece valorea brută a recoltei. Paris 30 mai. Senatul a votat ar­ticolul principal al proiectului de lege care restabilește divorsul, proiect pre­­scurat de d. Naquet și votat deja de camera. Viena 30 m a­­pal­a­t­ul a pri­mit a<fi laj^óare pe prințul Bulga­riei in^audiența privată. Prințul, în uniformă de colonel austriac, au stat mai mult de un quart de vară cu îm­păratul. După amează prințul Rudolf a vi­zitat pe prințul Alexandru invitândul la prânz la castelul Luxemburg unde prințul sosi la 3 oare. Plecarea prințului la Sofia este fic­­sata pe mâne la 3 oare <jiua. Paris 31 mai. In cercurile diplo­matice se crede că înțelegerea între Francia și Englitera pentru conferința egipteană se va încheia în cursul săp­­tâmânei viitoare. Londra 31 mai. Ieri sara, patru explosiuni de dinamită sau produs si­­multaneu in diferite quartaluri, la Ja­­mes­ scuare și la Scotland­ yard înain­tea biuroului de poliție. Trei­spre­­­zece persoane au fost rănite. In capi­tală domnește o mare emoțiune. Constantinopol 1 iuniu. (Cale indi­rectă). Știri sosite din Creta spun, că de­ore­ce guvernul otoman n’a cedat în privința cestiunei Vakufurilor, o mie de creteni au făcut la 16 mai o manifestanțifi parinină dinaintea pa­­­latului guvernatorului pentru a spri­jini reclamațiunile Adunnărei. Photiades pașa a telegrafiat îndată Porței, care răspunse fără îndoială în mod negativ, câci o nouă depeșă a lui Photiades pașa, primită az i, zice că deputații creștini sau retras in ve­trele lor, invitând pe coreligionarii lor să nu mai plătescă impozitele. Guver­natorul adaugă că, ne mai putând să ia asupră­ și răspunderea guvernului în aceste împrejurări, își dă demisi­­unea. Fierberea crește în insultă. Fostul Șeicul­ Islam Chalrulah Efen­di, care a iscălit decretul de detro­nare al Sultanului Abdul-Aziz a mu­rit în exil la Taif. ‘ 1 O nula a Porței, dată lordului Du­­fferin, menține argumentele desvoltate în notele precedente relativ la trac­tatul de comerț Anglo-turc. Circulă zgomotul că lordul Duferin ar fi propus Porței, să trimită o jiece mii de omeni in Sudan, dar că Por­­ta ar fi refusat. Anul al Xll-lea No. 56.__________IASSI Miercuri 23 Mai (4 luni­) 1884.____Apare Duminica, Miercurea și Vinerea Prețul Alion, și Auunclurilor fr IASSI, pe an, 28 fr.—pe semestru 12 fr.­­pe trimestru 6 fr. USTIUCTE, pe an, 28 fr.—Pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr­. NSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. •SCIRI LOCALE . . . 1 fr.­EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, turnciuri: Pag­ L 50 b. Pag. IVI, 40 b. Pag. IV, 30 b. Win üt*. 20 bani CURIERUL (TH. B­AL ASS­AN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Oalexxcla­ria.1 Septăm­aanei STIL VECHI DI I­U AP­ATRONUL PI­L­E­I TIMPUL DIN SEPTA­MANA 20 Duminică 21 Luni 22 Marți 23 Mercur­ 24 Joi 25 Vineri 26 Sâmbătă Martirul Thalaseu (­J­) Sf. Const. și Elena (inc. moșii). Martirul Vasilisc Cuv. Păr. Mihail Episcopul Sinadelor Cuv. Păr. Simeon din munt. Tavor­t A 3 aflare a. c. Sf­ loan Botezătorul Apostol Carp_______________________________ La 20 mai, la 7 ore dim. Pătrarul țntei cu senin, vânt și apoi plac. J STIL NOU I PIUA 1 PATRONUL VILEI | Răs. Soar. J Apusul Tnnt • " 1 1 1 Duminică Petrecute 4—18 7—«v 2 Luni S. Pothin 4-18 7—40 3 Marți S. Clotilde 4-17 7-40 4 Mercuri Quatre Temps 4—17 7—40 3 Joi S. Boniface 4—16 7—41 6 Vineri S. Claude, ev. 4—16 7—42 7 ______________Sâmbătă S. Lie 4—16____________7—42 Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D­­Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 86. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C_ Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin J­r. 20 bani Moșia Lecușeștii tip­rÄ“ m­inute de orașul Fălticeni și gara Dolhasca in mărime de 340 fălci pământ de prima ca­litate și pădure, cu acarete bine întreținute, livezi, se vinde de veci sub condițiuni favo­rabile pentru plată.­­ Informațiuni detailate se găsesc la D-nul IOchi in Iași și subsemnatul proprietar In Fol­­ticeni, Petru Sofia, municipalitatea actuală. D-sa întreabă pe d. ministru ce măsuri crede a lua. D. Epurescu interpelează pe mi­nistrul de instrucție asupra agitațiu­nilor studenților universitaței de Bu­curești, și întreabă dacă nemulțumirea studenților nu resultă din cauza pur­­tărei unor profesori. Dl. Aurelian Zice că va răspunde peste trei­­­ile. Dl. Dinescu prezintă un proiect pentru crearea a 80 școli rurale. Dl. Radu își desvoltă interpelarea oa asupra veisi stări Î, care Se află mănăstirea Slatina din județul Sucéva, și d. Aurelian răspunde că va cere creditul necesar pentru reparațiuni. Să cetește noul articol resultând din alipirea art. 29 la 33 al proiec­tului de lege electorală. D-nii Arapu și Ionescu vorbesc con­tra și d. Bratianu susține articolul ast­fel cum a fost admis de comitetul de­legaților. Vorbesc d-nii Manoliu și Ionescu care­­ zice că prin amendamentul pro­pus de d. Manoliu se lipsesc univer­sitățile de dreptul ce le dă constitu­ția de a fi representate in Senat. Amandamentul însă este primit și art. 33 adoptat. Asupra art. 34 setncurge o lungă discuție, dar raportorul anunță că co­mitetul delegaților retrage acest arti­col ca anti­constituțional și in contra­zicere cu art. 42 din constituție. Art. 35 și 36 se adoptă fără mo­dificare și ședința se ridică la 6 ore. M. S. Regele a inspectat vineri ar­senalul armatei și, rămâind pe deplin satisfăcut, a exprimat înalta sa mul­țumire d-lui inspector al stabilimente­lor militare și d-lui director al arse­nalului. D. Eugenie Singurol s’a confirmat primar al comunei urbane Fălticeni din județul Suceava. Coi­respondenți In Streinatate: Colonelul Schina, fost adjutant al M. S. Regelui, a încetat din viață după o lungă boia. Primim din Paris trista știre că colonelul I. Alexandri, fratele poetu­lui V. Alexandri și fost aginte al ța­rei la Paris, a încetat din vieață. Cunoscutul Ziarist spaniol d. Gosset Y Artimo, intemeiator și proprietar al Ziarului „El Impartial“, amicul cel mai intim al d-lui Serranno, a murit la 27 Mai in Madrid. S’a aprobat ca sf. Împărați Cons­tantin și Elena să fie patronii scelei fiilor de militari, Craiova, și Ziua de 7 Ianuarie (sf. Ion) să fie pa­tronul regimentului 31­­ dorobanți, Ca­­lafat. Colegiul I și II electorale pentru consilierii generali de la județul Il­fov sunt convocate în Ziua de 13 și 15 Iuniu 1884, ca să aleagă patru consilieri la vacanțele declarate in con­siliu. S-a disolvat consiliul comunei ru­rale Suharau din județul Dorohoi, și consiliul comunei urbane Târgul-Fru­­mos din județul Iași. Agenții polițienești a înhățat ieri pe femeia Maria, evadată din peni­tenciarul Mărginenii. Recolta viilor promite mult; lu­mea podgoreană din Putna spune că de mulți ani viile n’au fost așa de frumoase ca acum. Semănăturile de toamnă din causa secetei pe jumătate sunt stricate, iar­ pe parte rămase de nu va ploa până la finele săptă­­mânei, se vor perde și acele. Locuitorii din causa timpului, n au putut semăna porumburile lor. In partea muntelui locuitorii după acum sunt lipsiți de porumb; in cu­rând foametea le va bate la ușă. Examenele școlare, pentru finele a­­nului curent se vor tine după cum urmează: 1. Pentru elevi și elevele din sco­­lele secundare, precum: liceele, gim­­naziele, seminarele, gimnaziele reale, institutele pedagogice, a si lui Eleana Doamna, externatele secundare de fete, j și elevi din școalele normale primare,­­ de la 6 pănă la 2­2 Iunie inclusiv; 1 prelegerile acestor școale vor înceta cu finele lunei curente Mai. Școalele profesionale de fete vor ține examenele de la 12—22 Iunie, conform regulamentului existent. 2. Pentru elevi și elevele din șco­­lele primare urbane de ambe­ sexe și­­ orfelinatul de la Pantelimon de la Ia­­ până la 18 Iunie inclusiv; prelegerile acestor școle vor înceta la 10 Iunie. 3. Pentru elevi și elevele din școa­lele primare rurale de ambe­ sexe de la 16 pănă la 22 Iunie inclusiv și a­­cesta din causa întârzierilor ce au ur­mat in aplicarea programei acestor școale; prelegerile acestor școale vor înceta la 12 iunie. 4. In conformitate cu disposițiunile regulamentelor disciplinare in vigoare examenele se vor ține în intervalul Zilelor arătate, chiar Duminici și săr­bători fiind, în ore ante și post me­ridiane, destinate pentru secțiuni, și anume: a) Pentru scălele secundare de am­be­ sexe de la 8—11 ore a. m. și de 2—4 p. m. b) Pentru scalele primare urbane de la 9—12 ore a. m. și de va fi trebuința și de la 2—4 p. m. c) Pentru șcdlele primare rurale de la 9-12 ore a. m. și de la 8-5 p. m. Mai. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 19 mai Dl. Varlam adresează ministrului de interne o interpelare asupra relei administrațiuni a comunei Galați sub F­OILETON. PONSON DU TERRAIL. 40 REGINA BARICADELOR V' (Urmare). — Da, frate, ai păcătuit. — Dar care e păcatul meu ? —• Te-ai îmbătat. Călugărul Jacques suspină, dar nu’și putu opri un scris și a nu’și arunca o privire inocentă asu­pra călugărului polițai. Scrisul și privirea lui spunea forte clar: «Cum puteți să mă pedepsiți pentru un fapt ce tata lumea ’l comite, și care aci e ca un obiceiu ?* Călugărul polițai înțălese acesta și se grăbi a­ndaoga : — Pentru beție nu e nimic, dar ca să compro­mită cine­va interesele mânăstirei este o crimă ne­­ertată. — Dar ln ce am compromis eu interesele mâ­năstirei ? întrebă Jacques spâimântat. — Ascultă, —‘să călugărul polițai, ai fost ieri la Saint-Cloud. — Bine. — Și regile ’ți-a dat doi pistoli. — Este adevărat, răspunse Jacques, care găsi nefolositor a vorbi de maltratarea ce suferise. Și după acesta ? — In drumul d-tale, in calitate de frate cerșe­tor ai primit pomană destinată monastirei.­­A — Oh! Zisa Jacques, frumosa pomană! opt di­nari la Antenille, câte­va coji de până la Passy, și niște ciieri rancezi la Chaillot. — Ei bine! ce s’a făcut tóte aceste? — Eu nu știu... căci fratele Ambroise care era la cârciuma lui Mali­an, a recondus pe Balthazar... — Nu este adevărat. — Hei­ făcu Jacques, care iubia pe sărmanul măgar și creda că i s’a întâmplat vr’o nenorocire. — Nu este adevărat! repetă călugărul polițai c’un ton aspru, și proba’i că a’i venit a­fară, beat mort, abea ținându-te pe Balthazar , iar sacul a fost furat. — Dar tote aceste sunt absurde ! strigă Jacques. — Ah ! crezi ? făcu călugărul polițai c’un ton batjocoritor. — Da, căci nu sunt eu care-am condus pe Bal­thazar. Eu n’am venit a­fară. — Dar când ? — Nu știu. — Ei bine, venerabilul nostru don Grégoire a ordonat ca să fii condus in presența sa. — Ah! voesc din tota inima ! Zise Jacques, căci Eminența Sa pate să mărturisască. — Și ca ce să mărturisască ? — De presența mea într’o casă în care ne am întâlnit, răspunse Jacques cu accentul convingerei. Călugărul polițai luă pe Jacques de mână, și o ln­­trase în interiorul monastirei la superior. — Iată culpabilul, Zise călugărul polițai. Don Grégoire privi pe Jacques cu asprime, și’i Zise : — D-ta ești care-ai lăsat să fure sacul monastirei ? Jacques începu să spună tate întâmplările lui de la Saint-Cloud. Intrarea sa la cârciuma lui Mali­an, străbaterea nliților Parisului, urmând pe necunoscu­tul îmbrăcat în negru, și’n fine intrarea sa intr’acel misterios hotel unde văzuse pe don Grégoire pre­­umblându-se prin curte, amestecat intre soldații Lo­­reni și burghesii înfrățiți. Par­don Grégoire îl întrerupse Zicăndu’i. — Frate, d-ta ești nebun. — Eu­ esclamă Jacques. — Da, I*se cu răcură abatele, căci’i mai mult de opt zie de când n’am călcat pragul monastirei. — Dar, gângăni Jacques, eu am văzut forte bine. — Ai văzut forte rău, răspunse superiorul. Apoi adresându-se către călugărul polițai, Zise­­— Acestu’i serman frate nu’i-a eșit încă fumul vinului din cap. Condu’l ia temniță și supune’l la canonul de apă și pane. ................................................................... . — O oră după acesta, Jacques era închis în tem­niță cu o pâne negru și un ulcior cu apă. Călugărul Jacques băuse prea mult în ajun și a­­tunci avea multă sete. După ce reflectă mult timp la miserabila sa si­­tuațiune, și căută un zadar cheia acestei enigme ce părea că’l învăluia, sărmanul călugăr cerșetor se su­puse setei arZetare ce’l domina și’ncepu sa bea cu mare lăcomie apă din ulcior. Dar îi păru că apa avea un gust sărat, cu tote acestea el continuă a bea , apoi după ce bău se culcă pe paiele ce erau in temniță și’ncepu să viseze de acea femeie divină ce fermecătorul ’i-o arătase. Dar îndată după acesta el se deșteptă într’o viuă lumină. Un om pătrunsesă Ia temniță la el, ș’acel om a­­vea o lumînare’n mână ș’un pachet sub braț. La vederea acelui om Jacques scose un țipet: — Ah ! Zise el, eu n’am visat. — El recunoscu într’acel visitator pe unul dintre pagi cu care cinase, și care se numea Amédée. — Aide, scoța-te, micul meu, îi zise Amédée, le­­pădă’ți rasa și vino, căci visul tău e urât. Cu aceste cuvinte el disfăcu pachetul, și Jacques amețit, recunoscu costumul de gentilom care’l îm­brăcase in ajun. — Aide, repetă pagiul Amédée, îmbracă-te ca­marade, și urmeză-mă, căci avem multe lucruri de făcut intr’acéste nopte. X. Jacques nu se lăsă să i se mai repeteze comanda pagiului Amédée, ci se îmbrăcă iute, își strânsă man­taua in jurul gâtului, își puse pălăria pe urechia stângă, și punănd mâna pe mânerul spadei sale. Zise : -- Bată-mă gata. Pagiul atuncci îl luă de mână și deschise el în­­suși celuia ; apoi eșind in coridorele monastirei, în care se găsea o mare liniște fiind­că noptea era îna­intată. Jacques murmură: — In noptea acesta, monastirea este forte li­niștită. — Așa crezi fiind­că dormi, îi răspunse pagiul Amédée. — Ce fel! eu sunt adormit ? — Positiv. Dar te vei deștepta. — Cum­ de­ore­ce eu umblu, vorbesc și am o­­chii deschiși. — Tóte aceste le vezi în vis, dar în realitate nu este nimic. — Dar... cum se paare. — Ei bine! amice, dacă te-ndoești de visul tău, cum crezi tu că te numești? — Jacques. — Cine este tatăl tău ? — Un om sarac numit Clément.

Next