Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-10-09 / nr. 108

legrafelor pe la comisii nu e tocmai de mare importanță, știind bine, ca ser­viciul acesta se face într’un mod cu totul insuficient, și cu mult mai costi­sitor, de­cât serviciul observatorilor. Nu ne îndoim dar, ca domnii ce se află in capul comunei nóstre se vor gândi vor lua serios asupra acestui lucru, și măsuri grabnice de îndrep­tare a zeului, pentru ca astfel pom­pierii noștri să fie într’adevăr pom­pieri, iar artileriștii să fie artileriști. CRIZĂ TURCIEI. Ziarul parizian »Le Temps*, în numeral său de la 17 octombre curent, sene următorele asupra si­­tuațiunei în Turcia. Criza ce domnește în Turcia, este în ajunul unui deznodământ, și încă a unui desnodământ sângeros. Pe când marile puteri din Europa, își pierd vremea cu conferențe de ambasadori, cu note colective, cu schimbări de vederi, —mb­ele state din Balcani sunt pe puntul de a se lua de cap. S’ar zice cu dreptul, că cele trei im­perii s’fiu înțeles ca să lese pe rivali să hotărască prin arme, o sfadă pe care di­plomația nu se simte în stare de a o scote la capăt, pe calea condeiului. Ne­știind cum să se porte ca incidentul bulgar, puterile aștept acum ca sângele să curgă, ca puterea armelor să deie naștere la fapte, după cari va trebui să se urmeze cu regularizarea și ratificarea trebuitore. Preparativele Serbiei sunt terminate, și putem acum, dintr’un moment în altul, să primim știrea că armata sa, cu regele Milan în frunte, s’au pus în marș. Cât despre ținta acestei operațiuni, ea este văzută. Lumea s’au întrebat un moment, dacă Serbia, în frigurile de mărire ce s’au a­­gățat de­odată de dânsa, va năvăli în te­ritoriu’­ turcesc sau în cel bulgar ? Nu mai pot fi nici o îndoială în era de față, atacul va fie îndreptat contra prințului Alexandru sal Bulgariei. I se va lua Vi­­dinul, și va fi atacat la Sofia. Și pentru care motiv? lntru ce Bulgaria a greșit Serbiei ? Unirea ei cu Rumelia nu este deja un fapt îndeplinit, căci puterile nu plăcere, nici după lucrurile deja desbătute o știm prea bine,—dar împinse de îndâr­jitele fatalități, din cari se compune ches­tiunea Orientului. L TH. BAL ASS AS- .____ O RELAȚIUNE FALȘĂ dată de ziarul „Le Siecle“ din Paris. Nu credeam nici odată ca ziarele din capitala Franciei să fie astăzi tot atât de bine informate de lucrurile ce se petrec în țara nostra, precum erau și... cu opt­zeci de ani în urmă; faptul însă, relatat de numitul ziar ft Le Siâcle“, ca petrecut în România, și care’i este relatat din Marsilia, merită ca drept cuvânt a fi trecut la domeniul poveștilor. Căci iată ce cetim în zisul ziar, cu data de 14 octombre, Vaporul »Braila«, având de căpitan pe dl. Remusat, din compania Traissinet, întrat azi diminață în portul nostru, (Marsilia), venind de la gurile Dunărei (?), a primit pe bord, trei redactori ai ziarului „L’Indépendance rou­­maine” (?) ce părăseau România, pentru că ministerul Brătianu îi căuta (?) cu multă acti­­tivitate, pentru a’i pune la închisore. (?)— Crima acestor trei scriitori, este că au pu­blicat în „L’Indépendance”, care apare la Bu­curești, fce astă dată au nimerit’o­, câte­va articole destul de vii, cotra d-lui Bratianu, și a politicei ce el reprezintă. Capul cabinetului român nu admite ca să se discute de cine­va actele sale.(?) Pentru a scăpa (?) de măsurile de rigore, al căror obiect erau să fie, Dr. George Se­­casiana (?), G. Ocasian (?) și Droc Banarescu (?), au trebuit să se deghiseze (­ ?) pentru a se refugia pe „Braila”, și a părăsi teritoriul ro­mân. De îndată ce fuseră pe bord, ei au tre­buit să se îmbrace, unul în fochist, altul în rîndaș de bucătărie, și al treilea în comisar de marină (? ! ?). Când agenții d-lui Bratianu l-au presentat pe „Braila*, au examinat cu minuțiositate personalul de serviciu și pasa­gerii , dar cei trei fugari erau așa de bine travestiți, fochistul așa de negru (7), bucătarul așa de alb, și comisarul așa de majestos (! !) sub cascheta lui galonată, că copoii români( !) nu i-au recunoscut. Ancora ridicânduse, cei trei jurnaliști, și au reluat costumul lor ordinar și au putut să ajungă în Franția­ pe­neliotă și să suspende într* ml ... , , ig atenția populațiilor bul­ga­­re asupra răspunderi ce le int îndeamnă a se păzi de ori­ce Sită căci ele vor suferi con­set să potă spera nici un aju­tor •Ct. Guvernul este informat înt jficios că Rusia și Austria vo jește cât­va timp basele a­su­­le cred că e cu putință de a tățile ce s’au ivit in Orient.­­ct. »Gazeta Germaniei de No l de demersurile făcute de am scopul de a menține pacea fac­tive că puterile sunt una­nii , nu permite ca cestiunea de­­ răsboi să atârne de mo­di! pot să se producă în sim­ți n­ațiunilor din Balcani, pen­tru populațiuni n’au dreptul să coi­­ea, pricinuind incurcături vii sau cu Turcia,­­ se respingă într’un mod ab­sol încercări, și ar­e nedrept să a pacea a 300 de milione Eu turburată pentru că trei Sta ai, cari tóte împreună n au de ne­locuitori, găsesc că e­chi­­v­al—sau pentru a zice mai bin­e lor particulară,—e com­pro k . Printr’o notă-complimen­tari­i representanților marilor put­i prințiar declară că se sup sfaturilor date și resolu­țiur 3 ambasadorii întruniți in con­­stantinopoli. 1 t. Tóte alegerile sunt cu­nost­­eși 208 in stânga și 21 in­­ de departamentele Seine și C­ie lipsesc pănă acum re­sult 1 .9 Oct. Rusia a făcut o prov rinței din Constantinopoli. Ruș­­ii la nota ambasadorilor, dupt­este de disposițiunile lu­ate r­ă, cere puterilor să or­done Alexandru să se întorcă vn £ pe baza respectului ce au pute­ra tate, Porta speră că pu­terile­ce cererea sa. Zi. Momentul e forte apropiat când regele Milan va lua o atârîre definitivă. Se fl­ce că chiar mâine diminuță se va ordona o mișcare de trupe și nu­spre fruntaria Bul­gariei. Tóte puterile insistă ca Serbia să nu comită vre­o imprudență, care ar putea fi scump plătită. Varna 18 Oct. Porta a amânat ori­ce decisione pănă ce se va intruni confe­rința, adecă peste o lună de­­ zile ; se crede că Porta așteptă, pentru a lua o hotărîre, mersul evenimentelor și mai cu samă ati­tudinea Serbiei. Posiția Porții va fi cu mult mai ușoră, dacă Serbia ’și va în­drepta armatele în contra Bulgariei; in acest caz Turcia ar putea veni chiar in ajutorul Bulgarilor. Ori­cum, situația Ser­biei și cu deosebire situația personală a regelui Milan e forte critic*­ on cum s’ar desina even»“care*e» Serbia va în­tâmpina m-ri greutăți și va fi expusă la mari onorificii. Anii diminață au sosit două batalione din Syria și o baterie artilerie din Broșa ; aceste trupe vor fi trimise imediat la gra­nița Serbiei. Enghiteza și Austria vor trimite in că­rând mai multe vase cuirasate in Arhi­pelag. Cu totă stăruința cercurilor militare și cu tota aprinderea fanatismului in popu­lație, Sultanul e pentru o politică de pace. TELEGRAME Nrș 17 Oct. E îndoială in privința e­­sactităței știri telegrafice din Sofia despre arestare lui Pasici și Pavlovici. T­­I M rr I . »T . CRONICA INTERNA M. S. Regele va sosi, în București mâne jos, însoțit de A. S. R. principele Wilhelm de Ho­­henzollern. Locotenentul-colonel Greceanu Nicolae, comandantul regimentului 4 de călărași, s-a înaintat pe ziua de 1 octombre, la gradul de colonel, numindu-se comandant al regimentului 7 de călăraș, la vacanța lăsată prin trecerea colonelului Beier Ar­nold ca comandant al regimentului 2 de roșiori. Societatea presei este convocată pentru joi, 10 octombre, la 8 ore sara, în localul „Cu­rierului financiar.* La ordinea zilei este cestiunea privitore la disposițiunea ministerului finanțelor d’a se pune timbre pe chitanțele de abonamente la girare, inserțiuni, reclame și anunciuri. Un înt­rurnir Pil da Duminică, a membrilor urmări și voiește a profita, ea a zărit un prilej de mărire și, prilejul acesta ame­­nințind de a’i scăpa din mâni, ea a hotărât să se mărească cu ori­ce preț. In lipsa de o rațiune pre­care, de mo­tive valabile și care s’ar putea da pe față, pentru a justifica purtarea-i, s’au întocmit pretexturi, și pretextăirile nu lipsesc nici­odată, pentru ca la nevoie ele să se puta naște ori inventa Serbia se plânge de purtările bulgarilor pe frontiera sa, de agenți arestați, de pro­­clamațiuni surprinse. Iată un casus belli găsit . Jocul este cunoscut; s’au mai văd­ut de asemenea lucruri practicate în mare proporție, și de cătră cei mari; astăzi cei mici recurg la dânsele, dar ei s’au învățat bine lecția, trebuie s’o mărturisim, și nici odată răsboiu nu va fi fost angajat cu mai puțină grijă, din partea agreso­rului, de a pune în partea sa aparențele dreptăței și ale moderațiunei. Dacă Bulgaria va fi partea cea mai slabă, în lupta ce urmază a se angaja, acesta nu mai pute fi îndoelnic pentru ori­cine. Contra Turciei, inegalitatea forțelor ar fi fost mai mare încă, dar prințul A­­lexandru s’ar fi putut răzăma pe speranța unei insurecțiuni generale a poporelor creș­tine ; contra Șerbilor, trebuie să’l consi­derăm de mai înainte ca bătut. Cel puțin totuși, dacă Sultanul nu se va crede obli­gat de a veni în aj­atorii unui prinț, ce a rămas nominal vasal al său, în care caz, va trebui să asistăm la un pojar general al Turciei. Dar, îndelături chiar de acestă eventualitate, câte noi chițibușuri n’or să mai ibucnescă din ciocnirea Șerbilor cu a Bulgarilor ! Câte nesiguranți vor întu­neca acest orizon politic al Europei ce apărea odiniora așa de senin! Cine­va se pute de asemenea înșela, când caută să judece lucru cu pesimism, dar cum să nu se întrebe ori­cine, dacă cabinetul din Viena, știe ce face el, când îngădue regelui Milan de a călca pe te­ritoriul vecinului său ? Cum să nu’și zică ori­cine că Rusia, cu tóte nemulțămirile sale contra prințului Alexandru, n’ar pu­tea tolera ca Bulgarul care la urma urmei este cinovnicul lui, să fie sacrificat în fa­­vorea cinovnicului Austriei ? Cum, într’un cuvînt, să nu să prevadă momentul în care marile puteri vor lua jocul principicurilor—nu din propria lor for­male. - - — ----------— -* -t*­Viena 17 Oct. Contele Taaffe, răspun­zând interpelări privitore la expulsarea supușilor austriaci de către guvernul pru­­sian, zice că Prusia a declarat că con­sideră expansiunile ca o măsură de ordine curat internă. Demersurile ulteriore n’ar avea nici o isbândă. Guvernul intervine pe lângă Prusia in cazuri speciale pen­tru a obține ca măsura să fie îndulcită. Guvernul prusian a răspuns tot­de­auna cu bună voință la cererile Austriei. Soda 17 Oct. Se asigură că consiliul de miniștri a hotărît să accepte in in prin­cipiu propunerea cuprinsă in declarația ambasadorilor. Soda 17 Oct. Guvernul princiar, după o matură examinare a notei colective a representanților, a primit in principiu sfa­turile marilor puteri, și in fața atitudini Serbiei a hotărît să cheme cea mai mare parte a trupelor bulgare de pe granița rumeliată, lăsând o garnizona slabă pănă când puterile se vor pronunța într-un mod definitiv asupra sortei Rumeliei. L ora 17 Oct. Serbia lăsând fără răs­puns tote comunicările verbale ale guver­nului bulgar, privitore la uneltirile agita­torilor sârbi in districtele­ care­ învecinesc granița, guvernul princiar a remis aici o notă oficială a­lui Rangabe, agent al gu­vernului elin, însărcinatul afacerilor Ser­biei. Soda 17 Oct. Nota colectivă remisă gu­vernului bulgar de agenți diplomatici la Sofia Zice că puterile, constatând atitudi­nea liniștită a Sultanului sunt convinse că va păstra totä moderațiunea compatibilă cu drepturile sale suverane, fără să re­curgă la întrebuințarea forței. Puterile primesc într-un mod favorabil cererea Sultanului de a face să înceteze tulburările ce agită una din provinciile din imperiu sau și sa facă să renască a­­colo ordinea și prosperitatea. Ele condamnă ori­ce violare a tractatelor și face răspun­­zători pe acei cari dețin puterea in cele doasi laturi ale Balcanilor pentru ori­ce provocare ce ar propaga agitarea în re­giunile vecine. Voința unanimă a puterilor fiind ca să mărite pacea, ele invită pe șefi forțelor bulgare să evite concentrarea trupelor lor un ui oat al unu­lui luc de puteri și că ambasadorilor n’a putut alunga mic resultat; se fl­ce că acesta fost amânată pentru o lună e »lte cuvinte ad calendas graeci r’o lună de z­ile, nu vor mai v ții, ci evenimentele. Par înarmările deși pe o scară întinsă, căci e probabil că nu avea a face de­cât cu Serbia find dispuse a face cea m­ai­m­ă asupra Greciei. Mâi­ ă 3 batalione de infan­terie o rapezunt. Belgrua la Act. E cu totul falsă ști­rea că situația se va prelungi fără tul­­burări pănă la primăvară. Pănă atunci Serbia și-ar slei cu totul puterile și nu ar mai putea întreprinde nici o acțiune seriosă; pe de altă parte, guvernul sâr­besc nu pute licenția armata, la aștepta­rea primăverei; acastă licențiare ar echi­vala, cu o renunțare la ori­ce compensa­ții și Serbia nu voește să renunțe cu ori­ce preț. De alungai fruntariei bulgăresci s’au format bande de emigranți sârbi, cari plă­­nuesc o năvălire in Serbia. Dacă Bulga­ria nu va lua măsuri energice pentru îm­­prăștiarea acestor bande, nu mai incape îndoială că guvernul sârbesc va fi nevoit să înainteze cu trupele in Bulgaria pen­tru a înlătura ori­ce pericol din acestă parte. Pănă acum Bulgarii n’au făcut nimic pentru a da o dreptă satisfacere Serbiei; trupele cari erau la granița sârbească au primit ordinul să plece la Koestendil așa în­cât totă frontiera despre Serbia e în mâna acelor emigranți. Astazi sau mâine cel mult, Serbia va fi nevoită să ia o hotărîre definitivă in a­­cestă privință. Belgrad 18 Oct. Principele Bulgariei a trimis o notă guvernului sârbesc prin care-i notifică că d. Grecoff a fost trimis la Niș, in scopul de a conferi cu regele Milan și cu d Garașaniu asupra situației, îndată ce a primit ceastă înștiințare. Re­gele Milan a telegrafiat principelui Ale­­sandru pentru a-i spune că declină ono­­rea de a se întreține cu d. Grecoff. Acest fapt are o mare însemnătate : el dovedește pe deplin că relațiile dintre Bulgaria și Serbia se înăspresc din Z( în­tiui represiunaționat) Teatrum* i U Cijivuui,­­Juriul universitar compus din d-nii Maio­­rescu, Hasdeu, Urechiă, Tocilescu, Cernătescu și Quintescu, sub președința decanului facul­­tăței de litere din Bucuresci, d. Ep. Francuci, au examinat vineri titlurile candidaților cari se presintau la concursul pentru catedra de istoria antică, epigrafia și cronologia de la fa­cultatea de litere din Iași. Juriul a respins intrarea în concurs a can­didaților pe cuvântul că, nu titlurile, ci lu­crările publicate ori ramura șchințelor de pre­dat la acea catedră dau drept candidaților a concura pentru acea catedră. Concursul cade de sine; catedra va remâne a fi suplinită. Actualul suplinitor, concurent, nu ține a mai fi suplinitor Societatea funcționarilor publici Duminică a ținut adunare generală în care s’au ales ca membrii ai consil. central d-nii: I. Andones­­cu, Const. Moschuna și Const. Zotrenu, iar ca membrii ai comisiunei de control pe anul IV societar d-nii Eustațiu Macarescu, Marcel Giurescu și Petre Serafim. In urma unor discursuri ținute de d-nii C. S. Marcovici și Th. C. Livianu, vice-preșe­­dinți, aplaudate­ de adunarea generală, s’a a­­probat a se da din fondul filantropic al so­­cietăței 500 lei pentru a se contribui la ri­dicarea statuei lui C. A. Rosetti, fost mem­bru onorific al societăței. Casele Domniții Bălașa, fondatorea a­­șezămintelor Brâncovenești, vor fi în cu­rând transportate din paraclisul vechei Mi­tropolii din Târgoviște, la frumos restau­rata biserică ce-i portă numele. Sculptorul Georgescu a fost însărcinat să facă un sicriu de artă pentru rămăși­țele bine-facătorei Domnițe. Acest sicriu e deja gata. Strămutarea se va face ca paradă re­­ligiosă. Din Rusciuc se comunică „Românului” că de câte­va zile guvernul român a oprit trans­portul de cai din România în Bulgaria. Sâmbăta trecută de dimineță s’a întâmplat o groznică ciocnire, în gara Chitila între două trenuri de masă, zice Romănul. Ciocnirea a fost atât de tare în­cât păr­țile de dinainte ale amânduror locomotivelor au fost sfărîmate, iar un număr de peste pa­­tru­spre­zece vagone au fost făcute bucăți. Pănă în momentul de față nu știm încă care este numărul victimelor personalului celor două trenuri. Veniturile brute ale regiei monopolului tu­tunurile de la 1 april pănă la 30 septembre a. c. au fost de 14,417,576 lei; în aceeași pe­­riodă a anului trecut aceste venituri au atins cifra de 14,140,436 lei 34 bani. Prin urmare pentru primul semestru al a­­­­nului curent avem un spor de 277,113 1. 13 b. De la 1 aprilie pănă la 30 sept., s’au în­casat de pe la vămile din țară 8,374,269 lei. Evaluările au fost de 8.291,471 lei. Școala de agricultură de la Su­haretz.­A­­cesta școlă s’a înființat în anul expirat. Per­sonalul ei se compune de un director și diuói profesori, iar numărul elevilor bursieri ce se întrețin de județ și de comună este de 25. Acesta instituție, aduce servicii reale mai multor județe, dar „sarcinile” se portă nu­mai de județul Olt. Anul acesta înființându-se a doua clasă în care trebue a se promova elevii, ca­e au fă­cut cursul anului trecut, urmată a se primi pentru anul I un alt număr de elevi bursieri, care dacă se vor pune iarăși în sarcina jude­țului, cheltuelile ar fi mai presus de forțele sale. Comitetul permanent opinează că toți elevii străini veniți din alte județe nu trebue a’i pune tot in sarcina județului Olt, ci in sar­cina județului ce’i trimit. (Curierul financiar) PRESA-REVOLUER. Sub acest titlu citim in «Națiunea» ur­­matorele: De cât­va timp se tot vorbia că o parte din presa bucureștană ar fi încercând să profite de influența crescândă a ei asupra opiniunei pu­blice, pentru a storce bani de la unii și de la alții. Nu ne venea, de­o­cam­dată, a crede, ni se părea că acestă buruiană, numită Pre­sa­ Revolver, nu pate crește in țara nostră. Din nenorocire însă, lucrul pare a fi adevărat; câte­va denunțări, vagi la început, veniră mai in urmă să ne încredințeze că, in adevăr, se găsesc și in București câți­va streini nemer­nici cari caută să exploateze lumea prin foile lor. In unul din numerile nóstre precedente, de­nunțarăm publicului pe una din aceste foi. Spu­neam atunci că foia jidovo-nemțescă „Bukares­­ter Freie-Presse“, de sub direcțiunea unui d. Hans Kraus, întrebuințăză in acest scop ur­mătorul mijloc : astăzi spune că comerciantul „... este aprope să înceteze plățile, mâne însă —dacă i se plătește 100 sau 200 de lei—re­vine și spune că X... stă forte bine. Mai adău­­gam că in contra numitei foi sunt deja inten­tate câte­va procese de calomnie—spuneam a­­tunci patru. De atunci, cum am anunțat deja, a venit la redacțiunea noștri, unul din redac­torii acelei foi, d. Schlesinger, care ne-a ce­rut să desmințim cele scrise ca fiind nefundate, și acesta caută să ne-o dovedască printr’un cer­tificat al primului procuror de Ilfov din ziua de 30 Sept., în care se atesta că „contra jur­nalului „Bukarester Freie-Presse* sau contra redactorilor sei nu există la Parchet altă ve­che altă natură de Thiel, corector la ar fi anunțat, ca m­­­edic militar ar fi Oci- Cal* VIUUUI­ VIULM ÓO I era lămurit, nici ziarul, nici redactorii sei recunoscuți, Hans Kraus și Schlesinger, nu aveau, după d. prim­­procuror, nici o acțiune de calomnie in contra lor Cu tote acestea, noi merserăm după noi informațiuni și, din nenorocire, constatatăm că acest certificat a fost liberat cel puțin cu ușurință, afară de procesul contra corectoru­lui, noi găsirăm la Curtea cu jurați din Ilfov și o altă reclamațiune contra d-lor Kraus și Schlesinger din partea unui comerciant din București, d. D. Weinberg. Acest domn recla­mă, prin petițiunea înregistrată la No. 543 din 12 Sept. 1885 că numiții dd. l’au calomniat prin fostul ziar „Lloydul Român“, azi conto­pit cu „Bukarester Zeitung* in „Bukarester Freie­ Presse*. Cum s’a făcut că d. prim-pro­­curor, care a înaintat acestă reclamațiune cur­­iei să nu știe de ea și să libereze un certifi­cat în care să spună că nu există nici e-­Te-*­clamațiune nici contra redactorilor lui »Buk­ freie Presse*, nu înțelegem. Remâne ca d-sa să se explice. Noi îi dăm numărul și data hâr­tiei : d-sa pute cerceta. Trebue să recunoștem insă că n’am găsit mai multe procese in con­tra sa, și dacă am spus că erau 4, erorea a provenit din aceia că un alt ziar cu nume a­­prope identic are și el unul, și știam că încă două sunt pe cale de a fi intentate. In urma acestor fapte relatate de Na­țiunea, fapte de natură a disconsidera caracterul serios și demn al ziaristicei, prin introducerea plăgei numite a «șan­tajului», noi credem ca justiția țarei nós­tre ar trebui sa fie cât se póte mai aspră în asemenea cazuri, spre a nu se lăți și asupra altor organe discretul și disconsi­­derația publică. Un steg românesc in museul de la Dresda. Sub acest titlu ziarul „Tutova” publică ur­­mitorea notiță: Se știe din istorie, că la anul 1683, 202 ani de atunci, Turcii cu ajutorul Muntenilor și Mol­dovenilor, pe timpul domniei voivozilor Șer­­ban și Duca, asediând Viena, capitala Austriei, o strâmtorise cu desăvârșire. Atunci regele po­lon I. Sobiesky, sburând un ajutorul asediați­lor, infruntă pe Turci, cuceri un steg româ­nesc de resboiu și-l duse la Cracovia, de unde, sub August al II-lea Electorul de Saxonia, a­­les de Poloni rege, la anul 1697, acest steag istoric a ajuns in museul din Dresda, unde se află și astăzi. Aflăm cu plăcere că, scala rurală din comu­na Răducăneni, jud. Fălciu, posedă o fotogra­fie exactă de pe acel steag. Acest odor istoric e oferit numitei scule de răposatul Lascar Ro­setti, care căpătă acestă fotografie de la fra­­tel său Dim. Rosetti, care a locuit mai mult timp in Dresda.

Next