Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-10-09 / nr. 108
legrafelor pe la comisii nu e tocmai de mare importanță, știind bine, ca serviciul acesta se face într’un mod cu totul insuficient, și cu mult mai costisitor, decât serviciul observatorilor. Nu ne îndoim dar, ca domnii ce se află in capul comunei nóstre se vor gândi vor lua serios asupra acestui lucru, și măsuri grabnice de îndreptare a zeului, pentru ca astfel pompierii noștri să fie într’adevăr pompieri, iar artileriștii să fie artileriști. CRIZĂ TURCIEI. Ziarul parizian »Le Temps*, în numeral său de la 17 octombre curent, sene următorele asupra situațiunei în Turcia. Criza ce domnește în Turcia, este în ajunul unui deznodământ, și încă a unui desnodământ sângeros. Pe când marile puteri din Europa, își pierd vremea cu conferențe de ambasadori, cu note colective, cu schimbări de vederi, —mbele state din Balcani sunt pe puntul de a se lua de cap. S’ar zice cu dreptul, că cele trei imperii s’fiu înțeles ca să lese pe rivali să hotărască prin arme, o sfadă pe care diplomația nu se simte în stare de a o scote la capăt, pe calea condeiului. Neștiind cum să se porte ca incidentul bulgar, puterile aștept acum ca sângele să curgă, ca puterea armelor să deie naștere la fapte, după cari va trebui să se urmeze cu regularizarea și ratificarea trebuitore. Preparativele Serbiei sunt terminate, și putem acum, dintr’un moment în altul, să primim știrea că armata sa, cu regele Milan în frunte, s’au pus în marș. Cât despre ținta acestei operațiuni, ea este văzută. Lumea s’au întrebat un moment, dacă Serbia, în frigurile de mărire ce s’au agățat deodată de dânsa, va năvăli în teritoriu’ turcesc sau în cel bulgar ? Nu mai pot fi nici o îndoială în era de față, atacul va fie îndreptat contra prințului Alexandru sal Bulgariei. I se va lua Vidinul, și va fi atacat la Sofia. Și pentru care motiv? lntru ce Bulgaria a greșit Serbiei ? Unirea ei cu Rumelia nu este deja un fapt îndeplinit, căci puterile nu plăcere, nici după lucrurile deja desbătute o știm prea bine,—dar împinse de îndârjitele fatalități, din cari se compune chestiunea Orientului. L TH. BAL ASS AS- .____ O RELAȚIUNE FALȘĂ dată de ziarul „Le Siecle“ din Paris. Nu credeam nici odată ca ziarele din capitala Franciei să fie astăzi tot atât de bine informate de lucrurile ce se petrec în țara nostra, precum erau și... cu optzeci de ani în urmă; faptul însă, relatat de numitul ziar ft Le Siâcle“, ca petrecut în România, și care’i este relatat din Marsilia, merită ca drept cuvânt a fi trecut la domeniul poveștilor. Căci iată ce cetim în zisul ziar, cu data de 14 octombre, Vaporul »Braila«, având de căpitan pe dl. Remusat, din compania Traissinet, întrat azi diminață în portul nostru, (Marsilia), venind de la gurile Dunărei (?), a primit pe bord, trei redactori ai ziarului „L’Indépendance roumaine” (?) ce părăseau România, pentru că ministerul Brătianu îi căuta (?) cu multă actitivitate, pentru a’i pune la închisore. (?)— Crima acestor trei scriitori, este că au publicat în „L’Indépendance”, care apare la București, fce astă dată au nimerit’o, câteva articole destul de vii, cotra d-lui Bratianu, și a politicei ce el reprezintă. Capul cabinetului român nu admite ca să se discute de cineva actele sale.(?) Pentru a scăpa (?) de măsurile de rigore, al căror obiect erau să fie, Dr. George Secasiana (?), G. Ocasian (?) și Droc Banarescu (?), au trebuit să se deghiseze ( ?) pentru a se refugia pe „Braila”, și a părăsi teritoriul român. De îndată ce fuseră pe bord, ei au trebuit să se îmbrace, unul în fochist, altul în rîndaș de bucătărie, și al treilea în comisar de marină (? ! ?). Când agenții d-lui Bratianu l-au presentat pe „Braila*, au examinat cu minuțiositate personalul de serviciu și pasagerii , dar cei trei fugari erau așa de bine travestiți, fochistul așa de negru (7), bucătarul așa de alb, și comisarul așa de majestos (! !) sub cascheta lui galonată, că copoii români( !) nu i-au recunoscut. Ancora ridicânduse, cei trei jurnaliști, și au reluat costumul lor ordinar și au putut să ajungă în Franția peneliotă și să suspende într* ml ... , , ig atenția populațiilor bulgare asupra răspunderi ce le int îndeamnă a se păzi de orice Sită căci ele vor suferi conset să potă spera nici un ajutor •Ct. Guvernul este informat înt jficios că Rusia și Austria vo jește câtva timp basele asule cred că e cu putință de a tățile ce s’au ivit in Orient.ct. »Gazeta Germaniei de No l de demersurile făcute de am scopul de a menține pacea factive că puterile sunt unanii , nu permite ca cestiunea de răsboi să atârne de modi! pot să se producă în simți națiunilor din Balcani, pentru populațiuni n’au dreptul să coiea, pricinuind incurcături vii sau cu Turcia, se respingă într’un mod absol încercări, și are nedrept să a pacea a 300 de milione Eu turburată pentru că trei Sta ai, cari tóte împreună n au de nelocuitori, găsesc că echival—sau pentru a zice mai bine lor particulară,—e compro k . Printr’o notă-complimentarii representanților marilor puti prințiar declară că se sup sfaturilor date și resoluțiur 3 ambasadorii întruniți in constantinopoli. 1 t. Tóte alegerile sunt cunosteși 208 in stânga și 21 in de departamentele Seine și Cie lipsesc pănă acum result 1 .9 Oct. Rusia a făcut o prov rinței din Constantinopoli. Rușii la nota ambasadorilor, dupteste de disposițiunile luate ră, cere puterilor să ordone Alexandru să se întorcă vn £ pe baza respectului ce au putera tate, Porta speră că puterilece cererea sa. Zi. Momentul e forte apropiat când regele Milan va lua o atârîre definitivă. Se flce că chiar mâine diminuță se va ordona o mișcare de trupe și nuspre fruntaria Bulgariei. Tóte puterile insistă ca Serbia să nu comită vreo imprudență, care ar putea fi scump plătită. Varna 18 Oct. Porta a amânat orice decisione pănă ce se va intruni conferința, adecă peste o lună de zile ; se crede că Porta așteptă, pentru a lua o hotărîre, mersul evenimentelor și mai cu samă atitudinea Serbiei. Posiția Porții va fi cu mult mai ușoră, dacă Serbia ’și va îndrepta armatele în contra Bulgariei; in acest caz Turcia ar putea veni chiar in ajutorul Bulgarilor. Oricum, situația Serbiei și cu deosebire situația personală a regelui Milan e forte critic* on cum s’ar desina even»“care*e» Serbia va întâmpina m-ri greutăți și va fi expusă la mari onorificii. Anii diminață au sosit două batalione din Syria și o baterie artilerie din Broșa ; aceste trupe vor fi trimise imediat la granița Serbiei. Enghiteza și Austria vor trimite in cărând mai multe vase cuirasate in Arhipelag. Cu totă stăruința cercurilor militare și cu tota aprinderea fanatismului in populație, Sultanul e pentru o politică de pace. TELEGRAME Nrș 17 Oct. E îndoială in privința esactităței știri telegrafice din Sofia despre arestare lui Pasici și Pavlovici. TI M rr I . »T . CRONICA INTERNA M. S. Regele va sosi, în București mâne jos, însoțit de A. S. R. principele Wilhelm de Hohenzollern. Locotenentul-colonel Greceanu Nicolae, comandantul regimentului 4 de călărași, s-a înaintat pe ziua de 1 octombre, la gradul de colonel, numindu-se comandant al regimentului 7 de călăraș, la vacanța lăsată prin trecerea colonelului Beier Arnold ca comandant al regimentului 2 de roșiori. Societatea presei este convocată pentru joi, 10 octombre, la 8 ore sara, în localul „Curierului financiar.* La ordinea zilei este cestiunea privitore la disposițiunea ministerului finanțelor d’a se pune timbre pe chitanțele de abonamente la girare, inserțiuni, reclame și anunciuri. Un întrurnir Pil da Duminică, a membrilor urmări și voiește a profita, ea a zărit un prilej de mărire și, prilejul acesta amenințind de a’i scăpa din mâni, ea a hotărât să se mărească cu orice preț. In lipsa de o rațiune precare, de motive valabile și care s’ar putea da pe față, pentru a justifica purtarea-i, s’au întocmit pretexturi, și pretextăirile nu lipsesc niciodată, pentru ca la nevoie ele să se puta naște ori inventa Serbia se plânge de purtările bulgarilor pe frontiera sa, de agenți arestați, de proclamațiuni surprinse. Iată un casus belli găsit . Jocul este cunoscut; s’au mai vădut de asemenea lucruri practicate în mare proporție, și de cătră cei mari; astăzi cei mici recurg la dânsele, dar ei s’au învățat bine lecția, trebuie s’o mărturisim, și nici odată răsboiu nu va fi fost angajat cu mai puțină grijă, din partea agresorului, de a pune în partea sa aparențele dreptăței și ale moderațiunei. Dacă Bulgaria va fi partea cea mai slabă, în lupta ce urmază a se angaja, acesta nu mai pute fi îndoelnic pentru oricine. Contra Turciei, inegalitatea forțelor ar fi fost mai mare încă, dar prințul Alexandru s’ar fi putut răzăma pe speranța unei insurecțiuni generale a poporelor creștine ; contra Șerbilor, trebuie să’l considerăm de mai înainte ca bătut. Cel puțin totuși, dacă Sultanul nu se va crede obligat de a veni în ajatorii unui prinț, ce a rămas nominal vasal al său, în care caz, va trebui să asistăm la un pojar general al Turciei. Dar, îndelături chiar de acestă eventualitate, câte noi chițibușuri n’or să mai ibucnescă din ciocnirea Șerbilor cu a Bulgarilor ! Câte nesiguranți vor întuneca acest orizon politic al Europei ce apărea odiniora așa de senin! Cineva se pute de asemenea înșela, când caută să judece lucru cu pesimism, dar cum să nu se întrebe oricine, dacă cabinetul din Viena, știe ce face el, când îngădue regelui Milan de a călca pe teritoriul vecinului său ? Cum să nu’și zică oricine că Rusia, cu tóte nemulțămirile sale contra prințului Alexandru, n’ar putea tolera ca Bulgarul care la urma urmei este cinovnicul lui, să fie sacrificat în favorea cinovnicului Austriei ? Cum, într’un cuvînt, să nu să prevadă momentul în care marile puteri vor lua jocul principicurilor—nu din propria lor formale. - - — ----------— -* -t*Viena 17 Oct. Contele Taaffe, răspunzând interpelări privitore la expulsarea supușilor austriaci de către guvernul prusian, zice că Prusia a declarat că consideră expansiunile ca o măsură de ordine curat internă. Demersurile ulteriore n’ar avea nici o isbândă. Guvernul intervine pe lângă Prusia in cazuri speciale pentru a obține ca măsura să fie îndulcită. Guvernul prusian a răspuns totdeauna cu bună voință la cererile Austriei. Soda 17 Oct. Se asigură că consiliul de miniștri a hotărît să accepte in in principiu propunerea cuprinsă in declarația ambasadorilor. Soda 17 Oct. Guvernul princiar, după o matură examinare a notei colective a representanților, a primit in principiu sfaturile marilor puteri, și in fața atitudini Serbiei a hotărît să cheme cea mai mare parte a trupelor bulgare de pe granița rumeliată, lăsând o garnizona slabă pănă când puterile se vor pronunța într-un mod definitiv asupra sortei Rumeliei. L ora 17 Oct. Serbia lăsând fără răspuns tote comunicările verbale ale guvernului bulgar, privitore la uneltirile agitatorilor sârbi in districtele care învecinesc granița, guvernul princiar a remis aici o notă oficială alui Rangabe, agent al guvernului elin, însărcinatul afacerilor Serbiei. Soda 17 Oct. Nota colectivă remisă guvernului bulgar de agenți diplomatici la Sofia Zice că puterile, constatând atitudinea liniștită a Sultanului sunt convinse că va păstra totä moderațiunea compatibilă cu drepturile sale suverane, fără să recurgă la întrebuințarea forței. Puterile primesc într-un mod favorabil cererea Sultanului de a face să înceteze tulburările ce agită una din provinciile din imperiu sau și sa facă să renască acolo ordinea și prosperitatea. Ele condamnă orice violare a tractatelor și face răspunzători pe acei cari dețin puterea in cele doasi laturi ale Balcanilor pentru orice provocare ce ar propaga agitarea în regiunile vecine. Voința unanimă a puterilor fiind ca să mărite pacea, ele invită pe șefi forțelor bulgare să evite concentrarea trupelor lor un ui oat al unului luc de puteri și că ambasadorilor n’a putut alunga mic resultat; se flce că acesta fost amânată pentru o lună e »lte cuvinte ad calendas graeci r’o lună de zile, nu vor mai v ții, ci evenimentele. Par înarmările deși pe o scară întinsă, căci e probabil că nu avea a face decât cu Serbia find dispuse a face cea maimă asupra Greciei. Mâi ă 3 batalione de infanterie o rapezunt. Belgrua la Act. E cu totul falsă știrea că situația se va prelungi fără tulburări pănă la primăvară. Pănă atunci Serbia și-ar slei cu totul puterile și nu ar mai putea întreprinde nici o acțiune seriosă; pe de altă parte, guvernul sârbesc nu pute licenția armata, la așteptarea primăverei; acastă licențiare ar echivala, cu o renunțare la orice compensații și Serbia nu voește să renunțe cu orice preț. De alungai fruntariei bulgăresci s’au format bande de emigranți sârbi, cari plănuesc o năvălire in Serbia. Dacă Bulgaria nu va lua măsuri energice pentru împrăștiarea acestor bande, nu mai incape îndoială că guvernul sârbesc va fi nevoit să înainteze cu trupele in Bulgaria pentru a înlătura orice pericol din acestă parte. Pănă acum Bulgarii n’au făcut nimic pentru a da o dreptă satisfacere Serbiei; trupele cari erau la granița sârbească au primit ordinul să plece la Koestendil așa încât totă frontiera despre Serbia e în mâna acelor emigranți. Astazi sau mâine cel mult, Serbia va fi nevoită să ia o hotărîre definitivă in acestă privință. Belgrad 18 Oct. Principele Bulgariei a trimis o notă guvernului sârbesc prin care-i notifică că d. Grecoff a fost trimis la Niș, in scopul de a conferi cu regele Milan și cu d Garașaniu asupra situației, îndată ce a primit ceastă înștiințare. Regele Milan a telegrafiat principelui Alesandru pentru a-i spune că declină onorea de a se întreține cu d. Grecoff. Acest fapt are o mare însemnătate : el dovedește pe deplin că relațiile dintre Bulgaria și Serbia se înăspresc din Z( întiui represiunaționat) Teatrum* i U Cijivuui,Juriul universitar compus din d-nii Maiorescu, Hasdeu, Urechiă, Tocilescu, Cernătescu și Quintescu, sub președința decanului facultăței de litere din Bucuresci, d. Ep. Francuci, au examinat vineri titlurile candidaților cari se presintau la concursul pentru catedra de istoria antică, epigrafia și cronologia de la facultatea de litere din Iași. Juriul a respins intrarea în concurs a candidaților pe cuvântul că, nu titlurile, ci lucrările publicate ori ramura șchințelor de predat la acea catedră dau drept candidaților a concura pentru acea catedră. Concursul cade de sine; catedra va remâne a fi suplinită. Actualul suplinitor, concurent, nu ține a mai fi suplinitor Societatea funcționarilor publici Duminică a ținut adunare generală în care s’au ales ca membrii ai consil. central d-nii: I. Andonescu, Const. Moschuna și Const. Zotrenu, iar ca membrii ai comisiunei de control pe anul IV societar d-nii Eustațiu Macarescu, Marcel Giurescu și Petre Serafim. In urma unor discursuri ținute de d-nii C. S. Marcovici și Th. C. Livianu, vice-președinți, aplaudate de adunarea generală, s’a aprobat a se da din fondul filantropic al societăței 500 lei pentru a se contribui la ridicarea statuei lui C. A. Rosetti, fost membru onorific al societăței. Casele Domniții Bălașa, fondatorea așezămintelor Brâncovenești, vor fi în curând transportate din paraclisul vechei Mitropolii din Târgoviște, la frumos restaurata biserică ce-i portă numele. Sculptorul Georgescu a fost însărcinat să facă un sicriu de artă pentru rămășițele bine-facătorei Domnițe. Acest sicriu e deja gata. Strămutarea se va face ca paradă religiosă. Din Rusciuc se comunică „Românului” că de câteva zile guvernul român a oprit transportul de cai din România în Bulgaria. Sâmbăta trecută de dimineță s’a întâmplat o groznică ciocnire, în gara Chitila între două trenuri de masă, zice Romănul. Ciocnirea a fost atât de tare încât părțile de dinainte ale amânduror locomotivelor au fost sfărîmate, iar un număr de peste patrusprezece vagone au fost făcute bucăți. Pănă în momentul de față nu știm încă care este numărul victimelor personalului celor două trenuri. Veniturile brute ale regiei monopolului tutunurile de la 1 april pănă la 30 septembre a. c. au fost de 14,417,576 lei; în aceeași periodă a anului trecut aceste venituri au atins cifra de 14,140,436 lei 34 bani. Prin urmare pentru primul semestru al anului curent avem un spor de 277,113 1. 13 b. De la 1 aprilie pănă la 30 sept., s’au încasat de pe la vămile din țară 8,374,269 lei. Evaluările au fost de 8.291,471 lei. Școala de agricultură de la Suharetz.Acesta școlă s’a înființat în anul expirat. Personalul ei se compune de un director și diuói profesori, iar numărul elevilor bursieri ce se întrețin de județ și de comună este de 25. Acesta instituție, aduce servicii reale mai multor județe, dar „sarcinile” se portă numai de județul Olt. Anul acesta înființându-se a doua clasă în care trebue a se promova elevii, cae au făcut cursul anului trecut, urmată a se primi pentru anul I un alt număr de elevi bursieri, care dacă se vor pune iarăși în sarcina județului, cheltuelile ar fi mai presus de forțele sale. Comitetul permanent opinează că toți elevii străini veniți din alte județe nu trebue a’i pune tot in sarcina județului Olt, ci in sarcina județului ce’i trimit. (Curierul financiar) PRESA-REVOLUER. Sub acest titlu citim in «Națiunea» urmatorele: De câtva timp se tot vorbia că o parte din presa bucureștană ar fi încercând să profite de influența crescândă a ei asupra opiniunei publice, pentru a storce bani de la unii și de la alții. Nu ne venea, deocamdată, a crede, ni se părea că acestă buruiană, numită Presa Revolver, nu pate crește in țara nostră. Din nenorocire însă, lucrul pare a fi adevărat; câteva denunțări, vagi la început, veniră mai in urmă să ne încredințeze că, in adevăr, se găsesc și in București câțiva streini nemernici cari caută să exploateze lumea prin foile lor. In unul din numerile nóstre precedente, denunțarăm publicului pe una din aceste foi. Spuneam atunci că foia jidovo-nemțescă „Bukarester Freie-Presse“, de sub direcțiunea unui d. Hans Kraus, întrebuințăză in acest scop următorul mijloc : astăzi spune că comerciantul „... este aprope să înceteze plățile, mâne însă —dacă i se plătește 100 sau 200 de lei—revine și spune că X... stă forte bine. Mai adăugam că in contra numitei foi sunt deja intentate câteva procese de calomnie—spuneam atunci patru. De atunci, cum am anunțat deja, a venit la redacțiunea noștri, unul din redactorii acelei foi, d. Schlesinger, care ne-a cerut să desmințim cele scrise ca fiind nefundate, și acesta caută să ne-o dovedască printr’un certificat al primului procuror de Ilfov din ziua de 30 Sept., în care se atesta că „contra jurnalului „Bukarester Freie-Presse* sau contra redactorilor sei nu există la Parchet altă veche altă natură de Thiel, corector la ar fi anunțat, ca medic militar ar fi Oci- Cal* VIUUUI VIULM ÓO I era lămurit, nici ziarul, nici redactorii sei recunoscuți, Hans Kraus și Schlesinger, nu aveau, după d. primprocuror, nici o acțiune de calomnie in contra lor Cu tote acestea, noi merserăm după noi informațiuni și, din nenorocire, constatatăm că acest certificat a fost liberat cel puțin cu ușurință, afară de procesul contra corectorului, noi găsirăm la Curtea cu jurați din Ilfov și o altă reclamațiune contra d-lor Kraus și Schlesinger din partea unui comerciant din București, d. D. Weinberg. Acest domn reclamă, prin petițiunea înregistrată la No. 543 din 12 Sept. 1885 că numiții dd. l’au calomniat prin fostul ziar „Lloydul Român“, azi contopit cu „Bukarester Zeitung* in „Bukarester Freie Presse*. Cum s’a făcut că d. prim-procuror, care a înaintat acestă reclamațiune curiei să nu știe de ea și să libereze un certificat în care să spună că nu există nici e-Te-*clamațiune nici contra redactorilor lui »Buk freie Presse*, nu înțelegem. Remâne ca d-sa să se explice. Noi îi dăm numărul și data hârtiei : d-sa pute cerceta. Trebue să recunoștem insă că n’am găsit mai multe procese in contra sa, și dacă am spus că erau 4, erorea a provenit din aceia că un alt ziar cu nume aprope identic are și el unul, și știam că încă două sunt pe cale de a fi intentate. In urma acestor fapte relatate de Națiunea, fapte de natură a disconsidera caracterul serios și demn al ziaristicei, prin introducerea plăgei numite a «șantajului», noi credem ca justiția țarei nóstre ar trebui sa fie cât se póte mai aspră în asemenea cazuri, spre a nu se lăți și asupra altor organe discretul și disconsiderația publică. Un steg românesc in museul de la Dresda. Sub acest titlu ziarul „Tutova” publică urmitorea notiță: Se știe din istorie, că la anul 1683, 202 ani de atunci, Turcii cu ajutorul Muntenilor și Moldovenilor, pe timpul domniei voivozilor Șerban și Duca, asediând Viena, capitala Austriei, o strâmtorise cu desăvârșire. Atunci regele polon I. Sobiesky, sburând un ajutorul asediaților, infruntă pe Turci, cuceri un steg românesc de resboiu și-l duse la Cracovia, de unde, sub August al II-lea Electorul de Saxonia, ales de Poloni rege, la anul 1697, acest steag istoric a ajuns in museul din Dresda, unde se află și astăzi. Aflăm cu plăcere că, scala rurală din comuna Răducăneni, jud. Fălciu, posedă o fotografie exactă de pe acel steag. Acest odor istoric e oferit numitei scule de răposatul Lascar Rosetti, care căpătă acestă fotografie de la fratel său Dim. Rosetti, care a locuit mai mult timp in Dresda.