Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-09-11 / nr. 97
Anul al XVI-lea No. 97. IASSI I Herculi II (23 Septembrie) 1885. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE....................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, HO . CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. _________________________________________________________________Osulend-sur-cul Septă. xa. a. ia. e | _________________________________________________________________ sm VECHIO ” p 1 DA ............ PATRON 0_L_ PILE!_____________l’I VIRUL PIM SEPTAMANA [ STIL MOD |____DI DA 1 PATRONUL 1>ILK! /^^‘"T^'^SESoar | Apusul Soare Sept. ..| ReptT Aj* |19 "* „ KQ 8 Duminică |f | Xa»c. Matei Doiichiishi 20 Duminică Eustachie /ft> f ^*~A ^~~7 9 Luni Sfinții Iachim și Ana La 12 Septembrie la 3 ore seara 21 Luni Matheiu Ev. IE jjíJV^Ű 5$#9 f-57 10 Marți Sf. Minod. Mitrod și Nimi La 12 septembrie Iad 6re seara, 22 Marți Mauriciu 5§fc0 5-55 11 Mercuri Cuviosa Teodora Lumină plină cu timp frumos și cald. 23 Mercuri Thecla V<v ^ ,3>«Svel 5-53 12 Joi Sfântul Martir Autonom 24 Joi Rupertu V<VwX..v.iljg 62 5—51 13 Vineri Sf. Mart Cornilie Butașul 25 Vineri Cleophan 5 14 Sâmbătă (t) înalt Sf Cruci (post) _____________________________26_________Sâmbătă_____ Ciprian_______________..._________ _~* 5~5_________5 47 17#tnJr. 20 bani. CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE : Rotter , C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Uniir. 20 bani. Ultimul avertisment. Credem ca ne-am îndeplinit cu scrupulositate in tote privințele datorințele ce se pretind de la un ziarist. Veflend ínse ca dupe tote stăruințile nóstre anii din onor noștri abonați neamănă necurmat cu plata abonamentelor datorite cu cuvintele dulci, că ne vor plăti, ca se nu ne temem, se le trimitem fata înainte, că ne vor plăti dacă vor închiria casa, sau dacă vor vinde recolta viitore etc. etc., vom fi siliți in contra voinței nóstre, a publica forte curând fără escepțiune numele tuturor acelor cari ne amână ani întregi cu plata sub pretextele de mai sus, credând că un ziar se întreține fără nici o cheltuială. Iar daci nici acest ultim avertisment nu va avea resultatul dorit, vom reclama dreptul nostru pe calea legală ; și suntem bine convinși că legea ne va da tota dreptatea. Administrațiunea. Pensionnat de Jeunes Garcons rue St. Georges Lozonski No, 4 a Jassy diridé par A. WEITZSECHER professeur au Lycée National 4 classes primaires, I & II gymnasiales Ouvertüre des eóurs Ie *-er Sejitemhre a. m. tn# fit ului Scheute Internet de băeți. Cursul anului scolistic 1885-86 începe la 2 Septembre st. v.Instrucțiunea se predă in limba română, francă și germană, și anume: instrucțiunea in lima română se va preda conform programei guvernului. Tot la 2 Septembr începe și cursul pentru I, II și III-a clasă Gymnasială precum și cursul pentru »8ardo-miti*. Elevii clasei a IV-a primare și a celor 3 clase Gymnasiale vor impune examenul in scalele Statului. Menționez Încă că i cea ce privește higiena, Institute meu se ală situat in un joc forte sănătos, elevii trăesc ca in familie înlocuindul ise după posibilitate casa părintescă, cea ce pentru copii mici este de o importanță forte mare. Institutul este in Strada Carp No 2 in Casa D-lui ?. Carp. E. Schenk Director. Bp 1 ti pTtiTI Pt de la Sft* Dl 11101U IU Umitrie Casaele Radiedeschi din strada Păcurari. n0 inchiriat casele mele situate in Straus 11101 II ICI ja Muselor? vis-a-vis de Facultatea de Medicină, sunt de dat cu chirie chiar de acuma.— Doritorii se vor adresa la D-na Flora Mavrodi alăturea cu susțasele case No. 56. Calendarul „Curierului“ pentru anul MSSG s’a pus deja sub presă. El va cuprinde, pe lângă materiele necesare unui calendar, și o bogată parte literară. Calendarul fiind unul din cele mai nemerite mijloce de publicitate, deorece se află un an întreg sub ochii cetitorilor, rugăm pe d-nii medici, ingineri, arhitecți, avocați, farmaciști, comercianți, industriași etc. etc. cari ar voi să-și anunțe adresele și produsele d-lor, să se grăbască a ne trimite aceste anunciuri pentru a avea timpul să le facem să se imprime. Ha pronilat de Gheorghi 1887, cu XJKI ai CNU al drept de arătură, in tomna anului 1886. Moșia Brodocu județul Vaslui, 15 minunte departe de Vaslui, in întindere de 590 fălci, pentru informațiuni și alcătuire, a se adresa la D-na Anna Racoviță proprietară cu locuința in Roman, sau la d-na Dimitrie Deliu in Târgul-Frumos. e lHIOO se cere "D Pr*%a ePotecă yyn jud. Vaslui. Adresa la adminstrația țliarului nostru. A eșit de sub presă și se află de vândut la redacțiunea ,Curierul" nuvela istorică : Spada lui Carol XII Prețul 1 leu nou IASSI, 10 Septebrie 1885. PIRSÎCOTIMA 1 VRIILOR IN ROMÂNIA. Acesta chestiune cu totul nefolositore pentru interesele nóstre naționale și economice, care începuse sa dispară cu încetul de pe arena politică, de cateva timp a început a se ivi din nou și încă, putem țlce, sub un aspect mult mai hidos decât în trecut. Căci pe când ea se agita în trecut numai de vr’o câțiva evrei din țară, nemulțumiți cu sorta lor, ea astăzi se afță și de evreii din străinătate, cari au sorut s’o împingă până și’n parlamentul englez. Dupa noi fise, acei instigatori străini au facut un serviciu forte rou evreilor din România încercăndu-se a împinge acestǎ chestiune în stadiul acut de astăzi și tulburând liniștea lor. Vom expune acum motivele nóstre pentru ce credem că acest serviciu nu fost de loc avantajos pentru interesele locuitorilor israeliți din România. Toți acei cari susțin că evreii din România sunt persecutați, nu sciu ce vorbesc, ce scriu, ei se află în obscuritate și se ocupă de un lucru necunoscut. Ei au cunosc viața, moravurile, cultul, ocupațiunile și bigotismul evreilor din România și fac prin urmare nișce deducțiuni și conjecturi eronate și lipsite de o judecată drepta. Și care póte fi resultatul tuturor acestor instigațiuni și agitațiuni ? Nimic decăt numai o tulburare de liniște și o încordare zadarnică între locuitorii români și evrei. Le vedem acum ce anume pretind de la noi acești așa-numiți protectori ai mosaismului din România. Pentru ce ne acuză ei are că persecutăm pe evrei? In ce constă acesta persecuțiune ? Unde ved d-lor netoleranță ? Le analizăm cu scrupulositate. Dupe constatările statistice trăiesc în România, în comparațiune cu numărul populațiunei, cei mai mai mulți evrei. Datele statistice probeza într’un mod eloquent că România număra zece evrei la suta de locuitori români, pe când în tote celelalte state ale Europei, oricât de civilizate și populate de ar fi, nu se pute constata decăt numai un procent de cinci, trei, patru sau cel mult șase evrei la suta de locuitori indigeni. Cine a avut ocasiune să călătorască în România, s’a putut lesne convinge, că orașele din România, mai ales acele din Moldova, prezintă un nimi cu totul evreiesc. Pe stradele acestor orașe se fră mentă de dimineță și pânâ’nseră o mulțime considerabilă de omeni, din ai căror gesturi, îmbrăcăminte și limbagiu se pote constata originea semitică. Se póte susține fără exagerare, că din toți pasanții cari se strecura zilnic pe stradele orașelor deua, cel puțin 75 la sută din Molsunt israeliți. Dacă întrebi a cai este casa cutare sau cutare, te poți aștepta cu siguranță la răspunsul că este proprietatea cutărui sau cutărui evreu. Dacă întrebi mai departe cine este proprietara cutarei sau cutărei prăvălii, ți se va respunde asemenea fără îndoială că stăpânii tuturor acestor case de comerciu sunt descending lui Lem. Dacă ai trebuința a te aproviziona cu obiectele necesare pentru hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte etc. etc., unde te adresezi? Evreul este măcelar, brutar, cârciumar, debitant fie tutun, vomjétor de fructe, bacan, linguist, farmacist, croitor, cismar, blaust, stoler, tinichegiu, lipsean, strugar etc. In fine nu există nici o ramură a negoțului sau a meseriei, fără ca evreii să nu fie represintați într’un mod îngrozitor și clar vătămător intereselor nostre naționale. Și după tote acestea, drept recompensă se mai fim taxați de netoleranți, de persecutori ai nemului lui Israel? Le mergem însă mai departe în analiza nostră. Unde ved aprigii apărători ai evreilor din Româna persecuțiune și netoleranța ? Prin care fapte ar putea ei proba susținerea lor? Evreii au un cult deosebit al lor și încă un cult periculos intereselor nostre, căci se scie, că religiunea lor îi învață să urească tot ce nu este evreu. Cine ii împedică în exercitarea acestui cult ? Cine îi opresce să nu-și îndepliniască după plăcere acest cult misterios ? Și apoi tot noi suntem intoleranți și-i persecutăm ? Evreii au sute de școli private prin orașele României, fără ca să țină vreun compt de legile și instituțiunile țerei sau de vreo programă ministerială. In aceste școli cresce o generațiune viitóre, în a căria inimă se sâdesce principialmente ura și dușmănia sa contra creștinilor. Ei bine, aceste școli există, nimenu le controleza, nu le inspecteza, nu le împedică. S’ar putea dar numi are intolerantă o națiune care tace la tóte acestea? S’ar putea are taxa de persecutor acel guvern, care trece cu vederea o asemenea stare de lucruri anormala chiar in detrimentul națiunei romăne ? Toți acei represintanți ai națiunei israelite dar, cari nu sunt mulțumiți cu «Arta fivreilor din România, se bine- FOILETON A. BELLOT. 1 ZUGRUMATORI! din paris ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de <31. 2ST. ZB. CAP. I. J Decorațiunea. Bulevardul Beasières nu oferia vreun aspect cu deosebire frumos.—Tinerii arbori cu cari e plantat, căsuțele sale imprSsciate, lungile ziduri cu cari sunt incunjurate ogrăzile ’i dau o înfățișare pe jumătate necapta și pe jumătate obosită de bătrâneță. Intre pasagiul Boday și strada de docteur, visa-vis de șanțuri se’ntinde un zid netencuit, deasupra căruia sunt împresurate hârburi de sticlă spre pază în contra hoților și care înconjură o grădină ca de vr’o patru sute de metri în a căria mijloc se află o căsuță miseră, obscură, cu ferestre neregulate. Acolo locuia în anul 1875 un ex-căpitan al regimentului al treile de marină, care după o călătorie de ani îndelungați prin jumătatea lumei, după o garnizona în tote coloniile franceze, după o expedițiune la Senegal, după campanii în China și Cochinchina se retrase în acest asil linistit ca mormântul, ascuns și trist. Jules Guerin—astfel se numia acest barbat—și fratele său Claude, amânduoi copii parisieni clironomisera fiecare devenind majori, vr’o cincizeci de mii de franci prin mortea părinților lor. Inse pe când fratele cel mai mare, Claude, care era mai blând și mai liniștit își asigurase banii într’o casă de comerciu, în care primi și un serviciu, se’ncerc. Jules Guerin a juca în orecari cercuri primul rol, ruinându-se astfel în scurt timp. El trebuia acum să lucreze, spre a’și câștiga esistența, să caute un serviciu, să intre într’o funcțiune. Acesta însé nu’i convenia de loc. Spiritul lui cel nelinișcit și doritor de aventure, fantasia lui cea ageră, iubirea lui de viață și dorința ce avea pentru a vedea lumea, îl împinseră într’o carieră fără îndoială onorabilă și el deveni soldat de marină. Chiar de la început fu trimis în țerile tropice, la Senegal, unde trebuiau să se combată nișce populațiuni rebele. El se purtă cu curagiu, se obicinui cu climatul, se făcu remarcabil, fu curând înaintat, devenind în scurt timp chiar ofițer. Ca căpitan, aflându-se cu garnizona în Guadeloupe se inanioră într’o creolă picantă, fiica unui locuitor al insulei. Jules Guerin era pe atunci în etate de patruzeci și cinci ani, avea însă în uniforma sa o înfățișare majestuosa. Dorința lui află ascultare, și’n anul 1858 fură încoronate tote dorințile sale prin nasterea unei copilițe cu dor așteptată. Doi ani după acesta primi căpitanul ordin de a pleca la câmpul de bataie din China trebuind să se despărțască de femee și copil. Aici se arătă tot atât de brav ca și înainte când era necăsătorit, deveni oncer al legiunei de onore și se’ntorse în concediu la Guadeloupe. Insé ah, bucuria revederei uu avu durata lungă: djimna Guerin muri pe timpul unei epidemie de frigări galbene. Desperarea căpitanului era indescriptibilă, el voia să-și rapească viața la început, ínsă el era tată și abra pe mica lui Jeannă. Peste puțin demisionă spre a nu se mai despărți niciodată de dânsa și se întorse cu copilița sa—cu reflexul viu al fericitei sale morte—în Francia. Căpitanului Guerin se acordase ca pensiune suma de din mii patru sute de franci, pe lângă care i se dtvenia încă cinci sute de franci ca beneficiu al ordinului seu, astfel că dispunea de un venit de două mii nouă sute de franci. Acesta sumă Insé era de abea suficientă spre a putea trăi în Paris și spre a da o educațiune bună fiicei sale. Insé în timpul serviciului său militar se operară cu Guerin schimbări considerabile: Jules cel ușurel de odiniora era acum iubitor de ordine și stringător; omul petrecer lor de atunci deveni părinte în tota puterea cuvântului și nu mai avea nici violuri, nici pasiuni costisitore. Afară de acestea era el forte liniștit în privința viitorului fiicei sale, căci oricât de restrânsă trebuia să se strecore suneta ei—totuși avea să vie timpul când ea trebuia să devină bogată. Și în adevăr câștigase fratele căpitanului treptat o avere frumoasă, pe când acela se afla în resbele. Acesta avere devenise chiar atât de considerabilă încât, voia se încapă a se bucura de dânsa. El se rerase de la afaceri, luase cu chirie o locuință frumișică pe bulevardul bonne-nouvelle, ținea un cuplu și deveni membru unui club. »Nu te teme la țicea el fratelui său Jules. «Eu îmi arunge viața beberască pe cât se póte de plăcută, pentru ca sé nu cad nici o dată în tentațiune d’a lua o femee—căci vreu se las totă averea mea— se’nțelege pe cât se va putea mai tăriliu—șarmantei mele nepoțele.* Punând masă pe aceste cuvinte, continuă căpitanul d’a trăi modest cu copila sa, pe care o ducea nu prea adese, spre a nu-l supără, la unchiul milionar, cum îl numia lumea. Schimbarea totală a obiceiurilor sale, inactivitatea după o muncă îndelungată—póte chiar și alte canse —aduseră lui Claude Guerin nenorocire. El muri fără veste la finele anului 1871 de o apoplexie de creeri. Căpitanul era forte mărinit despre acest cas de marte neașteptat și plânse cu sinceritate după fratele său. După ce satisfăcuse pe deplin acesta datorie a inimei, se duse la notar spre a vedea testamentul. Acesta fu deschis dinaintea ochilor săi. Defunctul testase totă averea lut unei Mathilda Simonnet, care era actrice în orele ei libere și care luase în acesta cualitate numele de Mathilda de Villeneuve. Pe când se jertfise căpitanul cu cea mai mare confiență pentru educațiunea fiicei sale, neavând nici timp nici plăcere de a supraveghia pe fratele seu, se introduse acea Mathilda de Villeneuve pe nesimțite în intimitatea lui Claude Guérin. Jună, inteligentă, de o frumuseță seducătare, elegantă la culme, rafinată în cochetărie, se împuternicise ea de bătrânul silistru, care voia să începă viața sa din nenorocire tocmai într’un timp când trebuia să se odihnescá de dânsa. Decepțiunea căpitanului era mare; acesta avere, pe care o perdea, nu o regreta pentru persona sa: necesitățile lui erau dejà atât de simple! Iusé pea-