Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-09-11 / nr. 97

Anul al XVI-lea No. 97. IASSI I Herculi II (23 Septembrie) 1885. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE....................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Anunciuri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, HO . CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. _________________________________________________________________Osulend-sur-cul S­e­p­t­ă. xa. a. ia. e | _________________________________________________________________ sm VECHIO ” p 1 D­A ............ PA­T­R­O­N 0_L_ PILE!_____________l’I VIRUL PIM SEPTAMANA [ STIL MOD |____D­I D­A 1 PATRONUL 1>ILK! /^^‘"T^'^SESoar | Apusul Soare Sept. ..| ReptT Aj* |19 "* „ KQ 8 Duminică |f | Xa»c. Matei­ Doiichiishi 20 Duminică Eustachie /ft> f ^­­*~A ^~~7 9 Luni Sfinții Ia­chim și Ana La 12 Septembrie la 3 ore seara 21 Luni Matheiu Ev. IE jjíJV^Ű 5$#9 f-57 10 Marți Sf. Minod. Mitrod și Nimi La 12­­ septembrie Iad 6re seara, 22 Marți Mauriciu 5§fc0 5-55 11 Mercuri Cuviosa Teodora Lumină plină cu timp frumos și cald. 23 Mercuri Thecla V<v ^ ,3>­­«Svel 5-53 12 Joi Sfântul Martir Autonom 24 Joi Rupertu V<VwX..v.iljg­ 62 5—51 13 Vineri Sf. Mart Cornilie Butașul­­ 25 Vineri Cleophan 5 14 Sâmbătă (t) înalt Sf­ Cruci (post) _____________________________26_________Sâmbătă_____ Ciprian_______________..._________ _~* 5~5_________5­ 47 17#t­n­Jr. 20 bani. CONRESPONDENȚI IN STRAINATATE : Rotter , C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­ii­r. 20 bani. Ultimul avertisment. Credem ca ne-am îndeplinit cu scru­­pulositate in tote privințele datorin­­țele ce se pretind de la un ziarist. Veflend ínse ca dupe tote stăruin­­țile nóstre anii din onor­ noștri abo­nați ne­amănă necurmat cu plata a­­bonamentelor datorite cu cuvintele dulci, că ne vor plăti, ca se nu ne temem, se le trimitem fata înainte, că ne vor plăti dacă vor închiria casa, sau dacă vor vinde recolta viitore etc. etc., vom fi siliți in contra voinței nóstre, a publica forte curând fără escepțiune numele tuturor acelor cari ne amână ani întregi cu plata sub pretextele de mai sus, cred­ând că un ziar se între­ține fără nici o cheltuială. Iar daci nici acest ultim avertisment nu va avea resultatul dorit, vom reclama dreptul nostru pe calea legală ; și suntem bine convinși că legea ne va da tota drep­tatea. Administrațiunea. Pensionnat de Jeunes Garcons rue St. Georges Lozonski No, 4 a Jassy diridé par A. WEITZSECHER professeur au Lycée National 4 classes primaires, I & II gymnasiales Ouvertüre des eóurs Ie *-er Sejitem­­hre a. m. tn# fit ului Scheute Internet de băeți. Cursul anului scolistic 1885-86 începe la 2 Septembre st. v.I­nstrucțiunea se predă in limba română, franc­ă și germană, și anume: instrucțiunea in lima română se va preda conform programei guvernului. Tot la 2 Septembr începe și cursul pentru I, II și III-a clasă Gymnasială precum și cur­sul pentru »8ardo-miti*. Elevii clasei a IV-a primare și a celor 3 clase Gymnasiale vor impune examenul in sca­­lele Statului. Menționez Încă că i­ cea ce privește higie­na, Institute meu se ală situat in un joc forte sănătos, elevii trăesc ca in familie înlocuindul i­­se după posibilitate casa părintescă, cea ce pentru copii mici este de o importanță forte mare. Institutul este in Strada Carp No 2 in Casa D-lui ?. Carp. E. Schenk Director. Bp 1 ti pTtiTI Pt de la Sft* Dl­ 11101U IU U­mitrie Casaele Radiedeschi din strada Păcurari. n0 inchiriat casele mele situate in Stra­us 11101 II­ ICI­­ ja Muselor? vis-a-vis de Facultatea de Medicină, sunt de dat cu chirie chiar de acuma.— Doritorii se vor adresa la D-na Flora Mavrodi alăturea cu sus­țasele case No. 56. Calendarul „Curierului“ pentru anul MSSG s’a pus deja sub presă. El va cuprinde, pe lângă materiele necesare unui calen­dar, și o bogată parte literară. Calendarul fiind unul din cele mai nemerite mijloce de publicitate, de­ore­ce se află un an în­treg sub ochii cetitorilor, rugăm pe d-nii medici, ingineri, arhitecți, avocați, farma­ciști, comercianți, industriași etc. etc. cari ar voi să-și anunțe adresele și produsele d-lor, să se grăbască a ne trimite aceste anunciuri pentru a avea timpul să le fa­cem să se imprime. Ha pronilat de Gheorghi 1887, cu XJKI ai CN­U al drept de arătură, in tomna anului 1886. Moșia Brodocu județul Vas­lui, 15 minunte departe de Vaslui, in întin­dere de 590 fălci, pentru informațiuni și al­­cătu­ire, a se­ adresa la D-na Anna Racoviță proprietară cu locuința in Roman, sau la d-na Dimitrie Deliu in Târgul-Frumos. e lHIOO se cere "D Pr*%a ePotecă yyn jud. Vaslui. Adresa la admins­trația țliarului nostru. A eșit de sub presă și se află de vând­ut la redacțiunea ,Curierul" nuvela istorică : Spada lui Carol XII Prețul 1 leu nou IASSI, 10 Septebrie 1885. PIRSÎCOTIMA 1 VRIILOR IN ROMÂNIA. Acesta chestiune cu totul nefolosi­­tore pentru interesele nóstre naționale și economice, care începuse sa dispară cu încetul de pe arena politică, de cateva timp a început a se ivi din nou și încă, putem țl­ce, sub un as­pect mult mai hidos de­cât în trecut. Căci pe când ea se agita în trecut numai de vr’o câți­va evrei din țară, nemulțumiți cu sorta lor, ea astă­zi se af­ță și de evreii din străinătate, cari au sorut s’o împingă până și’n parlamentul englez. Dupa noi fise, acei instigatori străini au facut un serviciu forte rou evrei­lor din România încercăndu-se a îm­pinge acestǎ chestiune în stadiul acut de astă­­zi și tulburând liniștea lor. Vom expune acum motivele nós­tre pentru ce credem că acest servi­ciu nu fost de loc avantajos pentru interesele locuitorilor israeliți din Ro­mânia. Toți acei cari susțin că evreii din România sunt persecutați, nu sciu ce vorbesc, ce scriu, ei se află în obscu­ritate și se ocupă de un lucru necu­noscut. Ei au cunosc viața, moravu­rile, cultul, ocupațiunile și bigotismul evreilor din România și fac prin ur­mare nișce deducțiuni și conjecturi eronate și lipsite de o judecată drepta. Și care póte fi resultatul tuturor acestor instigațiuni și agitațiuni ? Nimic de­căt numai o tulburare de liniște și o încordare zadarnică între locuitorii români și evrei. Le vedem acum ce anume pretind de la noi acești așa-numiți protectori ai mosaismului din România. Pentru ce ne acuză ei are că per­secutăm pe evrei? In ce constă acesta persecuțiune ? Unde ved d-lor neto­­leranță ? Le analizăm cu scrupulositate. Dupe constatările statistice trăiesc în România, în comparațiune cu nu­­mărul populațiunei, cei mai mai mulți evrei. Datele statistice probeza într’un mod eloquent că România număra zece evrei la suta de locuitori români, pe când în tote cele­l­alte state ale Europei, ori­cât de civilizate și popu­late de ar fi, nu se pute constata de­­căt numai un procent de cinci, trei, patru sau cel mult șase evrei la suta de locuitori indigeni. Cine a avut ocasiune să călătorască în România, s’a putut lesne convinge, că orașele din România, mai ales a­­cele din Moldova, prezintă un nimi cu totul evreiesc. Pe stradele acestor orașe se fră mentă de dimineță și pânâ’n­seră o mulțime considerabilă de omeni, din ai căror gesturi, îmbrăcăminte și lim­bagiu se pote constata originea se­mitică. Se póte susține fără exagerare, că din toți pasanții cari se strecura zilnic pe stradele orașelor deua, cel puțin 75 la sută din Mol­sunt is­raeliți. Dacă întrebi a cai este casa cutare sau cutare, te poți aștepta cu sigu­ranță la răspunsul că este proprieta­tea cutărui sau cutărui evreu. Dacă întrebi mai departe cine este proprietara­ cutarei sau cutărei pră­vălii, ți se va respunde asemenea fără îndoială că stăpânii tuturor acestor case de comerciu sunt descending lui Lem. Dacă ai trebuința a te aproviziona cu obiectele necesare pentru hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte etc. etc., unde te adresezi? Evreul este măcelar, brutar, cârciu­­mar, debitant fie tutun, vomjétor de fructe, bacan, linguist, farmacist, croi­tor, cismar, blaust, stoler, tinichegiu, lipsean, strugar etc. In fine nu există nici o ramură a negoțului sau a me­seriei, fără ca evreii să nu fie repre­­sintați într’un mod îngrozitor și cl­ar vătămător intereselor nostre naționale. Și după tote acestea, drept recom­pensă se mai fim taxați de netole­ranți, de persecutori ai nemului lui Israel? Le mergem însă mai departe în a­­naliza nostră. Unde ved aprigii apărători ai evrei­lor din Român­a persecuțiune și ne­­toleranța ? Prin care fapte ar putea ei proba susținerea lor? Evreii au un cult deosebit al lor și încă un cult periculos intereselor nostre, căci se scie, că religiunea lor îi învață să urească tot ce nu este evreu. Cine ii împedică în exercitarea a­­cestui cult ? Cine îi opresce să nu-și îndepliniască după plăcere acest cult misterios ? Și apoi tot noi suntem intoleranți și-i persecutăm ? Evreii au sute de școli private prin orașele României, fără ca să țină vre­un compt de legile și instituțiunile țerei sau de vre­o programă minis­terială. In aceste școli cresce o generațiune viitóre, în a căria inimă se sâdesce principialmente ura și dușmănia sa contra creștinilor. Ei bine, aceste școli există, nime­nu le controleza, nu le inspecteza, nu le împedică. S’ar putea dar numi are intole­rantă o națiune care tace la tóte a­­cestea? S’ar putea are taxa de per­secutor acel guvern, care trece cu ve­derea o asemenea stare de lucruri a­­normala chiar in detrimentul națiunei romăne ? Toți acei represintanți ai națiunei israelite dar, cari nu sunt mulțumiți cu «Arta fivreilor din România, se bine- F­OILETON A. BELLOT. 1 ZUGRUMATORI! din paris ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de <31. 2ST. ZB. CAP. I. J Decorațiunea. Bulevardul Beasières nu oferia vre­un aspect cu deosebire frumos.—Tinerii arbori cu cari e plantat, căsuțele sale imprSsciate, lungile ziduri cu cari sunt incunjurate ogrăzile ’i dau o înfățișare pe jumătate necapta și pe jumătate obosită de bătrâneță. Intre pasagiul Bod­ay și strada de docteur, vis­­a-vis de șanțuri se’ntinde un zid netencuit, de­asu­pra căruia sunt împresurate hârburi de sticlă spre pază în contra hoților și care înconjură o grădină ca de vr’o patru sute de metri în a căria mijloc se află o căsuță miseră, obscură, cu ferestre neregulate. Acolo locuia în anul 1875 un ex-căpitan al regi­mentului al treile de marină, care după o călătorie de ani îndelungați prin jumătatea lumei, după o gar­­nizona în tote coloniile franceze, după o expedițiune la Senegal, după campanii în China și Cochinchina se retrase în acest asil linistit ca mormântul, ascuns și trist. Jules Guerin—ast­fel se numia acest barbat—și fratele său Claude, amânduoi copii parisieni clirono­­misera fie­care devenind majori, vr’o cincizeci de mii de franci prin mortea părinților lor. Inse pe când fratele cel mai mare, Claude, care era mai blând și mai liniștit își asigurase banii într’o casă de co­merciu, în care primi și un serviciu, se’ncerc. Ju­les Guerin a juca în ore­cari cercuri primul rol, rui­­nându-se ast­fel în scurt timp. El trebuia acum să lucreze, spre a’și câștiga esistența, să caute un ser­viciu, să intre într’o funcțiune. Acesta însé nu’i con­­venia de loc. Spiritul lui cel nelinișcit și doritor de aventure, fantasia lui cea ageră, iubirea lui de viață și dorința ce avea pentru a vedea lumea, îl împinseră într’o carieră fără îndoială onorabilă și el deveni soldat de marină. Chiar de la început fu trimis în țerile tropice, la Senegal, unde trebuiau să se combată nișce popula­­țiuni rebele. El se purtă cu curagiu, se obicinui cu climatul, se făcu remarcabil, fu curând înaintat, de­venind în scurt timp chiar ofițer. Ca căpitan, aflându-se cu garnizona în Guadeloupe se inanioră într’o creolă picantă, fiica unui locuitor al insulei. Jules Guerin era pe atunci în etate de patruzeci și cinci ani, avea însă în uniforma sa o înfățișare majestuosa. Dorința lui află ascultare, și’n anul 1858 fură încoronate tote dorințile sale prin nasterea u­­nei copilițe cu dor așteptată. D­oi ani după acesta primi căpitanul ordin de a pleca la câmpul de bataie din China trebuind să se despărțască de femee și copil. Aici se arătă tot atât de brav ca și înainte când era necăsătorit, deveni oncer al legiunei de onore și se’ntorse în concediu la Guadeloupe. Insé ah, bucuria revederei uu avu durata lungă: djimna Guerin muri pe timpul unei epidemie de fri­gări galbene. Desperarea căpitanului era indescriptibilă, el voia să-și rapească viața la început, ínsă el era tată și ab­ra pe mica lui Jeannă. Peste puțin demisionă spre a nu se mai despărți nici­odată de dânsa și se întorse cu copilița sa—cu reflexul viu al fericitei sale morte—în Francia. Căpitanului Guerin se acordase ca pensiune suma de din­ mii patru sute de franci, pe lângă care i se dtvenia încă cinci sute de franci ca beneficiu al ordinului seu, ast­fel că dispunea de un venit de două mii nouă sute de franci. Acesta sumă Insé era de abea suficientă spre a putea trăi în Paris și spre a da o educațiune bună fiicei sale. Insé în timpul serviciului său militar se operară cu Guerin schim­bări considerabile: Jules cel ușurel de odiniora era acum iubitor de ordine și stringător; omul petre­­cer lor de atunci deveni părinte în tota puterea cu­vântului și nu mai avea nici violuri, nici pasiuni cos­­tisitore. Afară de acestea era el forte liniștit în privința viitorului fiicei sale, căci ori­cât de restrânsă trebuia să se strecore suneta ei—totuși avea să vie timpul când ea trebuia să devină bogată. Și în adevăr câștigase fratele căpitanului treptat o avere frumoasă, pe când acela se afla în resbele. Acesta avere devenise chiar atât de considerabilă în­cât, voia se încapă a se bucura de dânsa. El se re­rase de la afaceri, luase cu chirie o locuință fru­­mișică pe bulevardul bonne-nouvelle, ținea un cuplu și deveni membru unui club. »Nu te teme la ț­icea el fratelui său Jules. «Eu îmi arunge­ viața beb­erască pe cât se póte de plă­cută, pentru ca sé nu cad nici o dată în tentațiune d’a lua o femee—căci vreu se las totă averea mea— se’nțelege pe cât se va putea mai tăriliu—șarmantei mele nepoțele.* Punând masă pe aceste cuvinte, continuă căpitanul d’a trăi modest cu copila sa, pe care o ducea nu prea adese, spre a nu-l supără, la unchiul milionar, cum îl numia lumea. Schimbarea totală a obiceiurilor sale, inactivitatea după o muncă îndelungată—póte chiar și alte canse —aduseră lui Claude Guerin nenorocire. El muri fără veste la finele anului 1871 de o apoplexie de creeri. Căpitanul era forte mărinit despre acest cas de marte neașteptat și plânse cu sinceritate după fra­tele său. După ce satisfăcuse pe deplin acesta da­torie a inimei, se duse la notar spre a vedea tes­tamentul. Acesta fu deschis dinaintea ochilor săi. Defunctul testase totă averea lut unei Mathilda Simonnet, care era actrice în orele ei libere și care luase în acesta cualitate numele de Mathilda de Villeneuve. Pe când se jertfise căpitanul cu cea mai mare con­­fiență pentru educațiunea fiicei sale, neavând nici timp nici plăcere de a supraveghia pe fratele seu, se introduse acea Mathilda de Villeneuve pe nesimțite în intimitatea lui Claude Guérin. Jună, inteligentă, de o frumuseță seducătare, elegantă la culme, rafi­nată în cochetărie, se împuternicise ea de bătrânul silistru, care voia să începă viața sa din nenorocire tocmai într’un timp când trebuia să se odihnescá de dânsa. Decepțiunea căpitanului era mare; acesta avere, pe care o perdea, nu o regreta pentru persona sa: necesitățile lui erau dejà atât de simple! Iusé pea-

Next