Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)

1891-10-09 / nr. 102

Anul al XIX-lea No. 102. IASS­I Mercuri 9 (21. Octombre 189!. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚU ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIU­­ILOR ^ I IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE..................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. - Strada ID© Sue. — ISO. CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GEN G*a,lexx d.a,roLl Septă, m. a, n­e‘ 1 ■STIL VECHIU 1 pIUA | | AIEONUL PILEI 1 TIMPUL DIN SEPTAMANI STIL NOU j țI­I­DA PATI­ONUL P P­I­L­E­I_________| Bos. Sarelui | Apus. Sarelui Octombre ==========­­Octombre ‘ 6 Duminică Sf. Apostol Toma 18 Duminică Luca Evangelista 6—19 5—01 7 Luni Martirii Sergie și Vach 19 Luni Petru A. 6—21 11 — 9 8 Marți Cuviosa Pelagia La 6 Lună plină cu plaie, apoi senia 20 Marți Vendelin «­31 5-7 9 Merour Sfântul Apostol Iacov Alfeu „„11 21 Marcuri Ursula 6—83 f —­­ 10 Joi Sfinții Evamplie și Evamplia * ’ 22 Joi Cordula­­ 55 . * 11 Vineri Sfântul Apostol Filip 23 Vineri Ion din Cap 6-86 5“ n 12 Sâmbătă Apostolul Prof. Tarah și Andronic _____________________ 24 Sâmbătă Rafael 6—37 5—0 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Loren­ce, 51 bis Strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. tiu­iVr. 20 bani» Octoizilor © ^ La 6, anul 1598. Mihaiu Bravul lacheii un­­ armistițiu cu Turcii la Nicopoli. La 7, anul 1842. Alexandru Ghica perde tronul Țorei prin intriga Rusiei. La 8, anul 1878. Intrarea triumfală a ar­matei române în București cu stegurile și tro­feele luate de la inamic. La 9, anul 1857. Se admite de Divanul Ad­­hoc votul din 7 Octombre, dat în Moldova pentru Principe străin după propunerea de­putatului de Dorohoi M. Cogălnicanu. La 10, anul 1848. Magheru protestă con­sulilor depuind armele cu mare anevoință La 11, anul 1848. Armata rusă pune tabără la Colentina. La 12, anul 1886. Se sfințește din nou ca­tedrala de la Curtea de Argeș. ANII DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onor. noștri abonați cari au rămas in urmă cu plata abonamentelor, să bi­­ne-voiască a a­chita abonamen­tele d-lor, acei din Iași la biu­­roul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat poș­tal, căci credem că le este cu­noscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea re­­­­gulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă cănd densa nu e susținută decât prin bine­voitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțu­mim acelor d-nn abonați cari s’au grăbit a achita abonamen­tele d-lor. Th. Balassan. Falra pal o capelație de vtnzare. A se adresa în strada Carol No. 41, Iași. De ale septimanei Cetim­ia Romanul. Faptul cel mai important al săp­­timănei acesteia a fost primirea re­gelui Carol de către regele Italiei la Monza, unde au asistat primii minis­­e Ftri ai acestor două state, precum și representanții Italiei pe lângă curțile de la Viena, Berlin și Paris. După tate scrierile, și chiar după opiniunea diferitelor ziare, la reședința de vară a regelui Umberto s’a tratat cestiuni importante politice, care se ating de interesele țarei nóstre. Minișrii ita­lieni din Germania șî Austria au ve­nit într'adins la acesta întrevedere a celor doi suverani și de acea s’a presupus ca au adus și au dus cu ei instrucțiuni în privința evenimen­telor ce ar urma in Europa. Cea ce s’a tratat acolo unsa nu se póte cu­­noște de­cât de cei cari au luat parte la conferința de la Monza. Comentările ziarelor sunt diferite în aceasta privința. Unele susțin ca nu au fost decât numai schimbări de­­ vederi între cei doi suverani, pentru ca garantarea teritoriului românesc este asigurată, căci ea se lega cu in­teresul întreitei alianțe și prin urmare nu numai este trebuința de o aseme­nea intervenire din partea României. Altele, cum sunt cele franceze, nu’și ascund nemulțumirea despre cea­ ce se bânuește că s’a hotârît acolo și ele nu înțeleg pretențiunea românilor de a lua masuri de siguranță a teritoriu­lui lor, căci Rusia n’are nici o in­­tențiune de a trece în Bulgaria. Un ziar român pretinde a ști de la un diplomat din capitala României că I­­talia n’a putut să ne asigure concursul său eficace și că din contra regele Umberto, precum și ministrul seu, au declarat regelui Carol că numai o sin­gură cale există pentru România, a­­cea de a se înțelege cu Turcia și Bulgaria. In acest sens ar cugeta și Englitera, și in acest sens ar fi dat instrucții agenților sei de la Constan­­tinopole și de la București. Acesta știre pate sa fie posibila, pentru ochii lumei diplomatice, dar in realitate cele trei putrezi trebue sa ia și ele hotăriri în privința nostra ca sa știm și noi cum trebue se ur­măm și la ce se ne așteptam. Noi putem să ne înțelegem ou Bulgaria și Turcia, dar ce vom face când rușii ar voi sa trece pe la noi ? Putem singuri să do impotrivim, căci turcii și bulgarii n’au să ne vie in ajutor, abia au să caute sa apere teritoriul lor? Prin urmare nouă ne trebue ceva mai real, ceva mai eficace. De acea suntem șirum­ că regele Carol s’a dus la Monza, de acea se va duce la Berlin. Nu garantezi întreita ali­anță sprijinul când rușii ar voi sa calce teritoriul românesc? Daca ne garantőzd, sé seim a ne opune. Daca nu, atunci să ne căutăm un alt mij­loc de apărare. Comentarii pate să se facă multe, dar scopul real e acesta și in acesta privința s’au făcut întâlnirile celor doi suverani. Ce se te va hotăât, nimeni nu póte ști, fiind-că dicisiunile in a­­semenea împrejurări și asupra unor asemenea cozuri nu se divulga. Noi in se credem ca rezultatul va fi mulțu­­mitor pentru noi, caci noi este in joc nu numai interesele nóstre, dar și ale puterilor centrale cari hotari­ menți­nerea păcei cu ri­ce preț. Eie tre­bue se ne dea convursul tocmai in acest scop; căci dacă Rusia va ști că are a face cu cele trei pute ali­ate, de­sigur se va gândi mult până sa intrepriază o aventură in Bulgaria; la din consta, nu o va opri nimic a năvăli la noi și a-și urma calea cu siguranță. Se va opune armata nóstra, se va lupta cu bărbăție și cu inteli­gență, dar va fi copleșita de m­mer și va fi silita până la sfârșit se cedeze. Al doilea eveniment a sőptemanei, este mortea marelui agitator englez Parnel. Acest om, care 15 ani a lup­tat pentru autonomia Irland­ei și care devenise idolul poporului irlandez, a a dat și el tributul său eternului se­­cerator, morții. Perderea sa a adus iise un doliu adânc la poporul pentru care lucrase cu inima și cu sufletul până a se expuce la tóte persecu­­țiunile, la tote calomniele și la tote lovirile cele mai neomenóse. Durerea a fost cu atât mai mare, cu cât toți cunoșteau infențiunile sale și devota­mentul nemărginit pentru causă po­porului. Chiar în momentul de a’și da sfârșitul, el a manifestat părerea de rea că n’a putut isbuti sa dea autonomia Irlandie, inse a cojurat pe prietini sei sa nu depue armele, să lupte prin tóte mijlocele și contra tu­­piedicilor pana vor termina opera în­cepută de el. La inmorméntarea sa coranele erau nenumarate pe coșciugul eiu funebru. Aprópe o 100 trăsuri u mau cortegiul și peste 10,00 ómeni îl duceau la lo­cuința de veci. Toți bărbații însem­nați politici irlandezi erau presecți, tote municipalitățile din Irlanda erau representate, tote societățile aveau de­legații lor. Chiar vrăjmașii lui, cari se despărțise de dânsul pentru ge­lozie și invidia, nu au putut să stea indiferenți la fa­ța unei asemenea per­­deri și s’an espus la huidueli și in­sulte din partea mulțimei asistând. Puterea moral a acelui om era așa de mare, că nimic nu a mai putut resista la fața mormântului seu, și s’au plecat chiar ura și invidia. Ca mortaa sa iasă causa Irlandei nu se va pierde. Ideiele­ lui au fost așa de sanatose și aruncate intr’un pământ așa de roditor, că va produce fructele așteptate. Prietinii lui vor comtinua lupta și, mai curând sau mai­­ târziu, Irlanda Își va dobândi autonomia, va avea parlamentul seu, va face un fel de dualism cu Engli­­tera și va dispare acea luptă seculară ca­re a pustiit teritoriul Marei Britanie. PROGRAMA pentru STUDIILE DIN SCOALELE PRIMARE RURALE (urmare) Acțiunile lucrurilor din școla, din casă, din bucătărie, din curte și din gradina (oral și scris). Deprinderi cu întrebuințarea punctului și a virgulei. Decembre: Repetire recapitulating. Din Ianuarie și până in Aprilie inclusiv: Proposițunea. Câte proposi­­țiune asupra fie­cărui lucru din școlă, din casă din bucătărie din curte și din grădină (cum este sau ce face), Oral sau scris. Câte o proposițiune asupra ființe­lor din școla, din carte, din casă și din grădina (oral și cris). Deprinderi cu intebuințarea punctului și a vir­gulei. Subiect și predicat. Proposițiuni al căror subiect să fie lucruri din școla, din casă, din carte și din gră­dină, (oral ori scris). Punctul și lite­rile mari. Proposițiuni ale căror subiect să fie ființe din școli, din casă, din curte, din gradină, de pe câmp, din pădure, din aer, din pământ și din apa. Propusețiuni cu predicate cari să arate ce fac lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Propusețiuni cu predicate cari să arate cum sunt lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Proposițiuni cu predicate cari să a­­rate ce sunt lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Repetiție recapitulativă. Câte două proposițiuni asupra fie­cărui lucru, din școlă, din casa, din bucătărie din curte și din grădină (ce face și cum este). Câte două proposițiuni despre fi­ințele din școli, din casă, din curte și din­­ grădină (ce fac și cum sunt), întrebuințarea punctului și a litere­lor mari. Câte două proposiuni despre ființe de pe câmp, din aer, din apă și din pământ (ce fac și cum sunt), între­buințarea punctului și a literelor mari. (oral și scris). Proposițiuni despre lucrurile din școlă, din casă, din bucătărie, din curte și din godină­­ ce sunt și cum sunt. Deprinderi cu intrebuințarea punctului și a literelor mari (oral și scris). Proposițiuni despre ființe din școla, din casă, din carte și din grădină (ce sunt pe fac și cum sunt) oral și scris. Proposițiuni despre ființe de pe câmp, din pădure, din pământ — o­­ral și scris). Deosebirea proposițiunilor. Subiec­tul și predicatul. Desfacerea proposi­­țiunei in cuvinte, a cuvintelor in si­labe și a silabei in sunete, vocale și copsune — oral și apoi in scris. Sunetul și litera. Continuarea exer­­cițiilor de deosebire a proposițiunilor, subiectul și predicatul din fie­care proposițiune ; desfacerea fie­carei pro­­­ posiținni in vorbe, a vorbei in silabe și a silabei in sunete — oral și scris. Repetiție recapitulativă. Sustantivul și articolul, singular și plural. Transformarea proposiției de la singurii la înmulțit. — Deprinderi :de­punerea substaptivlor de la singu­rii la înmulțit și vice-versa­­t Bărbătesc și femeiesc. Transforma­rea numelor bărbătești in nume fe­meiești și vice-versa, mai ântâiu in parte și apoi in proposițiune. Nume­­róse exerciții de transformare — oral si scris. Adjectivul. Transformări de la sin­­gurit la înmulțit și vice-versa și trans­formări de la bărbătesc la femeiesc și vice-versa, a proposițiunei cu pre­dicat adjectiv — oral și scris. Verbul. Transformări de la sin­gurii la înmulțit și vice-versa a pro­posițiunei cu predicatul verb — oral și sers. Maiu: Repetire generala și reca­­pitulativă. Clasa III. Din Septembre până in Novembre inclusiv: Repetiții asupra materiei din anul precedent și sistemisarea acelei ma­terii. Proposițiunea: subiect și pre­dicat. Vorba, silaba, sunetul și litera. Tratarea unei bucăți de lectura. Co­­piarea, cerbul, după carte, memori­­sare și scriere pe din afară. Substantivul și articolul. Exerciții orale și scrise. Compunerea unei bu­căți de lectură, memorisarea și scrierea ei pe din afară ; transformarea acestei bucăți de la singurii la înmulțit; în­trebuințarea literilor mari și a punc­tului. Deprinderi ortografice cu cu­vinte terminate cu consone, a înju­mătățit și 1 scurt. Adjectivul. Exerciții orale și scri­se asupra adjectivelor. O bucată de lectura, tratarea, memorisarea și tran­scrierea ei pe caet. Deprinderi orto­grafice, verbe cu două consone la in­­ceputul cuvintelor. Verbul: explicări și deprinderi a­­supra verbului. Copiarea unei bu­căți de lectură, memorisarea și scri­erea ei pe din afara. Deprinderi or­tografice cu verbe cari au la mijloc două consone: despârșirea verbelor in silabe. Repetiție recapitulativă. Proposi­țiuni asupra fie­carui lucru din scala (ce este, din ce este, cum este și la ce servește) la s­ngular și plural. Pronumele: exemple, explicări și deprinderi orale și in scris. Diverse proposițiuni al căror subiect sa fie pronume, la singurit și imnlțit. Tra­tarea, memorisarea, copiarea și scri­erea din memorie a unei bucăți de lectura. Continuarea pronumelui. Explicări și deprinderi orale și in scris. De­prinderi ortografice cu vorbe cari să aibă la mijlocu donö consóne. Pro­­posiți no­ asupra fie­cărui animal do­mestic (ce este, cum este, ce face și cu ce se nutrește) la singurit și în­mulțit, bârbâtescu și femeesc — oral și scris.

Next