Curierul Foaea Intereselor Generale, 1891 (Anul 18, nr. 1-130)
1891-10-09 / nr. 102
Anul al XIX-lea No. 102. IASSI Mercuri 9 (21. Octombre 189!. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚU ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIUILOR ^ I IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.~~ pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr. pe trimestru 7 Fr. 6TREINATATE..................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. Redacția și Administrația ISO. - Strada ID© Sue. — ISO. CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GEN G*a,lexx d.a,roLl Septă, m. a, ne‘ 1 ■STIL VECHIU 1 pIUA | | AIEONUL PILEI 1 TIMPUL DIN SEPTAMANI STIL NOU j țIIDA PATIONUL P PILEI_________| Bos. Sarelui | Apus. Sarelui Octombre ==========Octombre ‘ 6 Duminică Sf. Apostol Toma 18 Duminică Luca Evangelista 6—19 5—01 7 Luni Martirii Sergie și Vach 19 Luni Petru A. 6—21 11 — 9 8 Marți Cuviosa Pelagia La 6 Lună plină cu plaie, apoi senia 20 Marți Vendelin «31 5-7 9 Merour Sfântul Apostol Iacov Alfeu „„11 21 Marcuri Ursula 6—83 f — 10 Joi Sfinții Evamplie și Evamplia * ’ 22 Joi Cordula 55 . * 11 Vineri Sfântul Apostol Filip 23 Vineri Ion din Cap 6-86 5“ n 12 Sâmbătă Apostolul Prof. Tarah și Andronic _____________________ 24 Sâmbătă Rafael 6—37 5—0 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la Dl. Adam, négociant-comissionaire 81, rue des Saints-Pères Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 81, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorence, 51 bis Strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 168, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. tiuiVr. 20 bani» Octoizilor © ^ La 6, anul 1598. Mihaiu Bravul lacheii un armistițiu cu Turcii la Nicopoli. La 7, anul 1842. Alexandru Ghica perde tronul Țorei prin intriga Rusiei. La 8, anul 1878. Intrarea triumfală a armatei române în București cu stegurile și trofeele luate de la inamic. La 9, anul 1857. Se admite de Divanul Adhoc votul din 7 Octombre, dat în Moldova pentru Principe străin după propunerea deputatului de Dorohoi M. Cogălnicanu. La 10, anul 1848. Magheru protestă consulilor depuind armele cu mare anevoință La 11, anul 1848. Armata rusă pune tabără la Colentina. La 12, anul 1886. Se sfințește din nou catedrala de la Curtea de Argeș. ANII DOMNILOR ABONAȚI Rugăm pe toți onor. noștri abonați cari au rămas in urmă cu plata abonamentelor, să bine-voiască a achita abonamentele d-lor, acei din Iași la biuroul administrațiunei, și cei de prin districte prin mandat poștal, căci credem că le este cunoscut tuturora, că cheltuelile necesitate prin aparițiunea regulată a ziarului sunt enorme, și mai cu samă cănd densa nu e susținută decât prin binevoitorul concurs al abonaților. Cu acesta ocasiune mulțumim acelor d-nn abonați cari s’au grăbit a achita abonamentele d-lor. Th. Balassan. Falra pal o capelație de vtnzare. A se adresa în strada Carol No. 41, Iași. De ale septimanei Cetimia Romanul. Faptul cel mai important al săptimănei acesteia a fost primirea regelui Carol de către regele Italiei la Monza, unde au asistat primii minise Ftri ai acestor două state, precum și representanții Italiei pe lângă curțile de la Viena, Berlin și Paris. După tate scrierile, și chiar după opiniunea diferitelor ziare, la reședința de vară a regelui Umberto s’a tratat cestiuni importante politice, care se ating de interesele țarei nóstre. Minișrii italieni din Germania șî Austria au venit într'adins la acesta întrevedere a celor doi suverani și de acea s’a presupus ca au adus și au dus cu ei instrucțiuni în privința evenimentelor ce ar urma in Europa. Cea ce s’a tratat acolo unsa nu se póte cunoște decât de cei cari au luat parte la conferința de la Monza. Comentările ziarelor sunt diferite în aceasta privința. Unele susțin ca nu au fost decât numai schimbări de vederi între cei doi suverani, pentru ca garantarea teritoriului românesc este asigurată, căci ea se lega cu interesul întreitei alianțe și prin urmare nu numai este trebuința de o asemenea intervenire din partea României. Altele, cum sunt cele franceze, nu’și ascund nemulțumirea despre cea ce se bânuește că s’a hotârît acolo și ele nu înțeleg pretențiunea românilor de a lua masuri de siguranță a teritoriului lor, căci Rusia n’are nici o intențiune de a trece în Bulgaria. Un ziar român pretinde a ști de la un diplomat din capitala României că Italia n’a putut să ne asigure concursul său eficace și că din contra regele Umberto, precum și ministrul seu, au declarat regelui Carol că numai o singură cale există pentru România, acea de a se înțelege cu Turcia și Bulgaria. In acest sens ar cugeta și Englitera, și in acest sens ar fi dat instrucții agenților sei de la Constantinopole și de la București. Acesta știre pate sa fie posibila, pentru ochii lumei diplomatice, dar in realitate cele trei putrezi trebue sa ia și ele hotăriri în privința nostra ca sa știm și noi cum trebue se urmăm și la ce se ne așteptam. Noi putem să ne înțelegem ou Bulgaria și Turcia, dar ce vom face când rușii ar voi sa trece pe la noi ? Putem singuri să do impotrivim, căci turcii și bulgarii n’au să ne vie in ajutor, abia au să caute sa apere teritoriul lor? Prin urmare nouă ne trebue ceva mai real, ceva mai eficace. De acea suntem șirum că regele Carol s’a dus la Monza, de acea se va duce la Berlin. Nu garantezi întreita alianță sprijinul când rușii ar voi sa calce teritoriul românesc? Daca ne garantőzd, sé seim a ne opune. Daca nu, atunci să ne căutăm un alt mijloc de apărare. Comentarii pate să se facă multe, dar scopul real e acesta și in acesta privința s’au făcut întâlnirile celor doi suverani. Ce se te va hotăât, nimeni nu póte ști, fiind-că dicisiunile in asemenea împrejurări și asupra unor asemenea cozuri nu se divulga. Noi in se credem ca rezultatul va fi mulțumitor pentru noi, caci noi este in joc nu numai interesele nóstre, dar și ale puterilor centrale cari hotari menținerea păcei cu rice preț. Eie trebue se ne dea convursul tocmai in acest scop; căci dacă Rusia va ști că are a face cu cele trei pute aliate, desigur se va gândi mult până sa intrepriază o aventură in Bulgaria; la din consta, nu o va opri nimic a năvăli la noi și a-și urma calea cu siguranță. Se va opune armata nóstra, se va lupta cu bărbăție și cu inteligență, dar va fi copleșita de mmer și va fi silita până la sfârșit se cedeze. Al doilea eveniment a sőptemanei, este mortea marelui agitator englez Parnel. Acest om, care 15 ani a luptat pentru autonomia Irlandei și care devenise idolul poporului irlandez, a a dat și el tributul său eternului secerator, morții. Perderea sa a adus iise un doliu adânc la poporul pentru care lucrase cu inima și cu sufletul până a se expuce la tóte persecuțiunile, la tote calomniele și la tote lovirile cele mai neomenóse. Durerea a fost cu atât mai mare, cu cât toți cunoșteau infențiunile sale și devotamentul nemărginit pentru causă poporului. Chiar în momentul de a’și da sfârșitul, el a manifestat părerea de rea că n’a putut isbuti sa dea autonomia Irlandie, inse a cojurat pe prietini sei sa nu depue armele, să lupte prin tóte mijlocele și contra tupiedicilor pana vor termina opera începută de el. La inmorméntarea sa coranele erau nenumarate pe coșciugul eiu funebru. Aprópe o 100 trăsuri u mau cortegiul și peste 10,00 ómeni îl duceau la locuința de veci. Toți bărbații însemnați politici irlandezi erau presecți, tote municipalitățile din Irlanda erau representate, tote societățile aveau delegații lor. Chiar vrăjmașii lui, cari se despărțise de dânsul pentru gelozie și invidia, nu au putut să stea indiferenți la fața unei asemenea perderi și s’an espus la huidueli și insulte din partea mulțimei asistând. Puterea moral a acelui om era așa de mare, că nimic nu a mai putut resista la fața mormântului seu, și s’au plecat chiar ura și invidia. Ca mortaa sa iasă causa Irlandei nu se va pierde. Ideiele lui au fost așa de sanatose și aruncate intr’un pământ așa de roditor, că va produce fructele așteptate. Prietinii lui vor comtinua lupta și, mai curând sau mai târziu, Irlanda Își va dobândi autonomia, va avea parlamentul seu, va face un fel de dualism cu Englitera și va dispare acea luptă seculară care a pustiit teritoriul Marei Britanie. PROGRAMA pentru STUDIILE DIN SCOALELE PRIMARE RURALE (urmare) Acțiunile lucrurilor din școla, din casă, din bucătărie, din curte și din gradina (oral și scris). Deprinderi cu întrebuințarea punctului și a virgulei. Decembre: Repetire recapitulating. Din Ianuarie și până in Aprilie inclusiv: Proposițunea. Câte proposițiune asupra fiecărui lucru din școlă, din casă din bucătărie din curte și din grădină (cum este sau ce face), Oral sau scris. Câte o proposițiune asupra ființelor din școla, din carte, din casă și din grădina (oral și cris). Deprinderi cu intebuințarea punctului și a virgulei. Subiect și predicat. Proposițiuni al căror subiect să fie lucruri din școla, din casă, din carte și din grădină, (oral ori scris). Punctul și literile mari. Proposițiuni ale căror subiect să fie ființe din școli, din casă, din curte, din gradină, de pe câmp, din pădure, din aer, din pământ și din apa. Propusețiuni cu predicate cari să arate ce fac lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Propusețiuni cu predicate cari să arate cum sunt lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Proposițiuni cu predicate cari să arate ce sunt lucrurile și ființele ca subiecte (oral și scris). Repetiție recapitulativă. Câte două proposițiuni asupra fiecărui lucru, din școlă, din casa, din bucătărie din curte și din grădină (ce face și cum este). Câte două proposițiuni despre ființele din școli, din casă, din curte și din grădină (ce fac și cum sunt), întrebuințarea punctului și a literelor mari. Câte două proposiuni despre ființe de pe câmp, din aer, din apă și din pământ (ce fac și cum sunt), întrebuințarea punctului și a literelor mari. (oral și scris). Proposițiuni despre lucrurile din școlă, din casă, din bucătărie, din curte și din godină ce sunt și cum sunt. Deprinderi cu intrebuințarea punctului și a literelor mari (oral și scris). Proposițiuni despre ființe din școla, din casă, din carte și din grădină (ce sunt pe fac și cum sunt) oral și scris. Proposițiuni despre ființe de pe câmp, din pădure, din pământ — oral și scris). Deosebirea proposițiunilor. Subiectul și predicatul. Desfacerea proposițiunei in cuvinte, a cuvintelor in silabe și a silabei in sunete, vocale și copsune — oral și apoi in scris. Sunetul și litera. Continuarea exercițiilor de deosebire a proposițiunilor, subiectul și predicatul din fiecare proposițiune ; desfacerea fiecarei pro posiținni in vorbe, a vorbei in silabe și a silabei in sunete — oral și scris. Repetiție recapitulativă. Sustantivul și articolul, singular și plural. Transformarea proposiției de la singurii la înmulțit. — Deprinderi :depunerea substaptivlor de la singurii la înmulțit și vice-versat Bărbătesc și femeiesc. Transformarea numelor bărbătești in nume femeiești și vice-versa, mai ântâiu in parte și apoi in proposițiune. Numeróse exerciții de transformare — oral si scris. Adjectivul. Transformări de la singurit la înmulțit și vice-versa și transformări de la bărbătesc la femeiesc și vice-versa, a proposițiunei cu predicat adjectiv — oral și scris. Verbul. Transformări de la singurii la înmulțit și vice-versa a proposițiunei cu predicatul verb — oral și sers. Maiu: Repetire generala și recapitulativă. Clasa III. Din Septembre până in Novembre inclusiv: Repetiții asupra materiei din anul precedent și sistemisarea acelei materii. Proposițiunea: subiect și predicat. Vorba, silaba, sunetul și litera. Tratarea unei bucăți de lectura. Copiarea, cerbul, după carte, memorisare și scriere pe din afară. Substantivul și articolul. Exerciții orale și scrise. Compunerea unei bucăți de lectură, memorisarea și scrierea ei pe din afară ; transformarea acestei bucăți de la singurii la înmulțit; întrebuințarea literilor mari și a punctului. Deprinderi ortografice cu cuvinte terminate cu consone, a înjumătățit și 1 scurt. Adjectivul. Exerciții orale și scrise asupra adjectivelor. O bucată de lectura, tratarea, memorisarea și transcrierea ei pe caet. Deprinderi ortografice, verbe cu două consone la inceputul cuvintelor. Verbul: explicări și deprinderi asupra verbului. Copiarea unei bucăți de lectură, memorisarea și scrierea ei pe din afara. Deprinderi ortografice cu verbe cari au la mijloc două consone: despârșirea verbelor in silabe. Repetiție recapitulativă. Proposițiuni asupra fiecarui lucru din scala (ce este, din ce este, cum este și la ce servește) la sngular și plural. Pronumele: exemple, explicări și deprinderi orale și in scris. Diverse proposițiuni al căror subiect sa fie pronume, la singurit și imnlțit. Tratarea, memorisarea, copiarea și scrierea din memorie a unei bucăți de lectura. Continuarea pronumelui. Explicări și deprinderi orale și in scris. Deprinderi ortografice cu vorbe cari să aibă la mijlocu donö consóne. Proposiți no asupra fiecărui animal domestic (ce este, cum este, ce face și cu ce se nutrește) la singurit și înmulțit, bârbâtescu și femeesc — oral și scris.