Cuvântul Liber, septembrie 2015 (Anul 27, nr. 168-189)

2015-09-11 / nr. 176

VINERI, II SEPTEMBRIE 2015 • ANUL XXVII, NR. 170 (0.035) • 10 PAGINI, 1,50 LEI. ----------------------editoriam. . DR. EUGEN NICOARĂ - UN MECENA AL ROMÂNILOR MUREŞENI Asociaţiunea Transilvană pentru Cultura Română şi Literatura Poporului Român (ASTRA) face parte din istoria Transilvaniei de la 1861 încoace, anul înfiinţării ei. O Transilvanie a suferinţelor românilor ardeleni, în care puterea de a nădăjdui într-o înfrăţire a intelectualilor cu ţăranii făcea parte din fireştile aspiraţii ale Neamului. Despăr­­ţămintele au devenit „adevărate cetăţi ale naţionalului şi culturii noastre", adunând, în Ardeal, energiile, puterile Neamului, prin coeziune, solidaritate naţională, credinţă în legea strămoşească. La 3/14 aprilie 1874 ia fiinţă Despărţământul Reghinului, care urma să aibă una dintre cele mai cuprinzătoare, mai bogate activităţi. „Intelectuali ai oraşelor, protopopi, medici, avocaţi, profesori, funcţionari destoinici", preoţi, învăţători, notari de la sate, ţărani, „uniţi cu toţii sub flamurile aceluiaşi stindard, şi-au închinat toate puterile pentru ridicarea şi consolidarea acestei regiuni atât de greu năpăstuite de vitregul trecut". După Adunarea Generală a anului 1923, toţi aceştia l-au avut în frunte, în cei douăzeci de ani, pe neobositul şi dăruitul întru cauză dr. Eugen Nicoară, preşedintele Despărţământului. Personalitate complexă, „dedicată trup şi suflet propăşirii românilor din arealul reghinean", „chirurg de renume, promotor cultural, filantrop", dr. Eugen Nicoară a sprijinit Biserica, pe slujitorii ei, şcolile şi dascălii lor, aproape fiindu-le şi tinerilor, prin „uriaşa sa putere de muncă, neistovita sa hărnicie şi incomparabilul său spirit de jertfă". „Anul 1923, după cum arătam, marchează un moment crucial în activitatea ASTREI reghinene. La 19 februarie 1923, are loc Adunarea Generală de reorganizare a Despărţământului Reghin". „Dr. Eugen Nicoară avea să fie ales în funcţia de preşedinte al ASTREI, Despărţământul Reghin, după ce Vasile Duma, fostul preşedinte, a fost numit episcop al Argeşului. Dr. Eugen Nicoară n-a uitat că tatăl lui a fost cel care a condus Despărţământul Gurghiului, înfiinţat în anul 1911, că făclia luminării satelor trebuie dusă mai departe". LAZĂR LAZ­­AR­IU (Continuare în pag. a 3-a) Ca şi în caşul hoţiei... Gând prinzi­­gustul obrăzniciei”, greu renunţi, devii dependent! în ce ţară din lume s-a mai pomenit (întâmplat) ca un simbol al naţiunii respective - Drapelul - să fie interzis de autorităţile locale, să nu poată fi arborat pe clădirea Primăriei unui oraş? Nicăieri, credem noi, sau, cel puţin, n-am auzit până acum. Şi, totuşi, s-a întâmplat în România, la Sfântul Gheorghe (Covasna), unde veteranii de război au fost jigniţi de autorităţile din acest oraş, refuzându-li-se arborarea drapelului­­ Tricolorului românesc­­ pe primăria oraşului. Şi de astă dată, a ieşit „în faţă" - vorba vine­­ năbădăiosul primar, Antal Arpad - o mai veche cunoştinţă a noastră, datorită opiniilor sale antiromâneşti­­, care le-a transmis veteranilor că „drapelul va fi arborat cu altă ocazie". Reacţia politicienilor? Palidă! Doar vicepremierul Gabriel Oprea a avut o poziţie tranşantă, declarând că: „Respectarea simbolurilor naţionale GHEORGHE GIURGIU (Continuare în pag. a 15-a) STIMAT! CITITORI! Nu uitaţi să vă reînnoiţi abonamentul la cotidianul „CUVÂNTUL LIBER"! Preţul pe o lună este de 16 iei pentru persoane fizice şi 23 de lei pentru persoane juridice, plus 2,56 iei taxe poştale. ONU: ------------------­„în acest an, în Europa, vor sosi pânâ la 400.000 de refugiaţi" înaltul Comisariat al Organi­zaţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) estimează că, până la sfârşitul acestui an, în Europa sunt aşteptaţi să ajungă aproximativ 400.000, în condiţiile în care 360.000 au realizat deja această călătorie. Potrivit unui raport al UNHCR, în acest an, peste 300.000 de refugiaţi au traversat Marea Mediterană în încercarea de a ajunge în Europa, iar aproxi­mativ 2.500 au murit sau au dispărut pe parcursul acestei călătorii. Numărul refugiaţilor estimat de UNHCR pentru anul 2016 este de 450.000, în acest context. Serviciul Român de Informaţii publică, pe pagina sa de facebook, că „aflu­xul de refugiaţi din Africa şi Orientul Apropiat este un subiect central pe agenda politică şi de securitate în Europa, iar, dincolo de emoţii şi temeri, accentul ar trebui pus pe o colaborare inteli­gentă în ceea ce priveşte gestio­narea situaţiei pe termen mediu şi lung. Aceasta nu se poate face fără înţelegerea fenome­nului, identificarea rutelor de migraţie, anticiparea modului în care refugiaţii se vor manifesta în ţările unde vor ajunge şi proiectarea unei strategii euro­pene coerente, cu respectarea drepturilor omului". (L.P.) De PRIMĂRIA CHIHERU DE JOS vă invită la Chiheri de Jos (Amănunte în pag. a 4-a) CAPCANĂ PENTRU ROMÂNIA? Până ce vor afla, de pildă, ce roluri, ce scenarii au americanii şi ruşii în con­flictul din Siria, românii constată, stupefiaţi, că această Comisie Europeană ne vâră pe noi, încetul cu încetul, în privinţa refugia­ţilor, într-o cap­cană, în timp ce premierul Victor Ponta, în confecţionată lui naivitate, trâmbiţează, pe toată mass­­media, că România nu va primi mai mult de 1.876 de emi­granţi, Uniunea Europeană forţează mâna ţării noastre, vârându-ne, în hotare, vrem nu vrem noi, nu o cotă volun­tară, ci una obligatorie, de 7.500 de refugiaţi! Ce ne vom face, se întreabă unii analişti politici, dacă, în timpul care urmează, Europa va asista la o criză continuă a refugia­ţilor? Care va fi numărul aces­­tora, repartizat pentru România? Da, suntem noi, românii, un popor blând, primitor, tolerant, ne decla­răm, prin tradiţie, solidari cu cei năpăstuiţi, dar nu ştim, nu bănuim ce va fi în urma acestui joc, periculos, de-a şoarecele şi pisica! LAZĂR LĂDARIU - SECVENŢAJ Preşedintele Iohannis­­ respinge cotele obligatorii de refugiaţi: „Mai mult de 1.700 şi ceva, nu!" Comisia Europeană (CE) a prezentat, miercuri, o propunere de repartizare între statele membre ale Uniunii Europene a 120.000 de imigranţi sosiţi în Italia, Grecia şi Ungaria. Conform acestei propuneri, România ar urma să primească încă 4.646 de imigranţi, pe lângă numărul de 1.705, propuşi de CE în luna mai. Deci, în total, România ar urma să găzduiască 6.351 de solicitanţi de azil. Vizibil nemulţumit de anunţul Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că mandatul României la Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne (JAI), la care va participa vicepremierul Gabriel Oprea, va fi să nu accepte cote obligatorii. De altfel, şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a precizat că un stat nu poate să primească mai mulţi refugiaţi decât poate integra, cifra lansată de România fiind de 1.785 de persoane. (M.C.) Şcoala Gimnazială „Dr. Bernády György ”, fosta Şcoală Generală Nr. 2 Târgu-Mureş, în haină nouă hoeca Judeteanul M U R E S |

Next