Cuvîntul Nou, septembrie 1968 (Anul 1, nr. 32-35)
1968-09-07 / nr. 32
Vizita conducătorilor de partid şi de stat în întreprinderi industriale din Capitală în cursul zilei de joi, tovarăşii NICOLAE CEAUŞESCU, CHIVU STOICA, PAUL NICULESCU-MIZIL, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEŢ şi DUMITRU POPA, prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, au făcut o vizită de lucru în întreprinderi industriale din Bucureşti. În cadrul vizitei, conducătorii de partid şi de stat s-au întîlnit cu muncitori, tehnicieni şi ingineri, au reprezentanţi ai organelor de conducere ale întreprinderilor, ai organizaţiilor de partid, s-au interesat de stadiul îndeplinirii planurilor de producţie, de măsurile întreprinse pentru realizarea sarcinilor prevăzute pe anul în curs şi pe întregul cincinal. Primul popas s-a făcut la Uzina „Vulcan“ — una dintre cele mai vechi întreprinderi bucureştane — devenită astăzi o puternică unitate a industriei noastre constructoare de maşini. Numele ei evocă vechi tradiţii de luptă revoluţionară ale clasei noastre muncitoare, preluate astăzi şi întărite de un colectiv de oameni ai muncii cunoscuţi prin hărnicia lor, prin priceperea şi abnegaţia cu care contribuie la întărirea economică a patriei, la desăvîrşirea operei de construcţie socialistă în România. De la Uzina „Vulcan“ conducătorii de partid şi de stat se îndreaptă spre noua platformă industrială din zona de sud-vest a Capitalei, unde în cursul actualului cincinal, s-au construit noi şi puternice unităţi ale industriei uşoare, întregind potenţialul industrial al Capitalei. Primul obiectiv vizitat aici este Fabrica de stofe de mobilă, unitate intrată în funcţiune la începutul anului 1965. Obiectivul următor al vizitei — Fabrica de tricotaje „Tricolana“, cea mai tînără, dar şi cea mai modernă unitate de acest fel din ţară. Intrată de curînd în funcţiune, — în cursul lunii septembrie 1967 — cu 10 luni înainte de termenul fixat prin grafic, această unitate şi-a cîştigat rapid, prin produsele sale, un binemeritat prestigiu, atît în ţară cit şi peste hotare. Sunt vizitate sectoarele de tricotat coton şi circulare, sectoare dotate cu utilaje din cele mai moderne. In 1970 cind va intra în funcţiune cu întreaga capacitate, fabrica va da o producţie anuală de 6 235 000 bucăţi tricotate într-o varietate largă de modele pentru bărbaţi, femei şi copii. In continuarea vizitei de lucru, tovarăşul Nicolae Geauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat s-au oprit la noua şi moderna Fabrică de nasturi situată tot pe platforma industrială Ghencea, în apropierea fabricii de tricotaje. Tînăra fabrică, al cărei proces de producţie este în întregime mecanizat şi automatizat, are o capacitate anuală de 100 milioane de nasturi pe an — peste 80 de sortimente — într-o bogată şi variată gamă de modele, culori şi mărimi. Ziua forestierului Zorii zilei de miine, vor intîlni aşezările forestiere din pădurile Carpaţilor, marile combinate de industrializare a lemnului, fabricile de cherestea, unităţile institutelor de cercetări şi proiectări forestiere, în atmosferă festivă. Miine, se sărbătoreşte pentru prima dată in ţara noastră Ziua forestierului. Din cele mai îndepărtate guri de exploatare a pădurilor pînă în universul marilor angrenaje industriale in care se desăvirşeşte metamorfoza aurului verde, din sălile proiectanţilor, în care prind contururi noile obiective ale industriei forestiere, pînă pe şantierele pe care constructorii aşează temeliile noilor unităţi de creaţie din această ramură, in pepinierele in care cresc mugurii pădurilor viitoare, pretutindeni, in atmosfera solemnă, de sărbătoare, se va prezenta bilanţul înfăptuirilor obţinute în îndeplinirea planurilor elaborate de partid, pregătirile care s-au aşezat la baza noilor succese ale anului forestier care a început. Forestierii sunt purtătorii unor tradiţii care se pierd în depărtările istoriei. Din codrii acestor păminturi, cu milenii In urmă, dacii îşi scoteau materialul lemnos pentru cetăţi, şi pentru catarge de corăbii, pentru articole casnice şi pentru focul căminelor. In anii construcţiei socialiste, vasta acţiune de împădurire şi exploatarea raţională a fondului silvic a conferit pădurilor o permanenţă sigură în spaţii mereu amplificate, pentru prezent dar şi pentru viitor. In anii noştri, asemenea tuturor ramurilor economiei naţionale, şi industria forestieră a cunoscut o impresionantă ascensiune. Cele mai noi cuceriri ale tehnicii contemporane sunt prezente in parchetele de exploatare unde s-au creat condiţii optime de viaţă şi de muncă pentru muncitorii forestieri. La Blaj, Gherla, Comăneşti, Dej, Suceava, Brăila, Piteşti, Gălăuţaşi, Sighet, şi in alte localităţi, s-au înălţat combinate moderne de industrializare a lemnului. A fost considerabil sporită gama produselor, creşte continuu indicele de utilizare a masei lemnoase. Industria forestieră deserveşte azi prin produsele ei, toate ramurile economiei naţionale. O însemnată pondere în complexul acestei ramuri, este deţinută de unităţile forestiere din judeţul Covasna, care au obţinut rezultate remarcabile. De Ziua forestierului transmitem un călduros salut lucrătorilor din toate sectoarele de activitate ale economiei forestiere din judeţul nostru, ii felicităm pentru rezultatele obţinute şi le urăm noi succese la îndeplinirea sarcinilor ce le revin din mărețul program de dezvoltare a României Socialiste, elaborat de partid. „CUVlNTUL NOU“ PROIETARI DIN TOATE TARILE UNIT TV A I ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN COVASNA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDETEAN PROVIZORIU ANUI I, NR. 32 SÎMBĂTĂ, 7 SEPTEMBRIE 1968 12 PAGINI, 50 BANI Creşterea influenţei 99 şi competenţei organelor şi organizaţiilor de partid CONSTANTIN STANCA, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R Noua împărţire teritorial-administrativă a ţării noastre a deschis o nouă etapă în activitatea organelor orăşeneşti şi comunale de partid şi de stat, cu repercusiuni adînci şi permanente faţă de întreaga dezvoltare a societăţii noastre socialiste. In perioada scurtă care a trecut de la înfăptuirea acestui act, noile organe orăşeneşti şi comunale au obţinut rezultate deosebite în conducerea vieţii economice şi social-politice a localităţilor. Ca urmare a contactului direct cu toate organizaţiile de partid, a concentrării eforturilor spre cunoaşterea realităţii, de sprijinire practică, concretă a unităţilor de bază, comitetele de partid orăşeneşti şi comunale din Intorsura Buzăului, Zăbala, Ozun, Poian, Vîrghiş, Moacşa, Sînzieni, Vîlcele şi multe altele şi-au orientat activitatea spre conducerea directă a organizaţiilor de partid din unităţile economice de stat şi cooperatiste, din instituţiile social-culturale, au luptat pentru aplicarea cu fermitate a hotărîrilor de partid, conduc munca de educare comunistă a maselor, se preocupă permanent de creşterea şi întărirea continuă a rîndurilor partidului. Această activitate multilaterală a dus la creşterea influenţei, competenţei şi autorităţii organelor de partid. (Continuare în pag. a 2-a) EXPERIENŢA VALOROASĂ, LA BAZA VIITOAREI RECOLTE DE GRÎU încheierea campaniei de recoltare a cerealelor păioase, a prilejuit o constatare îmbucurătoare: cu toată seceta din prima parte a acestui an, recolta de grîu a fost, în general, mulţumitoare. Totodată s-a reliefat şi faptul că, in condiţii similare de climă şi sol, la multe unităţi vecine s-au înregistrat mari diferenţe de producţie, care ating sute de kilograme la ha. Disproporţiile sunt rezultatul manifestării unor deficienţe, privind organizarea muncii şi aplicarea corectă a tehnologiei, pe faze de lucrări. Nu peste multă vreme va începe semănatul griului, iu • ★ In anul agricol 1967—1968 am avut cultivate cu grîu 100 hectare, reprezentînd 8 la sută din suprafaţa arabilă a fermei. Producţia realizată a fost in medie de 4130 kg. boabe la ha, cu 1030 kg. mai mult decît nivelul planificat. Alături de alţi factori, depăşirea producţiei planificate a contribuit nemijlocit la reducerea preţului de cost cu 49 lei pe tona de produs. Datorită acestui fapt cit şi valorificării surplusului de recoltă care a fost de calitate supe r« . .» care scop unităţile au şi făcut unele pregătiri. Pentru reuşita deplină a acestei acţiuni, considerăm însă de mare importanţă popularizarea şi preluarea experienţei bune a unităţilor fruntaşe, care poate şi trebuie să constituie temelia viitoarei recolte. Iată pentru ce socotim oportun ca în cele ce urmează să împărtăşim lucrătorilor ce activează in agricultura judeţului nostru, in ce constă experienţa din acest an a fermei de stat Ozun, care a realizat o producţie medie de 4139 kg. griu la hectar, recoltă care, după părerea noastră, poate sta la indemina oricărei unităţi agricole. ★ moară, s-a realizat pe unitate un beneficiu de 180.000 lei (plan 69.000 lei), ponderea sa în totalul celor planificate pentru sectorul vegetal fiind de 63 la sută, cu 39 la sută mai mult decît s-a prevăzut iniţial. După cum este cunoscut, în complexul măsurilor agrotehnice necesare pentru obţine- MIHAI KALLER, şeful fermei Ozun (Grimtinuare în pag. 6—7)