Cuvîntul Nou, februarie 1970 (Anul 3, nr. 113-115)

1970-02-14 / nr. 113

LIG1Ă1ILE tOIFERHÎEI JIHtEIE II $III)«I)R Cuvîntarea tovarăşului CAROL KIRÁLY (Urmare din pag l­a­­ma participării la muncă a an­gajaţilor. Să ne preocupăm deci, mai mult de oameni, de nevoile lor, nu numai de uti­laje şi procese tehnologice. E necesară o mobilizare conştien­tă a oamenilor muncii, trebuie căutate şi folosite formele op­time de influenţare a conştiin­ţei socialiste; să avem în aten­ţie nu numai popularizata sarcinilor, ci, mai ales, o lar­gă mobilizare a oamenilor muncii la îndeplinirea planu­lui de stat. Pe această linie se înscriu şi chemările la între­cere lansate de organizaţiile de partid din unităţi industria­le, agricole comerciale. Se realizează, astfel, o mobiliza­re largă şi conştientă a oame­nilor muncii din toate dome­niile de activitate la obţine­rea unei eficienţe mai ridicate în economie. Atrăgînd atenţia asupra fap­tului că „peste tot e loc pen­tru mai bine“, vorbitorul a a­­rătat necesitatea concretizării ideii de conducere colectivă şi răspundere individuală. Sunt membri din conducerea judeţeană a sindicatelor care au o legătură de suprafaţă, formală, cu masele, merg doar la directorul întreprinde­rii, la secr­etarul de partid sau preşedintele sindicatului. De ce nu merg jos­ la secţie? Să facem controlul de jos în sus! Munca de educaţie trebuie să se desfăşoare de la om la om. Trebuie explicat maselor de ce s-a luat o anumită măsură. Toţi oamenii muncii trebuie să participe în mod activ şi con­ştient la înfăptuirea politicii economice a partidului nostru. Referitor la educarea tine­rilor în spiritul dragostei faţă de muncă, vorbitorul a arătat că e necesară o mai mare pre­ocupare cu aceştia, cu părinţii lor. E rău că în afara între­prinderii, a şcolii, ne ocupăm foarte puţin de tineri, de fa­miliile din care ei fac parte. Educarea tineretului este o problemă socială, de partid şi de stat de cea mai mare im­portanţă. De aceea, activitatea tuturor factorilor răspunzători trebuie să fie bine organizată, să aibă un scop precis, acor­­dîndu-se o atenţie deosebită mai ales educării lor în spi­ritul dragostei faţă de muncă. Trebuie sa-i facem să înţelea­gă că nici un fel de muncă nu este ruşinoasă. Unii tineri absolvenţi de liceu stau ani de zile în aşteptarea reuşitei examenului de admitere intr-un institut de învăţămînt supe­rior. Ei se pregătesc pentru examen şi sunt întreţinuţi de părinţi fără să lucreze nică­ieri. Desigur, aceasta este o lipsă a părinţilor, dar şi a or­­ganizaţiilor U.T.C., de femei şi de sindicat. Un alt aspect al activităţii sindicale vizează intensifica­rea muncii de informare a sa­lariaţilor asupra politicii in­terne şi externe a partidului şi statului nostru, ceea ce contribuie la educarea în spi­ritul înaltelor principii şi idea­luri ale partidului şi poporului român Abordînd problema eficacită­ţii în economie, tovarăşul Ca­rol Király a arătat necesitatea prestării unei munci de calita­te în domeniul utilizării tim­pului de lucru, reducerii con­sumurilor specifice la materii prime şi materiale, mai bunei gospodăriri a acestora, în­deosebi în înv­estiţii, pe şan­tierele de construcţii. In conti­nuare vorbitorul s-a ocupat de necesitatea acordării unei a­­tenţii sporite pentru creşterea cadrelor calificate, a număru­lui de muncitori calificaţi, ne­cesari economiei judeţului în continuă dezvoltare, fapt de­terminat de amplasarea unor noi obiective industriali în judeţul nostru în viitorul cin­cinal. Ţin să subliniez că toate oraşele vor primi obiective in­dustriale, inclusiv Intorsura Buzăului, unde va fi amplasa­tă o fabrică de mobilă. în Sfîntu Gheorghe vom construi un nou combinat de ţesătură­­filatură, în Tîrgu Secuiesc, după cum cunoaşteţi şi dum­neavoastră platformei indus­triale care va cuprinde fa­bricile de confecţii, de ami­don şi de şuruburi ş­i se va ală­tura o nouă fabrică de brîn­­zeturi, în Baraolt va fi dez­voltată industria minieră şi industria locală; oraşul Co­văsilă va beneficia de o fabri­că de P.A.L., dar, mai ales, de o adevărată ..industrie tu­ristica* Toate acest­ea nece­sită cadre deci o atenţie deo­sebită problemei calificării şi ridicării calificării profesiona­le. Aceasta implică însă şi o preocupare sporită faţă de condiţiile de muncă şi trai ale oamenilor Subliniez necesitatea unei pre­zente active a reprezentanţilor sindicatelor în comitetele de administraţie, de direcţie, în vederea respectării legalităţii şi a îmbunătăţirii continue a muncii întregului colectiv de salariaţi în fiecare întreprin­dere sau instituţie, în acest sens, vorbitorul a criti­cat faptul că în unele întreprin­deri, ca de exemplu Fabrica textilă „Oltul“ există salariaţi care nu respectă disciplina în muncă, nu folosesc timpul de lucru, profitînd de uşurinţa cu care se eliberează certificate­le medicale au lucrat între 17 şi 60 zile intr-un an. Cînd omul are dreptul, sindicatul trebuie sa intervină să-l aju­te, cînd nu­ trebuie să critice asemenea stări de lucruri, în spiritul respectării legalităţii. Tovarăşul Carol Király a spus apoi că oamenii trebuie să-şi dea seama că totul se construieşte pentru ei, de a­­ceea trebuie nu numai să ceară, să pretindă, ci să şi dea, să contribuie efectiv la reali­zarea acestor obiective. In încheiere, primul secre­tar al Comitetului judeţean de partid a spus: „Consiliul ju­deţean al sindicatelor va tre­bui să-şi îmbunătăţească stilul şi metodele de muncă, să do­vedească mai mult dinamism, să-şi trăiască viaţa în mijlocul oamenilor să aibă o contribu­ţie efectivă la realizarea sar­cinilor economice, sociale, culturale. In această activita­te a dumneavoastră vă doresc mult succes!* Sub conducerea Comitetului judeţean de partid, Consiliul judeţean al sindicatelor a pus în centrul activităţii sale în­drumarea şi sprijinirea orga­nizaţiilor sindicale pentru mo­bilizarea oamenilor muncii în realizarea tuturor sarcinilor economice şi profesionale, a sarcinilor izvorîte din docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R. Atenţia biroului exe­cutiv a fost îndreptată îndeo­sebi spre organizarea întrece­rii socialiste în cadrul între­prinderilor, sprijinind concret comitetele sindicatelor şi co­mitetele de direcţie în stabili­rea unor obiective majore ale acestora : îmbunătăţirea calită­ţii produselor, creşterea pro­ducţiei şi a productivităţii muncii, reducerea consumuri­lor specifice, mai buna folo­sire a capacităţilor de produc­ţie, a forţei de muncă şi timpului de lucru, reducerea preţului de cost, obţinerea de economii şi beneficii peste plan etc. Chemarea la întrece­re a col­ec­tivului de la Fabrica textilă ..Oltul* a avut un larg ecou. Consiliul judeţean al sindicatelor şi consiliile orăşe­neşti au sprijinit comitetele sindicatelor în organizarea în­trecerii socialiste la nivelul secţiilor, sectoarelor, a locu­rilor de muncă în stabilirea unor angajamente concrete, mobilizatoare Ca urmare a a­­cestei avantate întreceri des­făşurată sub conducerea orga­nizaţiilor de partid, oamenii muncii din judeţul nostru au obţinut importante realizări. In frunte s-au aflat azi 2.000 de fruntaşi, colectivele de muncă ale celor 22 de secţii şi sectoare, 189 de echipe şi brigăzi fruntaşe, exemple demne de urmat pentru întrea­ga masă de oameni ai muncii din întreprinderile judeţului. Mişcarea inovatorilor şi ra­­ţionalizatorilor a fost orien­tată în direcţia sprijinirii mo­dernizării proceselor de pro­ducţie, introducerii tehnicii noi, reducerii consumurilor specifice de­ materii prime şi materiale îmbunătăţirii calită­ţii produselor. In anul trecut au fost înregistrate în între­prinderile din judeţ 125 pro­puneri de inovaţii şi raţionali­zări, din care au fost aplicate 42. Ele au o eficienţă post-cal­­culată de 3.157.000 lei Rezultatele pozitive au fost influenţate şi de ridicarea cu­noştinţelor tehnico-profesiona­­le ale salariaţilor. Comitetele de direcţie, comitetele sindi­catelor au fost îndrumate să stabilească, în funcţie de ce­rinţe, forme corespunzătoare de calificare şi de ridicare a nivelului de calificare. Aseme­nea cursuri au fost frecventa­te de aproximativ 2.500 sala­riaţi. Rezultate bune s-au ob­ţinut în acest sens la Fabrica textilă ..Oltul* U.E.I.L. Tîrgu Secuiesc, I.I.L. Poliprod Tîrgu Secuiesc şi altele. Au fost or­ganizate acţiuni de propagare în masă a cunoştinţelor tehni­­co-economice, funcţionînd 12 lectorate tehnico-economice. Fireşte că, rezultatele econo­­mico-financiare ale anului 1969 puteau fi mai bune dacă consi­liul judeţean şi consiliile oră­şeneşti ale sindicatelor ar fi întreprins acţiuni mai eficien­te care să vizeze direct as­pectele concrete privind redu­cerea cheltuielilor neeconomi­­coase, a pierderilor din rebu­turi etc. In centrul întregii activităţi a Consiliului judeţean al sin­dicatelor, a consiliilor orăşe­neşti şi a comitetelor sindica­telor trebuie să stea mobiliza­rea tuturor oamenilor muncii pentru îndeplinirea ritmică a planului la toţi indicatorii, a angajamentelor pentru obţine­rea unei înalte eficienţe eco­nomice a întregii activităţi de producţie In acest sens, colec­tivele întreprinderilor din ju­deţul nostru vor trebui să a­­corde atenţie sporirii, prin toate mijloacele, a productivi­tăţii muncii, îmbunătăţirii uti­lizării capacităţilor de produc­ţie, a forţei de muncă, a tim­pului de lucru, reducerii chel­tuielilor materiale de produc­ţie, întăririi disciplinei. Fireşte că nu trebuie negli­jate aspectele care vizează îm­bunătăţirea calităţii produse­lor, în cursul anului trecut, în întreprinderile industriale din judeţul nostru au fost în­registrate 159 de refuzuri din­tre care 23 pentru export. Da­că numărul cazurilor este mai mic în comparaţie cu 1968, valoarea refuzurilor este a­­proape identică. Aceste defi­cienţe îşi au originea în unele carenţe de natură tehnică şi organizatorică. Nu e însă mai puţin adevărat că o seamă de comitete ale sindicatelor nu au acţionat cu promptitudine pentru prevenirea şi elimina­rea unor asamenea neajunsuri. Comitetele sindicatelor de pe şantiere, din unităţile agricole de stat vor trebui să-şi con­centreze atenţia în iniţierea unor acţiuni privind gospodă­rirea şi economisirea materia­lelor, eliminarea risipei, întă­rirea disciplinei în muncă. In direcţia calificării şi a ridicării calificării profesiona­le, mai sunt încă multe de fă­cut. Deşi cerinţele în această privinţă sunt acuta, în diverse­le cursuri sunt cuprinşi circa 14 la sută din muncitori, ceea ce reprezintă un procent in­suficient. Reprezentanţii sindi­catelor în comitetele de direc­ţie trebuie să acţioneze în vii­tor cu mai multă hotărîre, pentru înţelegerea de către organul colectiv de conducere că asigurarea unor cadre bine pregătite, ridicarea calificării lor constituie una din obliga­ţiile majore ale conducerilor tehnico-administrative. Amplul proces înnoitor, pro­­movat de partid în toate sfe­rele activităţii social-economi­­ce, lărgirea şi adîncirea conti­nuă a democraţiei socialiste, au dus la sporirea substanţia­lă a rolului şi atribuţiilor sin­dicatelor. Consiliul judeţean al sindicatelor îşi are repre­zentanţi în diverse organisme de stat sau obşteşti. Sindica­tele se afirmă în rezolvarea problemelor legate de dezvol­tarea economică şi socială a judeţului, pentru îmbunătăţi­rea continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă ale salaria­ţilor. Numai în anul trecut, pentru protecţia muncii au fost cheltuite circa 7 milioa­ne lei. Totuşi, în viitor, comi­tetele sindicatelor vor trebui să-şi întărească controlul ob­ştesc asupra condiţiilor de muncă. Activitatea cultural-educati­­vă de masă, desfăşurată în a­­nul 1969 de către sindicate, a avut un caracter mai con­cret, contribuind la folosirea plăcută şi utmă a timpului li­ber. In cadrul celor 70 de lectorate tehnice şi de cultură generală, în ciclurile de con­ferinţe etc., accentul s-a pus pe propagarea unor variate cu­noştinţe tehnice, economice, ştiinţifice şi de cultură ge­nerală S-a acordat o mai ma­re atenţie organizării timpului liber al salariaţilor. Totuşi şi în acest domeniu se impun co­rective, mai al­es în­ îmbinarea activităţilor cultural-artistice cu procesul de producţie. Şi în domeniul activităţii de cultură fizică şi sport, organe­le şi organizaţiile sindicale din judeţ, în colaborare cu celelalte organizaţii de masă, au iniţiat competiţii de masă şi de per­formanţă Trebuie spus însă că biroul executiv nu a în­drumat în suficientă măsură munca organelor şi organiza­ţiilor sindicale pe principalele probleme ale activităţii sporti­ve de masă Trăgînd maximum din învă­ţăminte, valorificînd conclu­ziile şi observaţiile critice des­prinse din adunările şi confe­rinţele sindicale, se impune ca în viitor, Consiliul judeţean al sindicatelor Covasna să adop­te un stil de muncă operativ şi eficient Centrul de greuta­­te al activităţii sale să fie în întreprinderi instituţii şi co­mune, în contact nemijlocit cu masa membrilor de sindicat, sprijinind rezolvarea proble­melor la faţa locului. Fiecare activist pe tărâm sindical să muncească neobosit, cu pasiu­ne şi răspundere, să manifeste preocupare pentru ridicarea continuă a nivelului de cunoş­tinţe politice şi profesionale, să vină cu soluţii pentru spo­rirea contribuţiei organizaţii­­lor­­sindicale în înfăptuirea sar­cinilor trasate de partid. DARE DE SEAMĂ asupra activităţii desfăşurate de Consiliul judeţean al sindicatelor — Text prescurtat — ANUL III nr. 113 pag. 2

Next