Cuvîntul Nou, august 1970 (Anul 3, nr. 137-141)
1970-08-08 / nr. 138
DUPĂ ŞAPTE LUNI. Succese de prestigiu în industria judeţului Săptămâna trecută, ziarul nostru vă informa despre un remarcabil succes obţinut de industria judeţului Covasna îndeplinirea planului cincinal 1966—1970, cu cinci luni mai devreme! Iată că astăzi suntem în măsură să vă facem cunoscut un alt succes dobîndit de industria covăsneană, şi anume rezultatele dobîndite în realizarea planului după şapte luni. Muncind cu elan, animaţi de dorinţa de a obţine rezultate cit mai meritorii, pe care să le închine celei de-a 26-a aniversări de existenţă liberă a patriei noastre, muncitorii, inginerii şi tehnicienii, colectivele de muncă din industria judeţului Covasna, au obţinut rezultate de prestigiu în realizarea planului şi a angajamentelor. Astfel, prevederile planului pe şapte luni au fost depăşite cu 1 ► 14.885.000 lei la producţia globală ► 14.328.000 lei la producția marfă ► 8.788.000 lei la producţia marfă vîndută și încasată ► 8.858.000 Iei livrări la export ► 1,1 la sută la productivitatea muncii S-au produs în plus, peste prevederile planului: 19.742 tone lignit; 1.209 m.c. cherestea de răşinoase; 203.000 mp, ţesături de bumbac 48.000 bucăţi cărămizi, precum şi mobilă, fire de lină ş.a. Aşadar, sfîrşitul primei luni a celui de-al doilea semestru al anului, ne-a oferit pe lingă aceste satisfacţii, chezăşia că oamenii muncii din industria judeţului nostru, români şi maghiari, vor munci şi pe viitor cu aceeaşi hotărîre şi abnegaţie. ► Apropiata aniversare a zilei de 23 August, este întîmpinată cu frumoase rezultate şi de oamenii muncii ce-şi desfăşoară activitatea pe platforma industrială a oraşului Tîrgu Secuiesc, conturată viguros în ultimul timp, în peisajul industrial al judeţului Covasna. Dacă în urmă cu trei ani de zile, aici se punea „piatra de temelie“ a celor trei importante obiective economice : Fabrica de confecţii, de şuruburi şi Fabrica de amidon — dovada cea mai concretă a înfăptuirii politicii partidului de industrializare a ţării - acum cînd ne mai despart doar puţine zile de marea sărbătoare din august, consemnăm aici, două importante „premiere“ industriale : ► Intrarea în producţie a Fabricii de şuruburi, cu o secţie, realizîndu-se deja pe luna iulie o producţie de 70.000 lei; ► începerea pînă la data de 15 august a. c. a probelor tehnologice la Fabrica de amidon. Prin intrarea în funcţiune la întreaga capacitate a acestor unităţi economice, oraşul Tîrgu Secuiesc va deveni unul din cele mai puternice centre industriale din judeţul Covasna. ► Din cronica realizărilor economice, mai consemnăm succesele colectivului de muncă al Fabricii „Oltul", din cadrul Combinatului textil Sfîntu Gheorghe, care a produs şi a livrat înainte de termen 150.000 metri pătraţi de ţesături pentru export, a introdus, în fabricaţie articole noi: cearşaf cu fibre poliesterice şi bumbac, în proporţii egale; cearşaf cu fibre poliesterice şi fibre polinezice, tot în proporţii egale; pînză pentru feţe de încălţăminte, ceea ce va permite în viitor, introducerea pe scară mai largă a înlocuitorilor bumbacului. Tată doar cîteva, din realizările meritorii pe care oamenii muncii din judeţul Covasna, le închină sărbătorii de la 23 August. HORIA C. DELIU EVOCĂRI Acele zile fierbinţi de august Bătrinul din faţa mea işi mărturiseşte cei 65 de ani doar prin albul coliliu al pârului, adevârată podoabă de argint a unui chip incă tînăr, luminat de strălucirea ochilor. II cheamă Gábor Henter. De peste un sfert de veac şi-a legat numele de fiecare zi care a însemnat un eveniment in viaţa oraşului, a judetului, a ţării. Povesteşte cu farmec, imbrăcind in imagini captivante întimplări, amintiri legate de oameni, de locuri. „ ... Aprige vremuri... Dacă-mi amintesc ? Cum să nu-mi amintesc ? Intii am auzit la radio comunicatul că România a ieşit din război şi că armata română va lupta împotriva fasciştilor. Era la 24 August. Pe Valea Buzăului şi a Oituzului veneau în mare dezordine puhoaie de hitlerişti în retragere. N-au ajuns însă prea departe căci pe linia Ilieni.Cobolii de las ei au fost intimpinaţi de armatele române şi sovietice. A fost crincenă lupta. Se auzea pină aici in Slitu Gheorghe, bubuitul tunurilor şi din cînd în cînd soseau convoaie de răniţi... Duşmanii se zbăteau ca nişte fiare turbate prinse-n capcană ... Noi trăiam mai mult prin pivniţe... Apoi, prin 5-6 septembrie a apărut dinspre Şugoş şi dinspre Vilcele o oaste fără uniforme care cu arma în mină a luptat pentru eliberarea oraşului Sfintu Gheorghe... Am aflat apoi că erau partizanii..." Omul se opreşte din povestit, aprinde o ţigară şi priveşte cu ochii mijiţi prin rotocoalele albăstrii ale fumului. „ ... Dacă-mi aduc aminte ? Vezi d-ta, era război, ne invăţaserăm să cadă astăzi unul, mîine altul, dintre noi. Totuşi, ziua aceea de 8 septembrie n-am s-o uit niciodată. Fasciştii fugiseră şi prin oraş treceau tancuri sovietice şi infanteria diviziei „Tudor Vladimirescu". Dintr-un tanc, un comandant Îmbrăcat intr-o haină de piele, ne făcea semne prietenoase cu mina ... Deodată s-au auzit împușcături, lătratul unei mitraliere, freamăt de luptă... După citva timp a apărut o motocicletă care s-a oprit lingă noi. întins in ataș zăcea comandantul care cu citeva minute inainte ne făcea semne cu mina ... împreună cu ostaşul şi cu trei vecini l-am înmormintat cum se cuvine, chiar la noi în curte ... Acum e în cimitirul eroilor de la Doboli...“ Aprinde o nouă ţigară şi suride unui alt gînd de demult.„ „Mai pe seară au venit la noi In curte trei plutonieri din Divizia „Tudor Vladimirescu" ... Au aflat că sunt om sărac, lucrător şi mi au vorbit mult despre viaţa noastră, despre greutăţi şi mai ales despre viitor. „S-a terminat cu domnii, de acum a noastră-i lumea, a ăstora mulţi şi năpăstuiţilor - zicea unul. „Poporul îşi va hotărî singur soarta. Nu vom mai fi săraci. Iar burjuilor le-om da la cap" — spunea altul... Şi uite-aşa pe lingă o vlagă de palincă am stat de vorbă pină seara tirziu. Atunci am văzut cu ochii minţii multe din cele pe care apoi, conduşi de partidul nostru, al comuniştilor, le-am făurit cu mîinile noastre ..." Mi-a vorbit bătrinul Găborbăcsi despre avintul revoluţionar cu care s-a înfăptuit puterea populară, despre lupta gărzilor patriotice cu hoardele naziste, despre alungarea prefectului Csergipapp şi înlocuirea lui cu minerul Kerekes Béla, despre ocuparea centralei telefonice şi a redacţiei ziarului manist, despre lupta împotriva speculanţilor, despre tot ce oamenii muncii conduşi de partid au înfăptuit. Din fiecare cuvint răzbatea minduna de a fi pus umărul cu nădejde la tot ceea ce s-a făurit, pentru ca săminţa aruncată in acele zile fierbinţi ale lui ‘44 să rodească astăzi mereu mai cu spor. GH. POPIŢĂ ANUL III nr. 138 pag. 2 AGENDA U.T.C. 6.000 DE „SEMNĂTURI” După terminarea anului şcolar, un număr de aproape 6.000 elevi au fost prezenţi pe diverse şantiere ,efectuînd 25.652 ore muncă voluntar-patriotică. Şi şi-au pus „semnătura" de constructori la obiective industriale, social-culturale, edilitar-gospodăreşti, dintre care cele mai importante sunt tipografia, sala de sport, teatrul de vară, din Sfîntu Gheorghe, Fabrica de amidon, Cetatea Bálványos, parcul central din Tîrgu Secuiesc, construcţiile de locuinţe din intorsura Buzăului, sala de sport şi complexul comercial din Covasna. In primele şapte luni ale acestui an uleciştii din judeţului nostru au colectat 204 tone fier vechi. f In agricultură, 1.161 tineri, au executat lucrări de întreţinere a culturilor de pe 1.200 hectare. ff Valoarea muncilor patriotice efectuate la obiectivele finanţate se ridică la peste 23.000 lei, iar la cele nefinanţate însumfază aproape 78.000 lei. IN „PLUTONUL FRUNTAŞ” Organizaţiile U.T.C. din judeţul nostru au realizat în primele 7 luni ale anului, 46 43 la sută din valoarea totală a angajamentelor economice luate pe întreg anul 1970, în aceste acţiuni — colectarea deşeurilor metalice, împăduriri, plantări de pomi ornamentali, recoltatul plantelor medicinale, înfrumuseţarea localităţilor etc. — s-au evidenţiat organizaţiile de tineret din Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Hăghig, Ilieni, Ozun şi Zăbala. In lunile următoare aşteptăm ca în „lotul fruntaş" să ajungă cu, mai multe organizaţii U.T.C. INTIMPINlND ZIUA DE 23 AUGUST Biroul Comitetului judeţean U.T.C. organizează în perioada premergătoare zilei de 23 August, întîlniri între membri ai Comitetului judeţean al P.C.R., cadre de conducere din organizaţiile de masă, obşteşti şi profesionale şi tinerii de la oraşe şi sate, în cadrul cărora vor avea loc expuneri despre politica partidului nostru, despre eforturile depuse pentru crearea condiţiilor de afirmare plenară, multilaterală a tineretului în toate domeniile de activitate. Astfel de întîlniri vor avea loc în toate oraşele din judeţ, precum şi în comunele Băţanii Mari, Aita Mare, Hăghig, Ozun, Turia, Zagon, Zăbala. In toate comunele şi în oraşele Tîrgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi Intorsura Buzăului vor fi organizate acţiuni cultural-distractive şi baluri pentru tineret. Comitetul orăşenesc U.T.C. Sfîntu Gheorghe şi-a inclus în programul manifestărilor, o serbare cîmpenească,, iar în seara zilei de 23 August, o retragere cu torţe, urmată de „Carnavalul tineretului". D. E. POPESCU ss noiii*u Intrată in tradiţie, „Ziua minerului" aduce cu ea rezonanţele unei sărbătoriri a muncii, acolo, in adincurile pămîntului, sub cerul de cărbune şi steril, acolo unde picoanele şi pichamerele se Întrec in a zmulge pămintului aurul negru, piinea combinatelor. Sub cerurile minerale ale galeriilor subpămintene, în tunelurile de piatră, oamenii scot ceea ce erele geologice au ascuns privirii şi preţuirii: zăcăminte şi comori inestimabile. Eliberată de primitivismul unor trecute vremuri, munca minerilor cunoaşte azi preţuire, cunoaşte sens, utilaje noi, armături metalice vin să apere ceea ce odinioară se putea pierde atât de lesne: sănătatea, viaţa. Astăzi totul este făurit, după 26 de ani de libertate, pentru om şi închinat omului, eforturilor sale creatoare. Iar omulminer, purtindu-şi lampusul în timpul satului prin cotloanele de la sute şi sute de metri adincime, işi închină eforturile patriei, partidului, celor care i-au dat sensul vieţii, al drumului pe care-l parcurg. Intimpinindu-şi sărbătoarea lor, minerii bazinului Baraolt raportează cu mindrie că pe şapte luni ale anului, şi-au îndeplinit şi depăşit planul, realizind la lignit extras, in loc de 597.900 tone, 617.642 tone, producţia marfă a fost realizată in proporţie de 102,9 la sută iar producţia marfă vindută şi încasată in proporţie de 103 la sută. Cu toate că intemperiile, inundaţiile prin care a trecut in primăvară patria noastră, au lăsat şi aici urme, punindu-şi amprenta distructivă peste munca plină de abnegaţie a minerilor de la Căpeni, colectivul întreprinderii a înţeles, mai mult ca oricind, că omul nu poate şi nu trebuie să se lase pradă îngenunchierii de către natură, de stihiile ei. Şi rezultatele s-au văzut. Indicele de productivitate a atins in perioada mai sus amintită 103,8 la sută. E şi acesta un însemn al vredniciei. Astfel intimpină minerii de la Căpeni ziua lor şi cea de-a 26-a aniversare a Eliberării. Muncă, sens, dăruire, pentru ca tot ce a ascuns pămintul in frămintările sale geologice să fie adus oamenilor şi ţării. Cinste ţie, muncă de miner ! VASILE ARTENIE