Cuvîntul Nou, august 1970 (Anul 3, nr. 137-141)

1970-08-08 / nr. 138

DUPĂ ŞAPTE LUNI. Succese de prestigiu în industria judeţului Săptămâna trecută, ziarul nostru vă informa despre un remarcabil succes obţinut de industria judeţului Covasna­­ îndeplinirea planului cincinal 1966—1970, cu cinci luni mai devreme! Iată că astăzi suntem­ în măsură să vă facem cunoscut un alt succes dobîndit de industria covăsneană, şi anume rezultatele dobîndite în realizarea planului după şapte luni. Muncind cu elan, animaţi de dorinţa de a obţine rezultate cit mai meritorii, pe care să le închine celei de-a 26-a aniversări de existenţă liberă a patriei noastre, muncitorii, in­ginerii şi tehnicienii, colectivele de muncă din industria judeţului Covasna, au­ obţinut rezultate de prestigiu în realizarea planului şi a angajamentelor. Astfel, prevederile planului pe şapte luni au fost depăşite cu 1 ► 14.885.000 lei la producţia globală ► 14.328.000 lei la producția marfă ► 8.788.000 lei la producţia marfă vîndu­tă și încasată ► 8.858.000 Iei livrări la export ► 1,1 la sută la productivitatea muncii S-au produs în plus, peste prevederile planului: 19.742 tone lignit; 1.209 m.c. cherestea de răşinoase; 203.000 mp, ţesături de bumbac 48.000 bucăţi cărămizi, precum şi mobilă, fire de lină ş.a. Aşadar, sfîrşitul primei luni a celui de-al doilea semestru al anului, ne-a oferit pe lingă aceste satisfacţii, chezăşia că oamenii muncii din industria judeţului nostru, ro­mâni şi maghiari, vor munci şi pe viitor cu aceeaşi hotărîre şi abnegaţie. ► Apropiata aniversare a zilei de 23 August, este întîmpinată cu frumoase rezultate şi de oamenii muncii ce-şi desfăşoară activitatea pe platforma industrială a oraşului Tîr­­gu Secuiesc, conturată viguros în ultimul tim­p, în peisajul industrial al judeţului Covasna. Dacă în urmă cu trei ani de zile, aici se punea „piatra de temelie“ a celor trei importante obiective economice : Fabrica de confecţii, de şuruburi şi Fabrica de amidon — dovada cea mai concretă a înfăptuirii politicii partidului de industrializare a ţării - acum cînd ne mai despart doar puţine zile de marea sărbătoare din august, consemnăm aici, două importante „premiere“ industriale : ► Intrarea în producţie a Fabricii de şuruburi, cu o secţie, realizîndu-se deja pe lu­na iulie o producţie de 70.000 lei; ► începerea pînă la data de 15 august a. c. a probelor tehnologice la Fabrica de amidon. Prin intrarea în funcţiune la întreaga c­apac­itate a acestor unităţi­­ economice, oraşul Tîrgu Secuiesc va deveni unul din cele mai puternice centre industriale din judeţul Co­vasna. ► Din cronica realizărilor economice, mai consemnăm succesele colectivului de mun­că al Fabricii „Oltul", din cadrul Combinatului textil Sfîntu Gheorghe, care a produs şi a livrat înainte de termen 150.000 metri pătraţi de ţesături pentru export, a introdus, în fabricaţie articole noi: cearşaf cu fibre poliesterice şi bumbac, în proporţii egale; cearşaf cu fibre poliesterice şi fibre polinezice, tot în proporţii egale; pînză pentru feţe de încălţă­minte, ceea ce va permite în viitor, introducerea pe scară mai largă a înlocuitorilor bum­bacului. Tată doar cîteva, din realizările meritorii pe care oamenii muncii din judeţul Covasna, le închină sărbătorii de la 23 August. HORIA C. DELIU EVOCĂRI Acele zile fierbinţi de august Bătrinul din faţa mea işi mărturiseşte cei 65 de ani doar prin albul coliliu al pârului, a­­devârată podoabă de argint a unui chip incă tînăr, luminat de strălucirea ochilor. II cheamă Gábor Henter. De peste un sfert de veac şi-a legat numele de fiecare zi care a însemnat un eveniment in viaţa oraşului, a judetului, a ţării. Povesteşte cu farmec, imbrăcind in ima­gini captivante întimplări, a­­mintiri legate de oameni, de locuri. „ ... Aprige vremuri... Dacă-mi amintesc ? Cum să nu-mi a­­mintesc ? Intii am auzit la ra­dio comunicatul că România a ieşit din război şi că armata română va lupta împotriva fas­ciştilor. Era la 24 August. Pe Valea Buzăului şi a Oituzului veneau în mare dezordine pu­hoaie de hitlerişti în retragere. N-au ajuns însă prea departe căci pe linia Ilieni.Cobolii de las ei au fost intimpinaţi de armatele române şi sovietice. A fost crincenă lupta. Se auzea pină aici in Sli­tu Gheorghe, bubuitul tunurilor şi din cînd în cînd soseau convoaie de răniţi... Duşmanii se zbăteau ca nişte fiare turbate prinse-n capcană ... Noi trăiam mai mult prin pivniţe... Apoi, prin 5-6 septembrie a apărut dinspre Şu­­goş şi dinspre Vilcele o oaste fără uniforme care cu arma în mină a luptat pentru eliberarea oraşului Sfintu Gheorghe... Am aflat apoi că erau partizanii..." Omul se opreşte din povestit, aprinde o ţigară şi priveşte cu ochii mijiţi prin rotocoalele al­băstrii ale fumului. „ ... Dacă-mi aduc aminte ? Vezi d-ta, era război, ne invă­­ţaserăm să cadă astăzi unul, mîine altul, dintre noi. Totuşi, ziua aceea de 8 septembrie n-am s-o uit niciodată. Fasciştii fugiseră şi prin oraş treceau tancuri sovietice şi infanteria diviziei „Tudor Vladimirescu". Dintr-un tanc, un comandant Îmbrăcat intr-o haină de piele, ne făcea semne prietenoase cu mina ... De­odată s-au auzit îm­pușcături, lătratul unei mitralie­re, freamăt de luptă... După citva timp a apărut o motoci­cletă care s-a oprit lingă noi. întins in ataș zăcea comandan­tul care cu citeva minute inain­­te ne făcea semne cu mina ... împreună cu ostaşul şi cu trei vecini l-am înmormintat cum se cuvine, chiar la noi în curte ... Acum e în cimitirul eroilor de la Doboli...“ Aprinde o nouă ţigară şi suride unui alt gînd de demult.„ „Mai pe seară au venit la noi In curte trei plutonieri din Di­vizia „Tudor Vladimirescu" ... Au aflat că sunt om sărac, lucră­tor şi mi au vorbit mult despre viaţa noastră, despre greutăţi şi mai ales despre viitor. „S-a terminat cu domnii, de acum a noastră-i lumea, a ăstora mulţi şi năpăstuiţilor - zicea unul. „Poporul îşi va hotărî singur soarta. Nu vom mai fi săraci. Iar burjuilor le-om da la cap" — spunea altul... Şi uite-aşa pe lingă o vlagă de palincă am stat de vorbă pină seara tirziu. Atunci am văzut cu ochii minţii multe din cele pe care apoi, conduşi de partidul nostru, al comuniştilor, le-am făurit cu mîinile noastre ..." Mi-a vorbit bătrinul Găbor­­băcsi despre avintul revoluţio­nar cu care s-a înfăptuit pute­rea populară, despre lupta găr­zilor patriotice cu hoardele naziste, despre alungarea pre­fectului Csergipapp şi înlocuirea lui cu minerul Kerekes Béla, despre ocuparea centralei tele­fonice şi a redacţiei ziarului manist, despre lupta împotriva speculanţilor, despre tot ce oa­menii muncii conduşi de par­tid au înfăptuit. Din fiecare cuvint răzbatea minduna de a fi pus umărul cu nădejde la tot ceea ce s-a fău­rit, pentru ca săminţa aruncată in acele zile fierbinţi ale lui ‘44 să rodească astăzi mereu mai cu spor. GH. POPIŢĂ ANUL III nr. 138 pag. 2 AGENDA U.T.C. 6.000 DE „SEMNĂTURI” După terminarea anului şcolar, un număr de aproape 6.000 elevi au fost prezenţi pe diverse şantiere ,efectuînd 25.652 ore muncă voluntar-patriotică. Şi şi-au pus „semnătu­ra" de constructori la obiective industriale, social-culturale, edilitar-gospodăreşti, dintre care cele mai importante sunt­­ tipografia, sala de sport, teatrul de vară, din Sfîntu Gheorghe, Fabrica de amidon, Cetatea Bálványos, parcul central din Tîrgu Secuiesc, construcţiile de locuinţe din intorsura Bu­zăului, sala de sport şi complexul comercial din Covasna.­­ In primele şapte luni ale acestui an uleciştii din ju­deţului nostru au colectat 204 tone fier vechi. f In agricultură, 1.161 tineri, au executat lucrări de în­treţinere a culturilor de pe 1.200 hectare. ff Valoarea muncilor patriotice efectuate la obiectivele finanţate se ridică la peste 23.000 lei, iar la cele nefinanţate însum­fază aproape 78.000 lei. IN „PLUTONUL FRUNTAŞ” Organizaţiile U.T.C. din judeţul nostru au realizat în pri­mele 7 luni ale anului, 46 43 la sută din valoarea totală a angajamentelor economice luate pe întreg anul 1970, în aces­te ac­ţiuni — colectarea deşeurilor metalice, împăduriri, plan­tări de pomi ornamentali, recoltatul plantelor medicinale, în­frumuseţarea localităţilor etc. — s-au evidenţiat organizaţiile de tineret din Sfîntu Gheorghe, Baraolt, Hăghig, Ilieni, Ozun şi Zăbala. In lunile următoare aşteptăm ca în „lotul fruntaş" să ajungă cu­, mai multe organizaţii U.T.C. INTIMPINlND ZIUA DE 23 AUGUST Biroul Comitetului judeţean U.T.C. organizează în perioa­da premergătoare zilei de 23 August, întîlniri între membri ai Comitetului judeţean al P.C.R., cadre de conducere din organizaţiile de masă, obşteşti şi profesionale şi tinerii de la oraşe şi sate, în cadrul cărora vor avea loc expuneri despre politica partidului nostru, despre eforturile depuse pentru crearea condiţiilor de afirmare plenară, multilaterală a tinere­tului în toate domeniile de activitate. Astfel de întîlniri vor avea loc în toate oraşele din judeţ, precum şi în comunele Băţanii Mari, Aita Mare, Hăghig, Ozun, Turia, Zagon, Zăbala. In toate comunele şi în oraşele Tîrgu Secuiesc, Covasna, Baraolt şi Intorsura Buzăului vor fi organizate acţiuni cul­­tural-distractive şi baluri pentru tineret. Comitetul orăşenesc U.T.C. Sfîntu Gheorghe şi-a inclus în programul manifestări­­lor, o serbare cîmpenească,, iar în seara zilei de 23 August, o retragere cu torţe, urmată de „Carnavalul tineretului". D. E. POPESCU s­s noiii*u Intrată in tradiţie, „Ziua minerului" aduce cu ea rezo­nanţele unei sărbătoriri a muncii, acolo, in adincurile pămîntului, sub cerul de cărbune şi steril, acolo unde picoanele şi pichamerele se Întrec in a zmulge pămin­­tului aurul negru, piinea combinatelor. Sub cerurile mi­nerale ale galeriilor subpămintene, în tunelurile de pia­tră, oamenii scot ceea ce erele geologice au ascuns privirii şi preţuirii: zăcăminte şi comori inestimabile. Eliberată de primitivismul unor trecute vremuri, munca minerilor cunoaşte azi preţuire, cunoaşte sens, utilaje noi, armături metalice vin să apere ceea ce odinioară se putea pierde atât de lesne: sănătatea, viaţa. Astăzi to­tul este făurit, după 26 de ani de libertate, pentru om şi închinat omului, eforturilor sale creatoare. Iar omul­­miner, purtindu-şi lampusul în timpul satului prin cot­loanele de la sute şi sute de metri adincime, işi închină eforturile patriei, partidului, celor care i-au dat sensul vieţii, al drumului pe care-l parcurg. Intimpinindu-şi sărbătoarea lor, minerii bazinului Ba­raolt raportează cu mindrie că pe şapte luni ale anului, şi-au îndeplinit şi depăşit planul, realizind la lignit ex­tras, in loc de 597.900 tone, 617.642 tone, producţia marfă a fost realizată in proporţie de 102,9 la sută iar producţia marfă vindută şi încasată in proporţie de 103 la sută. Cu toate că intemperiile, inundaţiile prin care a tre­cut in primăvară patria noastră, au lăsat şi aici urme, punindu-şi amprenta distructivă peste munca plină de ab­negaţie a minerilor de la Căpeni, colectivul întreprin­derii a înţeles, mai mult ca oricind, că omul nu poate şi nu trebuie să se lase pradă îngenunchierii de către na­tură, de stihiile ei. Şi rezultatele s-au văzut. Indicele de productivitate a atins in perioada mai sus amintită 103,8 la sută. E şi acesta un însemn al vredniciei. Astfel intimpină minerii de la Căpeni ziua lor şi cea de-a 26-a aniversare a Eliberării. Muncă, sens, dăruire, pentru ca tot ce a ascuns pă­­mintul in frămintările sale geologice să fie adus oame­nilor şi ţării. Cinste ţie, muncă de miner ! VASILE ARTENIE

Next