Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)

1970-10-25 / nr. 157

PROLETARI DIN TOATE TARILE. DNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ziua Forţelor noastre Armate Bustul eroului Privesc îndelung, tăcut, înfiorat de emoţie, bustul grav din camera tradiţiilor de luptă a unităţii, pe soclul căruia meşterul sculptor a incrustat cuvintele : „Fruntaş Cră­ciun Iosif, erou transmisionist“. In dreapta şi în stingă, alte busturi, amintind de alţi eroi ai regimentu­lui : sublocotenent Brînzescu Vasi­le, sergent Epurescu Stelian, ser­gent Filip Dumitru, soldat Miron Dumitru... Privesc, în timp ce gîn­­dul mă poartă pe aripile lui, spre timpurile de luptă ale războiului antihitlerist... „După ce ne vom face pînă la ca­păt datoria către ţară, voi veni să ne bucurăm de viaţă...“ — scria fruntaşul Crăciun Iosif celor de a­­casă, din întorsura Buzăului. Şi porni la luptă cu pieptul încărcat de avînt, fără să ştie că destinul îi hărăzise să nu-şi mai revadă pla­iul natal, munţii săi dragi. Pleca din porunca inimii, ca şi mii şi mii de alţi tineri şi vîrstnici, pleca a­colo unde ştia că îi era locul în­­tr-un moment cînd ţara, păşind pe noua poartă a istoriei deschisă la 23 August, îşi încorda toate fibrele, toate energiile şi elanurile în în­cleştarea cu cotropitorii fascişti. Văd parcă aievea un marfar încăr­cat cu soldaţi, cu arme şi materia­le de război gonind în noapte prin Turnu Roşu, către Mureşul cuprins de vîlvătaia luptei. Băieţii aceia, dintre care mulţi recruţi, aveau să intre peste o zi-două în liniile de atac. Şi acolo, pe tren, înainte de a primi botezul focului, recruţii au depus jurămîntul. Şi apoi s-au a­­vîntat în bătălie, laolaltă cu luptă­torii altor unităţi româneşti, laolal­­tă cu ostaşii sovietici, pentru dez­robirea gliei străbune, pentru vi­sele şi năzuinţele lor descătuşate. Iată-l pe fruntaşul Crăciun Iosif conducîndu-şi grupa la asaltul re­dutelor fasciste sau la întinderea firului telefonic între punctele de comandă, realizând legături trai­nice, în timp scurt, dar minuind cu aceeaşi iscusinţă şi arma. Ea Cipău Et. colonel NICOLAE POP (Continuare în pag. a 4-a) Depuneri de coroane Simbătă, 24 octombrie, cu prilejul celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a avut loc la mormîntul locotenentului Păiuş din Sfîntu Gheorghe, la Monumen­tul Eroilor români şi sovietici din Bobori de Jos, la Monumentul osta­şilor români din Arad­, depunerea unor coroane din partea Comitetu­lui judeţean Covasna al P.C.R., a Consiliului popular judeţean, a Comitetului judeţean U.T.C. şi a altor întreprinderi şi instituţii din oraşul Sfintu Gheorghe. L­a solemnitate au participat tovarăşii Ştefan Korodi, secretar al Comitetului judeţean de partid, Carol Santa, vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean, ofiţeri, oameni ai muncii, pionieri,. In faţa monumentelor a fost aliniată garda de onoare şi au fost intonate Imnul de stat şi Imnul eroilor. Zi Anul III Nr. 157 DUMINICA 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani In drum spre deplina maturitate BREŞE ÎN FLUXUL TEHNOLOGIC 40 de utilaje lipsă la apel ! Termene date uitării Sistemul informaţional nu-i pe fază Directorul Ştefan Butucea dă explicaţii Un adevărat flux al neajunsurilor Centrala industrială nu intervine De la un an la altul, prin grija partidului, şi statului nostru, peisa­jul industrial al judeţului nos­tru se îmbogăţeşte cu noi o­­biective economice. între aces­tea se numără şi Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, nu de mult intrată în fun­ţiune. Deşi tînără, drumul­­ spre maturizare fiind încă nebătătorit, organele de asamblare pe care le-a produs pînă în prezent, au intrat deja în circuitul competiţional al industriei naţionale, mari uzine constructoare de maşini din ţară, intensificîndu-şi încă de pe acum cu tot mai multă insistenţă solici­tările pentru o cantitate sporită de produse. în acest context, am căutat să aflăm cota actuală a capacităţilor de producţie intrate în funcţiune, dar mai ales în ce măsură sunt rezolvate problemele de care de­pinde ascensiunea nivelului pro­ducţiei către cota maximă. Pentru aceasta am împins inves­tigaţiile dincolo de cartea de vizi­tă a fabricii — hale noi, maşini noi, oameni harnici şi pricepuţi — căutînd „nodul gordian“ al posi­bilităţilor de îmbunătăţire a situa­ţiei de fapt, existentă la ora actu­ală. Am allat astfel, că stadiul de dezvoltare al fabricii, mai bine zis drumul spre deplina maturizare, s-a împotmolit în criza de utilaje care, încă de pe acum, crează multe breşe în desfăşurarea nor­mală, la întregul potenţial al flu­xului tehnologic, respectiv în rea­lizarea, conform cerinţelor şi pla­nului, a unor cantităţi sporite de produse. în acest sens, cîteva cifre şi date sunt mai mult decit semni­ficative. In prezent, se contează doar pe secţia de formări plastice la rece, urmind ca în 1971, să fie pusă în funcţiune parţial şi secţia de aşchi­­ere care vor asigura realizarea vo­lumului de 5.000 tone produse. Tot în 1971, se contează începînd din semestrul c­oi, pe secţiile tratamen­te termice — contractată şi linia de acoperiri metalice, a cărei a­­chiziţie este încă în suspensie, ne­­fiind nici pînă acum contractată. Deficitul în dotare tehnică al fa­bricii se ridică în acest fel la pes­te 40 de utilaje. De subliniat este şi faptul, mai mult decit îngrijo­rător de altfel, că o bună parte dintre aceste utilaje, au termene de contractare care depăşesc cu multe luni termenele stabilite ini­ţial prin graficele de punere în funcţiune a capacităţilor de pro­ducţie proiectate. Pe lingă acestea, fabrica mai suferă şi de alte neajunsuri care diminuează destul de mult capa­citatea de producţie ,la care totuşi s-a ajuns. Este vorba,­ de linia de forţă, realizată provizoriu, dar ca­re, printr-un efort com­ap, tratată cu mai mult interes de către între­prinderea de instalaţii 10­­ Braşov şi centrala industrială C.I. Al.E.M. Bucureşti, ar fi putut fi definitivată încă în luna septembrie, deşi ter­­menul de dare în funcţiune 31 decembrie a.c. Spunem acest lucru deoarece conducerea fabricii a depus strădanii în acest sens, strădanii care s-au irosit în neîn­ţelegere şi renunţare. Intr-un sta­diu încă necorespunzător, intr-un fel spus, se află şi grupul social-ad­­ministrativ, localul unde in pre­zent îşi desfăşoară activitatea ser­viciile funcţionale ale fabricii fiind total necorespunzător, din care ca­uză sistemul informaţional suferă mult, diminuînd eficienţa şi opor­tunitatea unor măsuri uneori mai mult decit urgenţe. Ce s-a făcut pentru înlăturarea carenţelor semnalate mai sus, pen­tru recuperarea restanţelor pri­vind îndeplinirea planului de in­vestiţii, realizat pînă în prezent în proporţie de numai 50 la sută, a fost întrebarea cu care ne-am adresat tovarăşului inginer Ştefan Butucea, directorul fabricii. — Am făcut demersuri peste de­mersuri, intervenţii peste interven­ţii la toate nivelele posibile, — ni s-a răspuns pe un ton care trăda nu numai îngrijorare dar şi multă amărăciune. U­neori ni s-a promis, alteori ni s-a spus de la bun început că nu se poate, că trebuie să mai aşteptăm, majorita­tea utilajelor pe care nu le avem fiind contractate din import. έ mai mult, ne lipsesc specialiştii, nu­mărul minim necesar de care a­­vem nevoie, aproape toate servicii­le fiind descoperite. Desigur, situaţia nu poate fi considerată decit îngrijorătoare. De aici se naşte, pe bună drepta­te, întrebarea : care, vorbind de posibilităţile reale existente la toate nivelele, s-a făcut totul pen­tru ca termenele de punere in funcţie a capacităţilor de pro­ducţie să se încadreze în graficele planificate prevăzute în proiecte ? După toate aparenţele, conside­răm că n-au fost utilizate. toa-RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 3-a) Una din secvenţele cotidiene ale muncii textiliştilor de la „OETI I. ‘ Fotó : BAKI BA ARPA!) Sunt zile de toamnă tîrzie. Epoca optimă de recoltare a cartofilor, a trecut. La această oră, cartofii din producţia anului­­1970 trebuiau să fie de mult în hambarele coopera­tivelor agricole de producţie, la adăpost de orice grijă. Pe ogoare se mai află însă însemnate cantităţi de cartofi şi sfeclă de zahăr. Nu s-a­u recoltat decit 83,5 la sută din su­prafaţa cultivată cu cartofi (! ?) In contrast cu această situaţie. . Ce facem însă cu cartofii care zac acum în pămînt, pradă neglijenţei consiliilor de conducere de la o se­rie de cooperative agricole de pro­ducţie ? Eforturile lor nu se ri­dică la valoarea obligaţiilor actuale. Ritmul lent al­ recoltării a acumulat pe parcurs, restanţe după restanţe. Aşa stau lucrurile­­ la C.A.P. din Petriceni, unde au rămas ne­recoltaţi cartofi de pe 100 ha, Brăduţi — 93 ha, Dalnic — Cu la prilejul prezenţei la New York, sesiunea jubiliară a O. N. U. RECEPŢIE IN ONOAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A SOŢIEI SALE, ELENA CEAUŞESCU In onoarea preşedintelui Consi­liului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, re­prezentantul ţării noastre la Naţiu­nile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în sa­loanele Misiunii permanente a Ro­mâniei la O.N.U. Au luat parte conducători de de­legaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor ex­terne, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai eforturilor de afaceri, ziarişti Au fost prezenţi Dumitru Popes­­cu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., de­putat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul aface­rilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Ge­nerale a O.N.U., precum şi Corne­liu Bogdan, ambasadorul ţării noas­tre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personali­tăţile prezente la recepţie. Fiecare clipă este preţioasă TOATA RECOLTA ÎN HAMBARE! merită totuşi evidenţiat faptul că, la multe unităţi cooperatiste, ca o consecinţă a unei bune organizări a muncii, recoltarea s-a terminat, iar producţia se află la adăpost. (Ar­cuş, Baraolt, Biborţeni, Catalina, Că­­peni, Chichiş, Chilieni, Covasna,­­Me­­reni, Ozun, Păpăuţi, Beci,­­ Sim­i un­iunea, Tîrgu Secuiesc şi Vîrghiş). Aşadar, hărnicia şi străduinţa coo­peratorilor şi a mecanizatorilor şi-au spus din plin cuvîntul: 65 ha, Zăbala — 54 ha, Ojdu­­la — 58 ha, Malnaş — 44 ha, Bodoc — 45 ha, Boroşneul Mare — 46 ha, Ilieni — 48 ha, Ghelinţa — 43­ ha, Zagon — 33 ha, Aita Seacă — 30 ha, ş.a.m.d. ...Eforturi susţinute se depun şi pentru onorarea contractelor de zi-TEODOR PARLEY (Continuare în pag. a 3-a) în oraşul Covasna Consfătuirea de balneol Oraşul Covasna a găzduit, ieri, consfătuirea centrală de balneologie, avînd ca temă : „Necesităţi, posibilităţi şi perspective în tratamentul balneoclimateric la Covasna : resurse naturale, mecanisme de acţiu­ne şi eficienţă terapeutică, dezvoltare de viitor“, sub egida Societăţii de Balneologie — Filiala Covasna — a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale. Lucrările consfătuirii au fost prezidate de prof. Traian Dinchilescu. Tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., a urat mult succes participanţilor la consfătuire, exprimîndu-şi încrederea in eficienţa comunicărilor şi a dezbaterilor, pentru asigurarea în viitor a unor capacităţi sporite de tratament bal­near, atît ,în staţiunea Covasna cit şi în întregul judeţ. La­ lucrări au participat reprezentanţi ai Consiliului popular jude­ţean, ai Consiliului judeţean al Sindicatelor, Uniunii judeţene a coope-D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) încheierea jubiliare a sesiunii Adunării Generale a O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 24. (Ager­­pres). — La New York au luat sfîr­­şit simbătă, la ora 16,20 Gmt, lucră­rile sesiunii jubiliare a Adunării Generale convocată cu prilejul ce­lei de-a 25-a aniversări a Organi­zaţiei Naţiunilor Unite. Ea şedinţă a participat preşedintele Consiliu­lui de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, îm­preună cu persoanele oficiale care îl însoţesc şi membrii delegaţiei române. Sesiunea a adoptat docu­mente importante pentru pacea şi securitatea lumii, precum şi pentru activitatea organizaţiei. Adunarea Generală a O.N.U. îşi va relua luni dezbaterile, în cadrul sesiunii ordi­nare. In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la Asociaţia de politică externă din New York, 22 octombrie 1970 Citiți in pagina a 2-a Cadran cultural Ferma C.A.P. SInzieni lansează S.O.S. Direcţia agricolă judeţeană nu recepţionează A fost aproape o zi de sărbătoare, pentru cei de la ferma zootehnică a C.A.P. din Sinzieni, cînd au fost dotaţi cu un aparat de muls mecanic. Şi fericirea ar fi fost deplină dacă nu s-ar fi întîmplat ca, pe „unde­­va“, să existe un băiat bun dar... cu lipsuri serioase în muncă şi, în plus, respon­sabil cu aprovizionarea teh­­nico-materială a cooperati­velor agricole de producţie. Dar să revenim la amă­nunte. Aparatul s-a primit cu vreo două luni în urmă. De funcţionat însă... nu funcţionează ! Cele 100 vaci din fermă se mulg tot după metode tradiţionale. Apa­ratul, pentru care s-au cheltuit bani grei — 50.000 lei — a fost încadrat pe post de... obiect muzeistic şi aşezat sub pază grea. Cauza ,— aşa după cum ne relatează consiliul de conducere al C.A.P. — o constituie lipsa unui cablu de aluminiu, lung de 100 m, necesar in­stalaţiei, dar neprocurat la timp. Un fel de „buturugă mică“, un fleac, cum s-ar spune, care însă a răstur­nat din păcate, intenţiile lăudabile ale consiliului de conducere. Toate încercări­le de rezolvare a problemei au fost stopate. Baza de a­­provizionare tehnico-mate- T. CALIMAN (Continuare în pag. a 3-a) îmbunătăţirea muncii echipelor de control­­ obştesc­­ Recent, a avut loc plenaru­l Consiliului orăşenesc al sin-­­ dicatelor din Sfîntu Gheor- 4 ghe, în care s-a analizat pre­­ţ ocuparea Biroului executiv­­ şi a comitetelor sindicatelor,­­ pe linia îndrumării echipe-­­ lor de control obştesc în uni- 4 tăţile comerciale şi de de- ? servire sanitară.­­ Din materialul prezentat şi­­ discuţiile purtate au reieşit * unele aspecte — pozitive şi­­ negative — ale muncii de­­ control obştesc şi s-au adop-­­ tat măsuri de înlăturare a­­ deficienţelor semnalate. 4 In cadrul celui de-al doilea­­ punct al ordinei de zi — pro­bleme organizatorice nara a eliberat din funcţia de preşedinte al Consiliului o­ J­răşenesc al sindicatelor pe­­ tovarăşul Carol Deák, care a­­ fost promovat în altă funcţie. : In­­locul său a fost numită * tovarăşa Iolanda Wilmann. |a 3.000 vizitatori la Tirgul­­ internaţional din­­ Bucureşti . Simbătă, 24 octombrie, prin­­ plecarea unui număr de opt 7 autocare spre primul Tîrg­­ internaţional de la Bucureşti,­­ numărul celor din judeţul­­ nostru care au vizitat prin­­ O.N.T. această prestigioasă­­ manifestare, se ridică la 3.000.­­ De curînd, în parchetele­­ Bodoc şi Valea Crişului, a-­­­parţinînd sectorului de ex-­­ ploatare a lemnului din Sfin-­­ tu Gheorghe, s-au terminat­­ lucrările de construcţie a­­ două cabane noi pentru nimn­­i­citorii forestieri, avînd fieca- , re o capacitate de cazare de 1­30 de locuri. De menţionat că , o dată cu începerea timpului , friguros, au fost echipate cu­­ cazarmament nou, adecvat a-­­­cestui sezon, şi celelalte ca-­ţ bane aparţinătoare sectorului­­ amintit, creie inlu-se astfel con- , diţii optime de trai pentru­­ muncitorii ce lucrează aici. ’ ple­­ț H. R. ^ Cabane noi pentru­­ forestieri !

Next