Cuvîntul Nou, octombrie 1970 (Anul 3, nr. 146-162)
1970-10-25 / nr. 157
PROLETARI DIN TOATE TARILE. DNITI-VA ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Ziua Forţelor noastre Armate Bustul eroului Privesc îndelung, tăcut, înfiorat de emoţie, bustul grav din camera tradiţiilor de luptă a unităţii, pe soclul căruia meşterul sculptor a incrustat cuvintele : „Fruntaş Crăciun Iosif, erou transmisionist“. In dreapta şi în stingă, alte busturi, amintind de alţi eroi ai regimentului : sublocotenent Brînzescu Vasile, sergent Epurescu Stelian, sergent Filip Dumitru, soldat Miron Dumitru... Privesc, în timp ce gîndul mă poartă pe aripile lui, spre timpurile de luptă ale războiului antihitlerist... „După ce ne vom face pînă la capăt datoria către ţară, voi veni să ne bucurăm de viaţă...“ — scria fruntaşul Crăciun Iosif celor de acasă, din întorsura Buzăului. Şi porni la luptă cu pieptul încărcat de avînt, fără să ştie că destinul îi hărăzise să nu-şi mai revadă plaiul natal, munţii săi dragi. Pleca din porunca inimii, ca şi mii şi mii de alţi tineri şi vîrstnici, pleca acolo unde ştia că îi era locul într-un moment cînd ţara, păşind pe noua poartă a istoriei deschisă la 23 August, îşi încorda toate fibrele, toate energiile şi elanurile în încleştarea cu cotropitorii fascişti. Văd parcă aievea un marfar încărcat cu soldaţi, cu arme şi materiale de război gonind în noapte prin Turnu Roşu, către Mureşul cuprins de vîlvătaia luptei. Băieţii aceia, dintre care mulţi recruţi, aveau să intre peste o zi-două în liniile de atac. Şi acolo, pe tren, înainte de a primi botezul focului, recruţii au depus jurămîntul. Şi apoi s-au avîntat în bătălie, laolaltă cu luptătorii altor unităţi româneşti, laolaltă cu ostaşii sovietici, pentru dezrobirea gliei străbune, pentru visele şi năzuinţele lor descătuşate. Iată-l pe fruntaşul Crăciun Iosif conducîndu-şi grupa la asaltul redutelor fasciste sau la întinderea firului telefonic între punctele de comandă, realizând legături trainice, în timp scurt, dar minuind cu aceeaşi iscusinţă şi arma. Ea Cipău Et. colonel NICOLAE POP (Continuare în pag. a 4-a) Depuneri de coroane Simbătă, 24 octombrie, cu prilejul celei de-a 26-a aniversări a Zilei Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România, a avut loc la mormîntul locotenentului Păiuş din Sfîntu Gheorghe, la Monumentul Eroilor români şi sovietici din Bobori de Jos, la Monumentul ostaşilor români din Arad, depunerea unor coroane din partea Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., a Consiliului popular judeţean, a Comitetului judeţean U.T.C. şi a altor întreprinderi şi instituţii din oraşul Sfintu Gheorghe. La solemnitate au participat tovarăşii Ştefan Korodi, secretar al Comitetului judeţean de partid, Carol Santa, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, ofiţeri, oameni ai muncii, pionieri,. In faţa monumentelor a fost aliniată garda de onoare şi au fost intonate Imnul de stat şi Imnul eroilor. Zi Anul III Nr. 157 DUMINICA 25 octombrie 1970 4 pagini 30 bani In drum spre deplina maturitate BREŞE ÎN FLUXUL TEHNOLOGIC 40 de utilaje lipsă la apel ! Termene date uitării Sistemul informaţional nu-i pe fază Directorul Ştefan Butucea dă explicaţii Un adevărat flux al neajunsurilor Centrala industrială nu intervine De la un an la altul, prin grija partidului, şi statului nostru, peisajul industrial al judeţului nostru se îmbogăţeşte cu noi obiective economice. între acestea se numără şi Fabrica de şuruburi din Tîrgu Secuiesc, nu de mult intrată în funţiune. Deşi tînără, drumul spre maturizare fiind încă nebătătorit, organele de asamblare pe care le-a produs pînă în prezent, au intrat deja în circuitul competiţional al industriei naţionale, mari uzine constructoare de maşini din ţară, intensificîndu-şi încă de pe acum cu tot mai multă insistenţă solicitările pentru o cantitate sporită de produse. în acest context, am căutat să aflăm cota actuală a capacităţilor de producţie intrate în funcţiune, dar mai ales în ce măsură sunt rezolvate problemele de care depinde ascensiunea nivelului producţiei către cota maximă. Pentru aceasta am împins investigaţiile dincolo de cartea de vizită a fabricii — hale noi, maşini noi, oameni harnici şi pricepuţi — căutînd „nodul gordian“ al posibilităţilor de îmbunătăţire a situaţiei de fapt, existentă la ora actuală. Am allat astfel, că stadiul de dezvoltare al fabricii, mai bine zis drumul spre deplina maturizare, s-a împotmolit în criza de utilaje care, încă de pe acum, crează multe breşe în desfăşurarea normală, la întregul potenţial al fluxului tehnologic, respectiv în realizarea, conform cerinţelor şi planului, a unor cantităţi sporite de produse. în acest sens, cîteva cifre şi date sunt mai mult decit semnificative. In prezent, se contează doar pe secţia de formări plastice la rece, urmind ca în 1971, să fie pusă în funcţiune parţial şi secţia de aşchiere care vor asigura realizarea volumului de 5.000 tone produse. Tot în 1971, se contează începînd din semestrul coi, pe secţiile tratamente termice — contractată şi linia de acoperiri metalice, a cărei achiziţie este încă în suspensie, nefiind nici pînă acum contractată. Deficitul în dotare tehnică al fabricii se ridică în acest fel la peste 40 de utilaje. De subliniat este şi faptul, mai mult decit îngrijorător de altfel, că o bună parte dintre aceste utilaje, au termene de contractare care depăşesc cu multe luni termenele stabilite iniţial prin graficele de punere în funcţiune a capacităţilor de producţie proiectate. Pe lingă acestea, fabrica mai suferă şi de alte neajunsuri care diminuează destul de mult capacitatea de producţie ,la care totuşi s-a ajuns. Este vorba, de linia de forţă, realizată provizoriu, dar care, printr-un efort comap, tratată cu mai mult interes de către întreprinderea de instalaţii 10 Braşov şi centrala industrială C.I. Al.E.M. Bucureşti, ar fi putut fi definitivată încă în luna septembrie, deşi termenul de dare în funcţiune 31 decembrie a.c. Spunem acest lucru deoarece conducerea fabricii a depus strădanii în acest sens, strădanii care s-au irosit în neînţelegere şi renunţare. Intr-un stadiu încă necorespunzător, intr-un fel spus, se află şi grupul social-administrativ, localul unde in prezent îşi desfăşoară activitatea serviciile funcţionale ale fabricii fiind total necorespunzător, din care cauză sistemul informaţional suferă mult, diminuînd eficienţa şi oportunitatea unor măsuri uneori mai mult decit urgenţe. Ce s-a făcut pentru înlăturarea carenţelor semnalate mai sus, pentru recuperarea restanţelor privind îndeplinirea planului de investiţii, realizat pînă în prezent în proporţie de numai 50 la sută, a fost întrebarea cu care ne-am adresat tovarăşului inginer Ştefan Butucea, directorul fabricii. — Am făcut demersuri peste demersuri, intervenţii peste intervenţii la toate nivelele posibile, — ni s-a răspuns pe un ton care trăda nu numai îngrijorare dar şi multă amărăciune. Uneori ni s-a promis, alteori ni s-a spus de la bun început că nu se poate, că trebuie să mai aşteptăm, majoritatea utilajelor pe care nu le avem fiind contractate din import. Î mai mult, ne lipsesc specialiştii, numărul minim necesar de care avem nevoie, aproape toate serviciile fiind descoperite. Desigur, situaţia nu poate fi considerată decit îngrijorătoare. De aici se naşte, pe bună dreptate, întrebarea : care, vorbind de posibilităţile reale existente la toate nivelele, s-a făcut totul pentru ca termenele de punere in funcţie a capacităţilor de producţie să se încadreze în graficele planificate prevăzute în proiecte ? După toate aparenţele, considerăm că n-au fost utilizate. toa-RADU SELEJAN (Continuare în pag. a 3-a) Una din secvenţele cotidiene ale muncii textiliştilor de la „OETI I. ‘ Fotó : BAKI BA ARPA!) Sunt zile de toamnă tîrzie. Epoca optimă de recoltare a cartofilor, a trecut. La această oră, cartofii din producţia anului1970 trebuiau să fie de mult în hambarele cooperativelor agricole de producţie, la adăpost de orice grijă. Pe ogoare se mai află însă însemnate cantităţi de cartofi şi sfeclă de zahăr. Nu s-au recoltat decit 83,5 la sută din suprafaţa cultivată cu cartofi (! ?) In contrast cu această situaţie. . Ce facem însă cu cartofii care zac acum în pămînt, pradă neglijenţei consiliilor de conducere de la o serie de cooperative agricole de producţie ? Eforturile lor nu se ridică la valoarea obligaţiilor actuale. Ritmul lent al recoltării a acumulat pe parcurs, restanţe după restanţe. Aşa stau lucrurile la C.A.P. din Petriceni, unde au rămas nerecoltaţi cartofi de pe 100 ha, Brăduţi — 93 ha, Dalnic — Cu la prilejul prezenţei la New York, sesiunea jubiliară a O. N. U. RECEPŢIE IN ONOAREA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A SOŢIEI SALE, ELENA CEAUŞESCU In onoarea preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu, reprezentantul ţării noastre la Naţiunile Unite, Gheorghe Diaconescu, a oferit vineri seara o recepţie în saloanele Misiunii permanente a României la O.N.U. Au luat parte conducători de delegaţii la sesiunea jubiliară a O.N.U., miniştri ai afacerilor externe, ambasadori şi şefi de misiuni permanente acreditaţi la Naţiunile Unite, senatori şi alţi reprezentanţi ai vieţii politice americane, precum şi ai eforturilor de afaceri, ziarişti Au fost prezenţi Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai delegaţiei României la lucrările Adunării Generale a O.N.U., precum şi Corneliu Bogdan, ambasadorul ţării noastre la Washington. Preşedintele Nicolae Ceauşescu s-a întreţinut cordial cu personalităţile prezente la recepţie. Fiecare clipă este preţioasă TOATA RECOLTA ÎN HAMBARE! merită totuşi evidenţiat faptul că, la multe unităţi cooperatiste, ca o consecinţă a unei bune organizări a muncii, recoltarea s-a terminat, iar producţia se află la adăpost. (Arcuş, Baraolt, Biborţeni, Catalina, Căpeni, Chichiş, Chilieni, Covasna,Mereni, Ozun, Păpăuţi, Beci, Simi uniunea, Tîrgu Secuiesc şi Vîrghiş). Aşadar, hărnicia şi străduinţa cooperatorilor şi a mecanizatorilor şi-au spus din plin cuvîntul: 65 ha, Zăbala — 54 ha, Ojdula — 58 ha, Malnaş — 44 ha, Bodoc — 45 ha, Boroşneul Mare — 46 ha, Ilieni — 48 ha, Ghelinţa — 43 ha, Zagon — 33 ha, Aita Seacă — 30 ha, ş.a.m.d. ...Eforturi susţinute se depun şi pentru onorarea contractelor de zi-TEODOR PARLEY (Continuare în pag. a 3-a) în oraşul Covasna Consfătuirea de balneol Oraşul Covasna a găzduit, ieri, consfătuirea centrală de balneologie, avînd ca temă : „Necesităţi, posibilităţi şi perspective în tratamentul balneoclimateric la Covasna : resurse naturale, mecanisme de acţiune şi eficienţă terapeutică, dezvoltare de viitor“, sub egida Societăţii de Balneologie — Filiala Covasna — a Uniunii Societăţilor de Ştiinţe Medicale. Lucrările consfătuirii au fost prezidate de prof. Traian Dinchilescu. Tovarăşul Constantin Stanca, secretar al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R., a urat mult succes participanţilor la consfătuire, exprimîndu-şi încrederea in eficienţa comunicărilor şi a dezbaterilor, pentru asigurarea în viitor a unor capacităţi sporite de tratament balnear, atît ,în staţiunea Covasna cit şi în întregul judeţ. La lucrări au participat reprezentanţi ai Consiliului popular judeţean, ai Consiliului judeţean al Sindicatelor, Uniunii judeţene a coope-D. E. POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) încheierea jubiliare a sesiunii Adunării Generale a O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 24. (Agerpres). — La New York au luat sfîrşit simbătă, la ora 16,20 Gmt, lucrările sesiunii jubiliare a Adunării Generale convocată cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Ea şedinţă a participat preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu persoanele oficiale care îl însoţesc şi membrii delegaţiei române. Sesiunea a adoptat documente importante pentru pacea şi securitatea lumii, precum şi pentru activitatea organizaţiei. Adunarea Generală a O.N.U. îşi va relua luni dezbaterile, în cadrul sesiunii ordinare. In Editura politică a apărut: NICOLAE CEAUŞESCU Expunere la Asociaţia de politică externă din New York, 22 octombrie 1970 Citiți in pagina a 2-a Cadran cultural Ferma C.A.P. SInzieni lansează S.O.S. Direcţia agricolă judeţeană nu recepţionează A fost aproape o zi de sărbătoare, pentru cei de la ferma zootehnică a C.A.P. din Sinzieni, cînd au fost dotaţi cu un aparat de muls mecanic. Şi fericirea ar fi fost deplină dacă nu s-ar fi întîmplat ca, pe „undeva“, să existe un băiat bun dar... cu lipsuri serioase în muncă şi, în plus, responsabil cu aprovizionarea tehnico-materială a cooperativelor agricole de producţie. Dar să revenim la amănunte. Aparatul s-a primit cu vreo două luni în urmă. De funcţionat însă... nu funcţionează ! Cele 100 vaci din fermă se mulg tot după metode tradiţionale. Aparatul, pentru care s-au cheltuit bani grei — 50.000 lei — a fost încadrat pe post de... obiect muzeistic şi aşezat sub pază grea. Cauza ,— aşa după cum ne relatează consiliul de conducere al C.A.P. — o constituie lipsa unui cablu de aluminiu, lung de 100 m, necesar instalaţiei, dar neprocurat la timp. Un fel de „buturugă mică“, un fleac, cum s-ar spune, care însă a răsturnat din păcate, intenţiile lăudabile ale consiliului de conducere. Toate încercările de rezolvare a problemei au fost stopate. Baza de aprovizionare tehnico-mate- T. CALIMAN (Continuare în pag. a 3-a) îmbunătăţirea muncii echipelor de control obştesc Recent, a avut loc plenarul Consiliului orăşenesc al sin- dicatelor din Sfîntu Gheor- 4 ghe, în care s-a analizat preţ ocuparea Biroului executiv şi a comitetelor sindicatelor, pe linia îndrumării echipe- lor de control obştesc în uni- 4 tăţile comerciale şi de de- ? servire sanitară. Din materialul prezentat şi discuţiile purtate au reieşit * unele aspecte — pozitive şi negative — ale muncii de control obştesc şi s-au adop- tat măsuri de înlăturare a deficienţelor semnalate. 4 In cadrul celui de-al doilea punct al ordinei de zi — probleme organizatorice nara a eliberat din funcţia de preşedinte al Consiliului o Jrăşenesc al sindicatelor pe tovarăşul Carol Deák, care a fost promovat în altă funcţie. : Inlocul său a fost numită * tovarăşa Iolanda Wilmann. |a 3.000 vizitatori la Tirgul internaţional din Bucureşti . Simbătă, 24 octombrie, prin plecarea unui număr de opt 7 autocare spre primul Tîrg internaţional de la Bucureşti, numărul celor din judeţul nostru care au vizitat prin O.N.T. această prestigioasă manifestare, se ridică la 3.000. De curînd, în parchetele Bodoc şi Valea Crişului, a-parţinînd sectorului de ex- ploatare a lemnului din Sfin- tu Gheorghe, s-au terminat lucrările de construcţie a două cabane noi pentru nimnicitorii forestieri, avînd fieca- , re o capacitate de cazare de 130 de locuri. De menţionat că , o dată cu începerea timpului , friguros, au fost echipate cu cazarmament nou, adecvat a-cestui sezon, şi celelalte ca-ţ bane aparţinătoare sectorului amintit, creie inlu-se astfel con- , diţii optime de trai pentru muncitorii ce lucrează aici. ’ pleț H. R. ^ Cabane noi pentru forestieri !