Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)

1970-11-21 / nr. 180

PROLETARI DIN TOATE ȚÂRÎLE, UNIȚI-VÅ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A­ ­ Anul III Nr. 180 SIMBATA 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani i Realizarea exemplară a planului pe 1971-temelia producţiei anului viitor Încheierea contractelor — obiectivul economice ..la Unul din principalele mijloace pe baza căruia se desfăşoară relaţiile dintre unităţile economice şi prin care se asigură totodată o core­­lare a eforturilor depuse de unităţi în vederea realizării sarcinilor în­scrise în planul de stat, îl consti­tuie contractul economic. In uni­tăţile industriale republicane ale judeţului Covasna, existau pînă la data de 15.XI.1970, un număr de 118 contracte restante, în valoare totală de peste 9 milioane lei ! ! Această rămînere în urmă se da­­toreşte pe de o parte faptului, că nu a fost pusă încă în funcţiune Fabrica de amidon din Tîrgu Se­cuiesc, iar pe de altă parte datorită unor renunţări venite din partea beneficiarilor. Menţinerea unui număr de con­tracte restante, cu valori însem­nate, a creat în cursul anului 1970 o serie de neajunsuri în desfăşu­rarea activităţii economice. De a­­semenea în cursul acestui an, au fost produse mărfuri pentru care nu a fost asigurată desfacerea, pu­ţind da exemplu în acest sens Com­binatul textil Sf­întu Gheorghe, ca­re a produs 3.625 ml sifon poliester, 4.851 ml pînză albită, 6.353 ml pîn­­ză legătorie, fâră a avea asigurată desfacerea lor. La ora actuală, situaţia contrac­tării este deficitară la unele între­prinderi ale judeţului Covasna, e­­xemplele ce urmează fiind, credem, elocvente în acest sens. Aşa de pildă, la întreprinderea in­dustriei alimentare nu este asigu­rată în totalitate materia primă. Din necesarul de peste 4.000 tone porumb, materia primă pentru­ pro­ducţia de spirt, nu­ s-a contractat pînă acum nimic (!) , nici la car­tofi, necesari producţiei de spirt şi amidon — unde s-a contractat nu­mai 3 la sută din necesar — nu se stă mai strălucit, ba materialele principale,­ trebuincioase desfăşu­rării procesului de producţie, cum­­ar fi : benzina auto sau motorina, s-au făcut contractări în propor­ţie de 65 şi respectiv 62 la sută. Cit despre zahăr jos, ori hîrtie pentru ţigarete, ce să mai vorbim, căci nu s-a contractat nimic ... La unităţile din cadrul întreprin­derii­ industriei alimentare, situa­ţia contractării producţiei marfă este asigurată aproximativ ,în pro­porţie de 81 la sută. A rămas fără acoperire cu contracte, producţia de ţigări „Carpaţi“, lapte concen­trat, băuturi ş.c.l. ... Şi exemplele pot continua. Nici la unităţile din cadrul Direc­ţiei industriei locale situaţia nu se prezintă în culori mai roz. Din pro­ducţia marfă totală, s-a reuşit pî­nă la această oră să se contrac­teze numai 51 la sută (!), din ca­re, producţia destinată pe piaţa in­ternă în proporţie de 48 la sută, iar producţia destinată pentru ex­port numai... 11 la sută ?! O si­tuaţie precară privind contracta­rea, se semnalează la I.I.b. „Spi­cul“, care a contractat doar 25 la suta din producţia marfă,­­la I.I.b. „Mobila“ 49 la sută şi la I.I.b. „bo­­calprod“ 31 la sută. In ceea ce priveşte contractarea materiilor prime principale şi a materialelor, la unităţile industriei locale rămînerile în urmă pot fi lesne remarcate, dacă menţionăm, că la cherestea diverse specii, s-a contractat numai 51 la sută, fur­nire 10 la sută, ţevi instalaţii 30 la su­tă, iar la ciment doar 35 la sută ! Concluzia care se impune — privitoare la necesitatea unei in­tervenţii energice din partea fac­torilor de răspundere respectivi — pentru definitivarea în cel mai scurt timp a situaţiei contractelor în „suspensie“, nu mai are nevoie, credem noi, de nici o altă ar­gumentare. Lărgind aria investigaţiilor noas­tre, am constatat că nici la Combii­natul textil din Sfîntu Gheorghe situaţia contractării nu este înche­iată. Astfel, nici pînă în prezent nu a fost contractată întreaga canti­tate de ţesături tip bumbac şi con­fecţii textile. Privitor la situaţia materiilor prime principale, pre­cum şi a materialelor, nu s-a con­tractat încă în totalitate necesarul de ţesături (tip lînă şi mătase), co­loranţi organici, acizi etc. De a­­semenea la Fabrica de şuruburi de la Tîrgu Secuiesc, unitate nouă în cadrul judeţului nostru, nu a pu­tut fi încă contractată întreaga producţie marfă de organe de a­­samblare. Ba mai mult, la această unitate economică nici nu este a­ Ing. ION FURTUNA activist la Comisia economică a Comitetului judeţean de partid zi"! (Continuare în pag. a 3-a) Urbanismul îşi pune amprenta tot mai Buzăului pregnant pe faţa Intorsurii ^/////z//z/z/z//z///z///z/z//z///z///////z Magazin | I I Ä I I în pagina a 2-a | n/i/niiMMnrn/iifniHuniii/i/iiih Pentru asigurarea recoltelor vii­toare de fructe, înainte de căderea zăpezii va trebui să efectuăm o serie de lucrări de întreţinere atît în livezile unităţilor­­ agricole cît şi asupra pomilor din gospodăriile personale ale oamenilor. In anul acesta se impune mai mult ca oricînd curăţirea şi în­grijirea pomilor, deoarece umidita­tea persistentă în timpul anului a numai după ce în prealabil au fost curăţiţi. Arătura de­ toamnă constituie o măsură agrotehnică de ridicare a fertilităţii solului, ea fiind totodată şi o metodă de combatere a boli­lor. In livezile mari și pe terenuri nu prea accidentate, arătura se face cu tractorul sau cu animalele, la adîncimea de 10-12 cm pe mijlocul intervalului dintre pomi. Demult, noaptea cu tuşul de sepie, abisal, îndepărtase soarele. Puţine ca­se mai erau luminate. Totul se înve­lea în linişte. Chiar şi în acea casă în care lumina nu se stinsese. Totul se învelea în linişte, pînă ce acel ţîrîit sinistru de telefon sună scurt, sacadat. — Alo, alo, Salvarea ? ! ? ... O vo­ce, a unuii bărbat cu răsuflarea între­tăiată de un efort îndelungat, sună în receptor. — Da, Salvarea! Dispecerul de serviciu, Wilhelm Török. — Alo, veniți repede pe strada 1 Mai, nr.... s-a întîmplat o neno­rocire. Chemare în noapte — Alo, alo ... — Tovarăşe doctor, un caz grav pe strada 1 Mai Nu am aflat ce s-a întîmplat.... — Bine, anunţa şoferul. în bezna, o maşina alba, cu licuri­ciul albastru ce-o străjuieşte deasupra, goneşte cu toata viteza. Drumurile, care scutura din cînd în cind, întîr­­ziaţii, totul ramîne în urma• Şoferul Mihai Pal mormăie cuvinte neînţe­lese la adresa unui chefliu care ii taie calea. Intrăm pe o stradă îngusta, brăzdată, perpendicular pe direcţia de mers, de şanţuri. Nu ştim numărul VASILE CRIŞU (Continuare în pag. a 3-a) — Alo, ce s-a întîmplat ? L__ ■ Informaţia zilei Informaţia CU PLANUL PE 11 LUNI ÎNDEPLINIT Zilele care ne-au mai ră­mas pînă la sfîrşitul lunii no­iembrie sînt pentru salariaţii întreprinderilor zile de efort colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 11 luni. Datorită hărniciei muncitori­lor şi bunei organizări a pro­ducţiei, unele unităţi econo­mice au îndeplinit indicatorii de plan, creîndu-şi în felul a­­cesta un serios avans în înde­plinirea planului anual. întreprinderea „Localprod“ se numără printre unităţile fruntaşe în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor de plan, îndeplinirea planului lor producţia globală, marfă şi marfă vîndută şi încasată cu mult înainte de termen a fă­cut posibilă pînă la ora ac­tuală obţinerea unor produse peste plan în valoare de pes­te 4 milioane lei. La aceasta şi-au adus o contribuţie în­semnată colectivele de munci­tori de la secţiile de corturi, croitorie, atelierul mecanic şi altele. îndeplinirea şi depăşirea planului pe 11 luni cu mult înainte de termen a creat pre­misa realizării planului anual în 1I luni, asigurîndu-se în felul acesta o bună pornire pe calea înfăptuirii obiective­lor propuse de întreprindere în cincinalul următor. ARTIŞTII AMATORI BRAŞOVENI LA COVASNA Nu demult, la Casa orăşe­nească de cultură din Covas­na a avut loc un spectacol de teatrul cu piesa „învăţătoa­rea“ de Brodi Sándor, prezen­tat de artiştii amatori din oraşul Săcele (judeţul Bra­şov), care, prin nivelul cali­tativ­ al interpretării, au fost răsplătiţi cu călduroase a­­plauze de publicul spectator. Acest spectacol se înscrie pe linia schimburilor cultura­­le permanente — devenite tra­diţionale — între artiştii ama­tori covăsneni şi braşoveni. 1 ■ \ r». Azi, 21 noiembrie, în jurul orei 8’30, posturile noastre de radio şi tele­viziune vor transmite di­rect, de la Sofia, cere­monia plecării delegaţiei de partid şi guverna­mentale a Republicii So­cialiste România, con­dusă de tovarăşul Ni­­colae Ceauşescu, secre­tar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republic­­­ca Populară Bulgaria.­­ ni . Sfatul specialistului Lucrările actuale în livezi favorizat dezvoltarea diferitelor boli, îndeosebi a celor provocate de ciuperci. în primul rînd se curăţă coroa­nele pomilor, îndepărtînd crengile şi lăstarii pe care atacul de boli apare vizibil. Ramurile se curăţă de frunze şi de fructele mumifiate. Vegetaţia uscată­­de sub pomi se greblează şi se arde împreună cu părţile aeriene îndepărtate cu oca­zia toaletei pomilor. Dacă pomii au fost puternic atacaţi de boli, se stropesc cu zeamă bordeleză de 3 la sută, Zineb sau Gaptan, dar în livezile pe pante mari şi în gospodăriile individuale se va săpa în jurul pomilor cu hîrleţul. Supra­faţa săpată va corespunde cu dia­metrul coroanei pomilor. O dată cu arătura sau cu săpatul în jurul pomilor, se administrează şi îngrăşămintele naturale şi chimi­ce. Printr-o îngrăşare corespunză-Ing. MARILENA RADU G.A.P Ilieni (Continuare în part. a 3-a) f Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii anunţă, că ASTĂZI 21. XI. 1970 ORELE 16, va fi pusă în funcţiune centrala telefonică automată din oraşul Sfîntu Gheorghe. In scopul asigurării unei funcţionări normale, abonaţii sunt rugaţi să folosească telefonul în mod corect, potrivit indicaţiilor date în cartea de telefon la pagina 11. De asemenea, eventualele defecţiuni în funcţio­narea telefonului, deranjamente sau selecţii greşite ale numerelor formate la disc, să fie sesizate la ser­viciul special — DERANJAMENTE — 02. ImussI■«<«11»I autI«msimimI ll«IMICIIBifHiI«lini IN!R ! Anunț! ! Vizita în Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale române După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convor­birilor oficiale şi semnarea Trata­tului de prietenie, colaborare şi a­­sistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, preşedin­tele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul Todor­­Tiv­­kov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din to­varăşii Iile Verdeţ, Leon­te Rău­tu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Mocezar Avramov, Dan­­cio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intra­rea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, în­scrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte­ pancarte sunt înscrise urările „Bu­l­­garia-România, prietenie în veci“, „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri ofe­­ră oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii Din mulţime se scan­dează : „Vecina Drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al®P. C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Ni­­­colae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun Venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea in mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroşi — a spus el — că legătu­rile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite d intre comuna Pra­­vaţ şi comuna dumneavoastră na­tală Scorniceşti, pe care le între­ţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular oră­şenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comite­tului orăşenesc al Partidului Comu­nist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu ru­gineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno­­bulgară să strălucească veşnic“. Primi­’ cu vii aplauze, cu ova­ţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul lo Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, in primul rînd, să mul­ţumesc primului secretar al muni­cipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru prim­irea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cu­vintele exprimate la adresa priete­niei dintre România și Bulgaria. (Continuare in pag. a 4-a) VIZITA IN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI DE STAT A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Con­siliului de Stat şi Consiliului de Mi­niştri ale Republicii Socialiste Ro­mânia, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Ger­ma­ne, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Cen­tral al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consi­liului de Miniştri al Republicii De­mocrate Germane, va face la în­ceputul lunii decembrie a.c. o vizi­tă oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Implicaţiile bunului simţ „O DELEGAŢIE ŞI O COMANDA CER SA FIE AUDIATE“ „Cum a ajuns ca o delegaţie şi o comandă să ceară audienţă“ la to­varăşul inginer Endre Babtoş, de la C.A.P. Valea Crişului şi la maga­zinerul Ştefan Poro ? Foarte sim­plu ! Comitetul comunal de partid a luat hotărîrea ca televizorul şi ra­dioul de la C.A.P., care stau de­geaba, la sediul cooperativei, să fie transferate la Căminul cultu­­ral din localitate, mai bine-zis, la clubul tineretului pentru care, în­că de anul trecut, s-au investit 16.000 lei, ca să fie amenajat. Tova­răşul director al Căminului cultu­ral,­ Eugen Demeter, a primit o de­legaţie şi o comandă şi s-a pre­zentat urgent­­la sediul C.A.P.-ului. Dar, inginerul şi magazinerul s-au opus categoric, adăugind pe deasupra : „Nu dăm pentru huli­ganii ăştia“. Dar, cine sunt aceşti „huligani“ ? Tineretul comunei, pentru care clu­bul e o mare necesitate. Şi atunci să-l faci huligan ? De ce ? Ba mai mult. Tovarăşul magazinei, în prezenţa vicepreşedintelui Comite­tului judeţean pentru cultură şi ar­tă, Nicolae Moldovan şi a noastră, şi-a dat drumul la înjurături, de tot soiul, aşa cum i-a venit pe lim­bă. Oare nu e nimeni să-l tragă la răspundere pe tovarăşul P. Ştefan ? Pînă unde crede dînsul că se poa­te ajunge cu înjurăturile ? Am vrut să-l întîlnim şi pe tovarăşul ingi­ner. l-am căutat prin toate birou­rile, unde am văzut televizorul şi radioul „zăcînd“ in linişte, dar nu l-am găsit. La plecare un coopera­tor ne-a invitat să batem la o uşă încuiată. Aşa am şi făcut. Peste cî­­teva minute, apare un tovarăş : „Ce doriţi ?“ — Am vrea să discutăm cu to­varăşul inginer ... — Acuma mănîncă — fu răspun­sul şi omul a „tras“ uşa după el. Ne-am plimbat, am citit articolele de la gazeta de perete, şi iar ne-am întors. Am intrat. Cei doi se în­fruptau cu bunătăţi, ce să zic, care mai de care. — încă n-am terminat masa, ne-a replicat inginerul care nici măcar n-a catadixit să se ridice de la ma­să, să ne întrebe cine sîntem şi ce căutăm. Că-i vorba de „bun simţ“, la asta să mai reflecte şi dumnea­lui. Nici măcar nu ne-a „invitat“ să mai aşteptăm. Dar noi i-am pro­mis, că mai avem răbdare. Şi l-am aşteptat şi n-a mai ieşit. Am ple­cat indignaţi de un fapt mărunt, nu mai aveam timp de pierdut, dar mă gîndeam în sinea mea : dacă „şeful procedează aşa" atunci ma­gazinerul poate să ne şi bată, nu să ne înjure ... doar ... Şi uite aşa, clubul stă amenajat şi aşteaptă, iar o delegaţie şi o no­tă de comandă... mai încearcă în­că „audienţe“. Dar credem că în scurt timp, aşa cum ne-a relatat tovarăşul preşedinte, Andrei Curta, drumul se va scurta şi­ televizorul şi radioul, vor putea fi folosite aşa cum trebuie. N.R. — Pentru anul 1970, C.A.P. ION MARGINE­ANU (Continuare în pag. a 3-a) « „PACIFICUL DE SUD -ARHIPELAGUL UITAT Insulele acestui arhipelag, situate în zona de sud a Oceanului Pacific, sunt: insula Niue, asociată din punct de ve­dere geografic insulelor Cook, teri­toriu administrat de Noua Zeelandă; insulele Pitcairn, colonie britanică; insula Guam, teritoriu încorporat de S.U.A. şi administrat direct de De­partamentul de Stat american. Mai fac parte din acest arhipelag Micronezia, teritoriu trecut sub administraţia S.U.A. în 1947, şi insulele Gilbert şi Ellice, colonii britanice. Insulele JFiji şi Tonga, încorporate din punct de vedere geografic acestui arhipelag, şi-au obţinut independenţa în acest an. Acele imagini-balsam ale Pacificului de sud care vor sa ilustreze un paradis vast al palmierilor roditori, al pla­jelor însorite şi al tinerelor cu fuste din plante există doar în închipuirea responsabililor liniilor aeriene şi a au­torilor de reclame• Această colecţie de naţiuni minuscule este în realitate a­­meninţata de nori negri, nori cu care Comisia pentru Pacificul de sud , forul tutelar lupta, nu poate, in prezent, 7 arile alTitectruţă zonă a Pacificu­lui încearcă, fiecare, să-şi găsească un loc în lumeam­odernă. Economia lor se bazează în primiţi' rinei pe agricul­tură, dar­,'-hi multe, cazuri, metodele utilizate sunt ' primitive. Există unele insule cu o economie mai favorizată. In altele, însă, situaţia este precară. Insulele Gilbert şi Ellice, de exemplu, posedă un sol sărac, supus unor se­cete repetate şi lipsit cu totul de mi­nerale sau­ alte resurse. Problemele actuale ale acestor in­sule au fost examinate recent în ca­drul unei conferinţe a Comisiei Paci­ficului de sud, ţinută în insulele Fiji. Principala preocupare a autorităţi­lor insulei Niue, de exemplu, este de a putea realiza, prin valorificarea ca­prei, o capacitate economică sufici­entă pentru a se împiedica emigrarea cetăţenilor in Noua Zeelandă. Pentru moment, nu poate fi vorba de dez­voltarea unei industrii a turismului, întrucît, deși pe pista unicului aero­port existent aici pot ateriza avioane turbopropulsoare, nu există, practic. (Continuare în pag. a 4-a) St VîNTURilOR

Next