Cuvîntul Nou, noiembrie 1970 (Anul 3, nr. 163-186)
1970-11-21 / nr. 180
PROLETARI DIN TOATE ȚÂRÎLE, UNIȚI-VÅ ! Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean A Anul III Nr. 180 SIMBATA 21 noiembrie 1970 4 pagini 30 bani i Realizarea exemplară a planului pe 1971-temelia producţiei anului viitor Încheierea contractelor — obiectivul economice ..la Unul din principalele mijloace pe baza căruia se desfăşoară relaţiile dintre unităţile economice şi prin care se asigură totodată o corelare a eforturilor depuse de unităţi în vederea realizării sarcinilor înscrise în planul de stat, îl constituie contractul economic. In unităţile industriale republicane ale judeţului Covasna, existau pînă la data de 15.XI.1970, un număr de 118 contracte restante, în valoare totală de peste 9 milioane lei ! ! Această rămînere în urmă se datoreşte pe de o parte faptului, că nu a fost pusă încă în funcţiune Fabrica de amidon din Tîrgu Secuiesc, iar pe de altă parte datorită unor renunţări venite din partea beneficiarilor. Menţinerea unui număr de contracte restante, cu valori însemnate, a creat în cursul anului 1970 o serie de neajunsuri în desfăşurarea activităţii economice. De asemenea în cursul acestui an, au fost produse mărfuri pentru care nu a fost asigurată desfacerea, puţind da exemplu în acest sens Combinatul textil Sfîntu Gheorghe, care a produs 3.625 ml sifon poliester, 4.851 ml pînză albită, 6.353 ml pînză legătorie, fâră a avea asigurată desfacerea lor. La ora actuală, situaţia contractării este deficitară la unele întreprinderi ale judeţului Covasna, exemplele ce urmează fiind, credem, elocvente în acest sens. Aşa de pildă, la întreprinderea industriei alimentare nu este asigurată în totalitate materia primă. Din necesarul de peste 4.000 tone porumb, materia primă pentru producţia de spirt, nu s-a contractat pînă acum nimic (!) , nici la cartofi, necesari producţiei de spirt şi amidon — unde s-a contractat numai 3 la sută din necesar — nu se stă mai strălucit, ba materialele principale, trebuincioase desfăşurării procesului de producţie, cumar fi : benzina auto sau motorina, s-au făcut contractări în proporţie de 65 şi respectiv 62 la sută. Cit despre zahăr jos, ori hîrtie pentru ţigarete, ce să mai vorbim, căci nu s-a contractat nimic ... La unităţile din cadrul întreprinderii industriei alimentare, situaţia contractării producţiei marfă este asigurată aproximativ ,în proporţie de 81 la sută. A rămas fără acoperire cu contracte, producţia de ţigări „Carpaţi“, lapte concentrat, băuturi ş.c.l. ... Şi exemplele pot continua. Nici la unităţile din cadrul Direcţiei industriei locale situaţia nu se prezintă în culori mai roz. Din producţia marfă totală, s-a reuşit pînă la această oră să se contracteze numai 51 la sută (!), din care, producţia destinată pe piaţa internă în proporţie de 48 la sută, iar producţia destinată pentru export numai... 11 la sută ?! O situaţie precară privind contractarea, se semnalează la I.I.b. „Spicul“, care a contractat doar 25 la suta din producţia marfă,la I.I.b. „Mobila“ 49 la sută şi la I.I.b. „bocalprod“ 31 la sută. In ceea ce priveşte contractarea materiilor prime principale şi a materialelor, la unităţile industriei locale rămînerile în urmă pot fi lesne remarcate, dacă menţionăm, că la cherestea diverse specii, s-a contractat numai 51 la sută, furnire 10 la sută, ţevi instalaţii 30 la sută, iar la ciment doar 35 la sută ! Concluzia care se impune — privitoare la necesitatea unei intervenţii energice din partea factorilor de răspundere respectivi — pentru definitivarea în cel mai scurt timp a situaţiei contractelor în „suspensie“, nu mai are nevoie, credem noi, de nici o altă argumentare. Lărgind aria investigaţiilor noastre, am constatat că nici la Combiinatul textil din Sfîntu Gheorghe situaţia contractării nu este încheiată. Astfel, nici pînă în prezent nu a fost contractată întreaga cantitate de ţesături tip bumbac şi confecţii textile. Privitor la situaţia materiilor prime principale, precum şi a materialelor, nu s-a contractat încă în totalitate necesarul de ţesături (tip lînă şi mătase), coloranţi organici, acizi etc. De asemenea la Fabrica de şuruburi de la Tîrgu Secuiesc, unitate nouă în cadrul judeţului nostru, nu a putut fi încă contractată întreaga producţie marfă de organe de asamblare. Ba mai mult, la această unitate economică nici nu este a Ing. ION FURTUNA activist la Comisia economică a Comitetului judeţean de partid zi"! (Continuare în pag. a 3-a) Urbanismul îşi pune amprenta tot mai Buzăului pregnant pe faţa Intorsurii ^/////z//z/z/z//z///z///z/z//z///z///////z Magazin | I I Ä I I în pagina a 2-a | n/i/niiMMnrn/iifniHuniii/i/iiih Pentru asigurarea recoltelor viitoare de fructe, înainte de căderea zăpezii va trebui să efectuăm o serie de lucrări de întreţinere atît în livezile unităţilor agricole cît şi asupra pomilor din gospodăriile personale ale oamenilor. In anul acesta se impune mai mult ca oricînd curăţirea şi îngrijirea pomilor, deoarece umiditatea persistentă în timpul anului a numai după ce în prealabil au fost curăţiţi. Arătura de toamnă constituie o măsură agrotehnică de ridicare a fertilităţii solului, ea fiind totodată şi o metodă de combatere a bolilor. In livezile mari și pe terenuri nu prea accidentate, arătura se face cu tractorul sau cu animalele, la adîncimea de 10-12 cm pe mijlocul intervalului dintre pomi. Demult, noaptea cu tuşul de sepie, abisal, îndepărtase soarele. Puţine case mai erau luminate. Totul se învelea în linişte. Chiar şi în acea casă în care lumina nu se stinsese. Totul se învelea în linişte, pînă ce acel ţîrîit sinistru de telefon sună scurt, sacadat. — Alo, alo, Salvarea ? ! ? ... O voce, a unuii bărbat cu răsuflarea întretăiată de un efort îndelungat, sună în receptor. — Da, Salvarea! Dispecerul de serviciu, Wilhelm Török. — Alo, veniți repede pe strada 1 Mai, nr.... s-a întîmplat o nenorocire. Chemare în noapte — Alo, alo ... — Tovarăşe doctor, un caz grav pe strada 1 Mai Nu am aflat ce s-a întîmplat.... — Bine, anunţa şoferul. în bezna, o maşina alba, cu licuriciul albastru ce-o străjuieşte deasupra, goneşte cu toata viteza. Drumurile, care scutura din cînd în cind, întîrziaţii, totul ramîne în urma• Şoferul Mihai Pal mormăie cuvinte neînţelese la adresa unui chefliu care ii taie calea. Intrăm pe o stradă îngusta, brăzdată, perpendicular pe direcţia de mers, de şanţuri. Nu ştim numărul VASILE CRIŞU (Continuare în pag. a 3-a) — Alo, ce s-a întîmplat ? L__ ■ Informaţia zilei Informaţia CU PLANUL PE 11 LUNI ÎNDEPLINIT Zilele care ne-au mai rămas pînă la sfîrşitul lunii noiembrie sînt pentru salariaţii întreprinderilor zile de efort colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor de plan pe 11 luni. Datorită hărniciei muncitorilor şi bunei organizări a producţiei, unele unităţi economice au îndeplinit indicatorii de plan, creîndu-şi în felul acesta un serios avans în îndeplinirea planului anual. întreprinderea „Localprod“ se numără printre unităţile fruntaşe în ceea ce priveşte respectarea angajamentelor de plan, îndeplinirea planului lor producţia globală, marfă şi marfă vîndută şi încasată cu mult înainte de termen a făcut posibilă pînă la ora actuală obţinerea unor produse peste plan în valoare de peste 4 milioane lei. La aceasta şi-au adus o contribuţie însemnată colectivele de muncitori de la secţiile de corturi, croitorie, atelierul mecanic şi altele. îndeplinirea şi depăşirea planului pe 11 luni cu mult înainte de termen a creat premisa realizării planului anual în 1I luni, asigurîndu-se în felul acesta o bună pornire pe calea înfăptuirii obiectivelor propuse de întreprindere în cincinalul următor. ARTIŞTII AMATORI BRAŞOVENI LA COVASNA Nu demult, la Casa orăşenească de cultură din Covasna a avut loc un spectacol de teatrul cu piesa „învăţătoarea“ de Brodi Sándor, prezentat de artiştii amatori din oraşul Săcele (judeţul Braşov), care, prin nivelul calitativ al interpretării, au fost răsplătiţi cu călduroase aplauze de publicul spectator. Acest spectacol se înscrie pe linia schimburilor culturale permanente — devenite tradiţionale — între artiştii amatori covăsneni şi braşoveni. 1 ■ \ r». Azi, 21 noiembrie, în jurul orei 8’30, posturile noastre de radio şi televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republicca Populară Bulgaria. ni . Sfatul specialistului Lucrările actuale în livezi favorizat dezvoltarea diferitelor boli, îndeosebi a celor provocate de ciuperci. în primul rînd se curăţă coroanele pomilor, îndepărtînd crengile şi lăstarii pe care atacul de boli apare vizibil. Ramurile se curăţă de frunze şi de fructele mumifiate. Vegetaţia uscatăde sub pomi se greblează şi se arde împreună cu părţile aeriene îndepărtate cu ocazia toaletei pomilor. Dacă pomii au fost puternic atacaţi de boli, se stropesc cu zeamă bordeleză de 3 la sută, Zineb sau Gaptan, dar în livezile pe pante mari şi în gospodăriile individuale se va săpa în jurul pomilor cu hîrleţul. Suprafaţa săpată va corespunde cu diametrul coroanei pomilor. O dată cu arătura sau cu săpatul în jurul pomilor, se administrează şi îngrăşămintele naturale şi chimice. Printr-o îngrăşare corespunză-Ing. MARILENA RADU G.A.P Ilieni (Continuare în part. a 3-a) f Direcţia Judeţeană de Poştă şi Telecomunicaţii anunţă, că ASTĂZI 21. XI. 1970 ORELE 16, va fi pusă în funcţiune centrala telefonică automată din oraşul Sfîntu Gheorghe. In scopul asigurării unei funcţionări normale, abonaţii sunt rugaţi să folosească telefonul în mod corect, potrivit indicaţiilor date în cartea de telefon la pagina 11. De asemenea, eventualele defecţiuni în funcţionarea telefonului, deranjamente sau selecţii greşite ale numerelor formate la disc, să fie sesizate la serviciul special — DERANJAMENTE — 02. ImussI■«<«11»I autI«msimimI ll«IMICIIBifHiI«lini IN!R ! Anunț! ! Vizita în Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale române După întîlnirile prieteneşti cu populaţia Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale şi semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală româno-bulgar, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarăşul TodorTivkov, prim-secretar al C.C. al P. C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegaţia română formată din tovarăşii Iile Verdeţ, Leonte Răutu, Vasile Patilineţ, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoţită de Mocezar Avramov, Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munţii Balcani, oaspeţii s-au oprit în frumosul oraş Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraş, o urare încadrată de drapelele româneşti şi bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine aţi venit tovarăşi români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria-România, prietenie în veci“, „Trăiască şi înflorească prietenia dintre Botevgrad şi Ploieşti“, oraşe înfrăţite ale celor două ţări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeţilor buchete de flori şi cravate roşii Din mulţime se scandează : „Vecina Drujba“ (Prietenie veşnică). Primul secretar al Comitetului orăşenesc al®P. C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, celorlalţi oaspeţi calde urări de bun Venit, exprimă bucuria cetăţenilor oraşului pentru prilejul de a avea in mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroşi — a spus el — că legăturile între Botevgrad şi Ploieşti — oraşe înfrăţite d intre comuna Pravaţ şi comuna dumneavoastră natală Scorniceşti, pe care le întreţinem de mai mulţi ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiţionale între popoarele noastre. Preşedintele Sfatului popular orăşenesc, Ivan Nikolciovski a înmînat tovarăşului Ceauşescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orăşenesc al Partidului Comunist Bulgar şi a Sfatului popular orăşenesc. „Aşa cum aurul nu rugineşte — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia românobulgară să strălucească veşnic“. Primi’ cu vii aplauze, cu ovaţiile mulţimii, a răspuns tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntul lo Nicolae Ceauşescu Dragi tovarăşi, Aş dori, in primul rînd, să mulţumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraş, pentru primirea călduroasă pe care ne-aţi făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. (Continuare in pag. a 4-a) VIZITA IN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA A DELEGAŢIEI DE PARTID SI DE STAT A REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Implicaţiile bunului simţ „O DELEGAŢIE ŞI O COMANDA CER SA FIE AUDIATE“ „Cum a ajuns ca o delegaţie şi o comandă să ceară audienţă“ la tovarăşul inginer Endre Babtoş, de la C.A.P. Valea Crişului şi la magazinerul Ştefan Poro ? Foarte simplu ! Comitetul comunal de partid a luat hotărîrea ca televizorul şi radioul de la C.A.P., care stau degeaba, la sediul cooperativei, să fie transferate la Căminul cultural din localitate, mai bine-zis, la clubul tineretului pentru care, încă de anul trecut, s-au investit 16.000 lei, ca să fie amenajat. Tovarăşul director al Căminului cultural, Eugen Demeter, a primit o delegaţie şi o comandă şi s-a prezentat urgentla sediul C.A.P.-ului. Dar, inginerul şi magazinerul s-au opus categoric, adăugind pe deasupra : „Nu dăm pentru huliganii ăştia“. Dar, cine sunt aceşti „huligani“ ? Tineretul comunei, pentru care clubul e o mare necesitate. Şi atunci să-l faci huligan ? De ce ? Ba mai mult. Tovarăşul magazinei, în prezenţa vicepreşedintelui Comitetului judeţean pentru cultură şi artă, Nicolae Moldovan şi a noastră, şi-a dat drumul la înjurături, de tot soiul, aşa cum i-a venit pe limbă. Oare nu e nimeni să-l tragă la răspundere pe tovarăşul P. Ştefan ? Pînă unde crede dînsul că se poate ajunge cu înjurăturile ? Am vrut să-l întîlnim şi pe tovarăşul inginer. l-am căutat prin toate birourile, unde am văzut televizorul şi radioul „zăcînd“ in linişte, dar nu l-am găsit. La plecare un cooperator ne-a invitat să batem la o uşă încuiată. Aşa am şi făcut. Peste cîteva minute, apare un tovarăş : „Ce doriţi ?“ — Am vrea să discutăm cu tovarăşul inginer ... — Acuma mănîncă — fu răspunsul şi omul a „tras“ uşa după el. Ne-am plimbat, am citit articolele de la gazeta de perete, şi iar ne-am întors. Am intrat. Cei doi se înfruptau cu bunătăţi, ce să zic, care mai de care. — încă n-am terminat masa, ne-a replicat inginerul care nici măcar n-a catadixit să se ridice de la masă, să ne întrebe cine sîntem şi ce căutăm. Că-i vorba de „bun simţ“, la asta să mai reflecte şi dumnealui. Nici măcar nu ne-a „invitat“ să mai aşteptăm. Dar noi i-am promis, că mai avem răbdare. Şi l-am aşteptat şi n-a mai ieşit. Am plecat indignaţi de un fapt mărunt, nu mai aveam timp de pierdut, dar mă gîndeam în sinea mea : dacă „şeful procedează aşa" atunci magazinerul poate să ne şi bată, nu să ne înjure ... doar ... Şi uite aşa, clubul stă amenajat şi aşteaptă, iar o delegaţie şi o notă de comandă... mai încearcă încă „audienţe“. Dar credem că în scurt timp, aşa cum ne-a relatat tovarăşul preşedinte, Andrei Curta, drumul se va scurta şi televizorul şi radioul, vor putea fi folosite aşa cum trebuie. N.R. — Pentru anul 1970, C.A.P. ION MARGINEANU (Continuare în pag. a 3-a) « „PACIFICUL DE SUD -ARHIPELAGUL UITAT Insulele acestui arhipelag, situate în zona de sud a Oceanului Pacific, sunt: insula Niue, asociată din punct de vedere geografic insulelor Cook, teritoriu administrat de Noua Zeelandă; insulele Pitcairn, colonie britanică; insula Guam, teritoriu încorporat de S.U.A. şi administrat direct de Departamentul de Stat american. Mai fac parte din acest arhipelag Micronezia, teritoriu trecut sub administraţia S.U.A. în 1947, şi insulele Gilbert şi Ellice, colonii britanice. Insulele JFiji şi Tonga, încorporate din punct de vedere geografic acestui arhipelag, şi-au obţinut independenţa în acest an. Acele imagini-balsam ale Pacificului de sud care vor sa ilustreze un paradis vast al palmierilor roditori, al plajelor însorite şi al tinerelor cu fuste din plante există doar în închipuirea responsabililor liniilor aeriene şi a autorilor de reclame• Această colecţie de naţiuni minuscule este în realitate ameninţata de nori negri, nori cu care Comisia pentru Pacificul de sud , forul tutelar lupta, nu poate, in prezent, 7 arile alTitectruţă zonă a Pacificului încearcă, fiecare, să-şi găsească un loc în lumeamodernă. Economia lor se bazează în primiţi' rinei pe agricultură, dar,'-hi multe, cazuri, metodele utilizate sunt ' primitive. Există unele insule cu o economie mai favorizată. In altele, însă, situaţia este precară. Insulele Gilbert şi Ellice, de exemplu, posedă un sol sărac, supus unor secete repetate şi lipsit cu totul de minerale sau alte resurse. Problemele actuale ale acestor insule au fost examinate recent în cadrul unei conferinţe a Comisiei Pacificului de sud, ţinută în insulele Fiji. Principala preocupare a autorităţilor insulei Niue, de exemplu, este de a putea realiza, prin valorificarea caprei, o capacitate economică suficientă pentru a se împiedica emigrarea cetăţenilor in Noua Zeelandă. Pentru moment, nu poate fi vorba de dezvoltarea unei industrii a turismului, întrucît, deși pe pista unicului aeroport existent aici pot ateriza avioane turbopropulsoare, nu există, practic. (Continuare în pag. a 4-a) St VîNTURilOR