Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)
1971-02-23 / nr. 258
Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi al celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofim, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală, ministere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, secretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de producţie şi preşedinţi ai comitetelor, sindicatelor din întreprinderi, specialişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învăţămîntul superior, tehnic şi economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe ministere şi ramuri de producţie, urmând ca marţi să fie reluate în şedinţă plenară (Agerpres) niştri şi cadre d conducere din mi Cînd exigenţa se împleteşte cu spiritul critic Adunarea generală a cooperatorilor din Sfîntu Gheorghe s-a desfăşuratîntr-o atmosferă efervescentă. Şi era firesc să fie aşa. Eforturile depuse în anul trecut şi-au arătat pe deplin roadele. După cum spunea brigadierul de cîmp Ieze János, „... realizările obţinute depăşesc din toate punctele de vedere aşteptările“. Dacă ne gîndim că în urmă cu cîteva luni, acelaşi brigadier punea sub semnul întrebării posibilitatea realizării unei valori de 12 lei la norma convenţională şi că la sfîrşitul anului valoarea acesteia a fost de 24,10 lei, din care 18 lei în bani, ne apare în mod evident explicaţia mulţumirii cooperatorilor. Cu toate că , aşa cum rezultă din darea de seamă prezentată în numele consiliului de conducere de către Tompa Magda, inginera şefă a cooperativei , condiţiile naturale din primăvara şi vara anului trecut au împiedicat însămînţarea a 50 de hectare teren şi au distrus o bună parte din culturi, recoltele obţinute, în situaţia dată, pot fi considerate mulţumitoare. Astfel, s-au realizat în medie 1805 kg. grîu, 1853 kg. orzoaică, 14.195 kg. sfeclă la hectar şi au fost depăşite producţiile planificate la hectar la ovăz, lucerna şi fineţe. În acelaşi timp, s-au înregistrat importante depăşiri de plan şi în sectorul zootehnic. In această perioadă efectivul de bovine a crescut peste prevederi cu 31 de capete, numărul viţeilor a sporit cu 5, la efectivul de ovine s-a obţinut o depăşire de 18 capete, s-au obţinut peste plan 67 hectolitri de lapte de oaie şi 148 kg. lină. Ca rezultat direct, beneficiile obţinute de pe urma sectorului zootehnic au fost cu 400.000 lei mai mari decit cele prevăzute, diminuîndu-se în parte, cu rezultatele din sectoarele anexe, pierderile suferite din cauza calamităţilor, la producţia de vegetale. In activitatea remarcabilă care a dus la obţinerea acestor rezultate se evidenţiază în mod deosebit numele unor cooperatori ca Józsa Mihály (cu 260 norme convenţionale), Lepedus András (cu 179 norme), Palkó Ilona (188 norme), Lepedus Ágnes (139 norme), Ileana Oláh (135 norme), şi alţii care au lucrat în sectorul vegetal, precum şi îngrijitorii de animale Mihai şi Ioan Bularca, Femner György, Nagy O. Mihály, Varga László, Szász Jenő etc. Insă, aşa cum au arătat majoritatea celor care s-au înscris la discuţii, realizările puteau fi cu mult mai prestigioase dacă fiecare cooperator participa cu aceeaşi intensitate la toate lucrările agricole, dacă consiliul de conducere se preocupa cu mai multă insistenţă de organizarea muncii. Dînd dovadă de un, pronunţat spirit critic şi autocritic, vorbitorii au relevat o seamă de aspecte negative din activitatea cooperativei. Semnificativ este faptul că dezbaterile au avut ca principal scop elucidarea deficienţelor şi luarea unor măsuri eficiente în vederea eliminării lor grabnice, crearea unor premise pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor ce revin agriculturii în acest an. Bunăoară, brigadierul zootehnist Varga Mihály a vorbit de importanţa respectării raţiilor în furajarea animalelor şi despre necesitatea retribuirii îngrijitorilor în funcţie de rezultatele obţinute. In vederea realizării acestui deziderat de seamă, el a propus introducerea unei evidenţe stricte, din care să rezulte în mod clar, atît activitatea depusă de către fie- care cooperator în parte, cit şi calitatea muncii, respectiv rodnicieforturilor sale. Totodată, Lörincz András şi alţ cooperatori, au accentuat importanţa pregătirii judicioase a terenurilor agricole, avantajele tratării cu ierbicide, folosirii raţionale a forţei de muncă. LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 2-a) Adunarea generală a cooperatorilor de la C.A.P. Sfîntu Gheorghe MAGAZIN DE MAROCHI- / NÄRIE LA COVASNA 1 In cadrul acţiunii de mo- dernizare şi diversificare a reţelei de desfacere a coope- t raţiei meşteşugăreşti din ju- ^ deţul nostru, în oraşul Co- vasna s-a deschis un modern magazin „ARTACOOP“ cu produse de marochinărie şi încălţăminte. Situată în plin centrul oraşului — Piaţa Libertăţii nr. 4 — noua unitate comercială dispune de un bogatsortiment de produse realizate de meşteşugarii cooperatori din diferite localităţi ale ţării. CINCI KILOMETRI DE ŞANŢURI PENTRU SCURGEREA APEI Cunoscînd din anii trecuţi greutăţile provocate de apa freatică, membrii cooperaţi-ţei agricole din Păpăuţi, în lunile ianuarie şi februarie au curăţat şi desfundat peste 5.000 m.l. şanţuri de scurgere a apei. Prin această lucrare, o suprafaţă de aproximativ 1 100 hectare de teren arabil şi fineţe va fi ferită de excesul de umiditate şi pregătit la vreme pentru producţie. ) Pagina a 3-a Magistrala socialismului Cînd însăşi conducerea unei întreprinderi lucrează în salturi şi se caracterizează prin comoditate, neritmicitate în controlul unităţilor aferente, instabilitate în respectarea unor prevederi interne de organizare, neomogenitate în concepţie şi nerespectarea unor etape în supravegherea procesului de producţie, neclaritate în modul de a rezolva anumite situaţii, lipsă de iniţiativă şi spirit creator, o incorectă manevrare a fondurilor băneşti, este clar că întreprinderea respectivă îşi duce viaţa în virtutea unor obişnuinţe, a unor inerţii dobîndite mai demult... In cazul acesta, mai devreme sau mai tîrziu, din cauza unor oameni, poate incapabili pentru funcţia pe care o îndeplinesc, poate fără spirit de organizare, poate prea puţin energici, întreprinderea va avea de suferit în mod evident, în viaţa ei internă înregistrîndu se carenţe uneori greu de remediat, împietînd şi desfăşurarea normală a procesului de producţie în alte unităţi cu care aceasta are legături comerciale sau de altă natură. Un exemplu concret, oricînd lesne de argumentat, îl prezintă I.I.L. „Bazaltul“ din Sfîntul Gheorghe, unitate în cadrul căreia s-au înregistrat o mulţime de nereguli de genul celor menţionate mai sus. In urma unor analize amănunţite ale activităţii unor membri din conducerea întreprinderii, a modului de rezolvare a problemelor legate de procesul de producţie, a unor grave lipsuri de organizare în special, a unei greşite înţelegeri a sarcinilor de serviciu, tovarăşul Albert Văncsa, directorul acestei întreprinderi, a fost eliberat din funcţie, la fel procedîndu-se cu Almos Jakab, care îndeplinea funcţia de contabil şef. In numărul 237 din 29 ianuarie 1971, ziarul nostru publica articolul intitulat „Un lanţ al slăbiciunilor“, în care relatam în amănunt un şir de cazuri, care ilustrau în parte cele afirmate mai sus. Un alt aspect, a cărui explicaţie rămîne o enigmă şi pentru noi, vom încerca să-l relatăm în cele ce urmează. Printre micile şi numeroasele secţii ale întreprinderii „Bazaltul“ se numără şi Fabrica de cărămidă Orke, care are ca responsabil pe Dima Daniel, considerat probabil, pînă nudemult, un om „de bază“. In sfîrşit, „nu ştii de unde sare iepurele“ ! ?... şi mai ales nu ştii cînd. (La I.II. „Bazaltul“ a cam sărit de multe ori şi te miri din cîte locuri !). In 14 octombrie 1970, sau în 14 noiembrie (într-una din scripte e înregistrat intr-un fel şi în ANDREI MUREŞAN (Continuare în pag. a 2-a) Trei trei . inventare. . . surprize I /LI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul IV Nr. 258 Din realizările cincinalului 1966-1970 actuale in uşoara Răspunde: IOAN CRĂCIUN, ministrul industriei uşoare In ultimii cinci ani, datorită preocupării statului nostru socialist, concretizate în importantele fonduri de investiţii ce ne-au fost puse la dispoziţie —a declarat ministrul Ion Crăciun , industria uşoară, prin efortul susţinut al celor 360 000 lucrători, şi-a realizat şi depăşit sarcinile ce i-au revenit, păşind astăzi într-o nouă etapă, cu un potenţial sporit şi cu mai multă experienţă. S-au construit fabrici noi de mare capacitate, cum sunt: Integrata de lină Constanţa, Integrata de lină „Argeşana“ — Piteşti, Ţesătoria de mătase „Victoria“ —Iaşi, Fabrica de tricotaje din lină Bucureşti, Fabrica de articole de sticlărie Bucureşti, Fabrica de confecţii Craiova şi multe altele, iar cele existente au fost modernizate şi reutilate. Diversificarea îmbunătăţirea • cerinie Perioada trecutului cincinal ar putea fi caracterizată prin înseşi rezultatele sale economice : o producţie suplimentară de 14 miliarde lei, un ritm anual de creştere de 11,6 la sută faţă de 9,5 la sută planificat, o creştere a productivităţii muncii, în 1970, faţă de 1965, cu 38,9 la sută, faţă de 30 la sută planificat, şi o depăşire a volumului de export de 84,5 la sută. Dar cincinalul de care ne-am despărţit a consemnat rezultate apreciabile şi în privinţa îmbunătăţirii sortimentelor şi a diversificării producţiei, industria uşoară realizează anual circa 85 000 sortimente. Trebuie să adăugăm însă că pe această linie mai avem încă multe de făcut. Astfel, calitatea şi diversificarea pro (Continuare în pag. 2 a) producţiei şi sortimentelor industria In dezbatere: PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE MERT EXTERIOR, DE COLABORARE ŞI COOPERARE ECONOMICA TEHNICO-STIINŢIFICA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA COSI Puternic de Zilele trecute ziarele au publicat Proiectul de lege cu privire la activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România — Proiect elaborat de Consiliul de Miniştri. A intrat în practica promovată în mod consecvent de conducerea partidului nostru, de a consulta masele largi de oameni ai muncii în problemele hotărîtoare ale vieţii economice, politice şi sociale a ţării. Proiectul de faţă vine să supună dezbaterii celor ce muncesc — a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, a specialiştilor din întreprinderi, combinate, centrale industriale — viitoarea legislaţie menită să reglementeze activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnicoştiinţifică a ţării noastre cu celelalte ţări ale lumii. In ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior a judeţului nostru, trebuie spus că în anii ultimului cincinal, aceasta s-a dezvoltat în mod impetuos. A crescut de peste, cinci ori volumul exportului de produse industriale, mărfuri purtînd marca de fabricaţie a unor unităţi industriale din judeţul nostru pot fi întîlnite pe multe din meridianele globului. Ţesăturile şi confecţiile realizate de unităţile Combinatului textil din Sfîntu Gheorghe, sînt solicitate de firme de prestigiu dintr-o serie de ţări — unele cu o veche tradiţie în acest domeniu — U.R.S.S., Belgia, Canada, Franţa, Grecia, Australia. Este demn de reţinut faptul că în vreme ce în anul 1965, fabrica textilă „Oltul“ a exportat 219.000 m.p. ţesături, în două ţări, la sfîrşitul cincinalului trecut (1970) volumul exportului s-a ridicat la aproape 6 milioane m.p. ţesături în şase ţări ale lumii. De asemenea, mobila realizată în cadrul G.E.J.L. ŞTEFAN SZABÓ, directorul Direcţiei judeţene de statistică-Covasna (Continuare în pag. a 2-a) , stimulent activităţii comerţ exterior ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U.T.C. SCRISOAREA Buni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfârşit lucrării® celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, învăţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile menite să contribuie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structurii organizatorice, la adîncirea democraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor actuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii, care au adoptat recomandări privind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central, ca documente ale Congresului, care primeşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire a îmbunătăţirea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei (Continuare în pag. a 2-a) Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU multilaterală a patriei Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adinei rezonanţe în destinul şi istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti se fac mesagere ale gîndurilor şi sentimentelor nobile care animă tinăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dragostei şi devotamentului nemărginit, a ataşamentului profund al tineretului faţă de politica marxistleninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-şi închina întreaga sa capacitate, elanul şi cutezanţa înfăptuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioasă desfăşurată de Partidul Comunist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi problemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii contemporane. Cuvintele de caldă apreciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industria şi agricultură, intelectualilor, elevilor şi studenţilor, vor însoţi, pururi proaspete, faptele de muncă şi (Continuare în pag. a 2-a) Dragi cititori! Dragi cititori! * In dorinţa de a oglindi in coloanele sale permanentele transformări petrecute in viaţa oraşelor şi comunelor judeţului, redacţiei ziarului nostru iniţiază o nouă rubrică intitulată „NE SCRIU DESPRE LOCALITĂŢILE LOR CORESPONDENŢII ŞI CITITORII ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU“, la realizarea căreia invităm colaboratorii, corespondenţii voluntari şi cititorii să participe cu ştiri, note, reportaje, interviuri, însoţite, pe cit posibil, de fotografii. Aşteptăm, aşadar, primele veşti. ști „Slavă partidului" — şi-au intitulat elevii şcolilor profesionale de construcţii, de cooperaţie, textile şi de mecanici agricoli festivalul artistic închinat aniversării a 50 de ani de la crearea P.C.R. Desfăşurat în faţa unei săli devenită la un moment dat neincăpătoare, variatul program artistic a fost un minunat cadru de exprimare a dragostei şi recunoştinţei elevilor şcolilor profesionale din Sfîntu Gheorghe faţă de partid, faţă de grija pe care o poartă tinerei generaţii. Interpreţii montajelor literarmuzicale, formaţiile de dansuri populare româneşti şi secuieşti, brigada de agitaţie, orchestrele, recitatorii, soliştii vocali şi instrumentişti de muzică populară şi uşoară, gimnaştii, şi-au adus pe scenă întregul entuziasm şi talent pentru a realiza un spectacol sărbătoresc, de bună ţinută artistică, răsplătit cu ropote prelungite de aplauze. Au impresionat în mod deosebit prin felul cum au reuşit să exprime bogăţia şi frumuseţea artei populare româneşti şi maghiare de pe meleagurile Covăstiei, echipele de dansatori ale şcolilor profesionale de mecanici agricoli şi de construcţii, soliştii Vocali Smarada -Zidaru, Ana Györfi, Ion Lazăr, Margareta Totfalvi. Brigada artistică de agitaţie a şcolii de Cooperaţie (instructor Berkó György) din rîndul căreia s-au evidenţiat Stela Dăbuleanu şi Milos Kiss, a reuşit să redea într-o formă antrenantă şi plăcută aspecte de muncii salariaţilor cooperativelor săteşti. Finalul, montajul literar muzical „Slavă partidului“, prezentat de elevii şcolii profesionale textile, instruiţi de Teodora Bularca, a fost o încununare a reuşitei întregului spectacol, la care au contribuit şi îndrumările competente ale profesoarelor Rodica Oarză, şi Elena Sebestyén, „O mie de cîntece partidului“, MARIUS DEAC ! (Continuare în pag. a 2-a) !