Cuvîntul Nou, februarie 1971 (Anul 4, nr. 240-263)

1971-02-23 / nr. 258

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale şi al celorlalte unităţi cu statut de centrală Luni dimineaţa s-au deschis lu­crările Consfătuirii de lucru a con­ducătorilor centralelor industriale şi ai celorlalte unităţi cu statut de centrală. lucrările Consfătuirii au început în prezenţa tovarăşilor Nicolae Ceauşescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofim, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Vasile Patilineţ, Mihai Marinescu, Ion Păţan. La lucrări participă conducători ai centralelor industriale şi ai celorlal­te unităţi cu statut de centrală, mi­nistere, directori de întreprinderi, secretari cu­ probleme economice ai comitetelor judeţene de partid, se­cretari de partid şi specialişti din întreprinderi, preşedinţii Uniunilor sindicatelor pe ramuri de produc­ţie şi preşedinţi ai comitetelor, sin­dicatelor din întreprinderi, specia­lişti din institutele de cercetări şi proiectări, cadre didactice din învă­­ţămîntul superior, tehnic şi econo­mic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarăşul Manea Mănescu. în cursul zilei de luni, lucrările Consfătuirii s-au desfăşurat pe mi­nistere şi ramuri de producţie,­ ur­mând ca marţi să fie reluate în şe­dinţă plenară (Agerpres) niştri şi cadre d conducere din mi­ Cînd exigenţa se împleteşte cu spiritul critic Adunarea generală a cooperatori­lor din Sfîntu Gheorghe s-a desfă­şurat­­într-o atmosferă efervescentă. Şi era firesc să fie aşa. Eforturile depuse în anul trecut şi-au arătat pe deplin roadele. După cum spu­nea brigadierul de cîmp I­eze Já­nos, „... realizările obţinute depă­şesc din toate punctele de vedere aşteptările“. Dacă ne gîndim că în urmă cu cîteva­ luni, acelaşi briga­dier punea sub semnul întrebării posibilitatea realizării unei valori de 12 lei la norma convenţională şi că la sfîrşitul anului valoarea acesteia a fost de 24,10 lei, din care 18 lei în bani, ne apare în mod evident explicaţia mulţumirii cooperatori­lor. Cu toate că , aşa cum rezultă din darea de seamă­ prezentată în numele consiliului de conducere de către Tompa Magda, inginera şefă a cooperativei , condiţiile natura­le din primăvara şi vara anului trecut au împiedicat însămînţarea a 50 de hectare teren şi au distrus o bună parte din culturi, recoltele obţinute, în situaţia dată, pot fi con­siderate mulţumitoare. Astfel, s-au realizat în medie 1805 kg. grîu, 1853 kg. orzoaică, 14.195 kg. sfeclă la hectar şi au fost depăşite pro­ducţiile planificate la hectar la o­­văz, lucerna şi fineţe. În acelaşi timp, s-au înregistrat impor­tante depăşiri de plan şi în sectorul­ ­ zootehnic. In această perioadă efec­tivul de bovine a crescut peste pre­vederi cu 31 de capete, numărul vi­ţeilor a sporit cu 5, la efec­tivul de ovine s-a obţinut o depăşi­re de 18 capete, s-au obţinut peste plan 67 hectolitri de lapte de oaie şi 148 kg. lină. Ca rezultat direct, beneficiile obţinute de pe urma sec­torului zootehnic au fost cu 400.000 lei mai mari decit cele prevăzute, diminuîndu-se în parte, cu rezulta­tele din sectoarele anexe, pierderile suferite din cauza calamităţilor, la producţia de vegetale. In activitatea remarcabilă care a dus la obţinerea acestor rezultate se evidenţiază­ în mod deosebit nu­mele unor cooperatori ca Józsa Mi­hály (cu 260 norme convenţionale), Lepedus András (cu 179 norme), Palkó Ilona (188 norme), Lepedus Ágnes (139 norme), Ileana Oláh (135 norme), şi alţii care au lucrat în sectorul vegetal, precum şi îngri­jitorii de animale Mihai şi Ioan Bu­­larca, Femner György, Nagy O. Mihály, Varga László,­ Szász Jenő etc. Insă, aşa cum au arătat majorita­tea celor care s-au înscris la discu­ţii, realizările puteau fi cu mult mai prestigioase dacă fiecare coopera­tor participa cu aceeaşi intensitate la toate lucrările agricole, dacă con­siliul de conducere se preocupa cu mai multă insistenţă de organizarea muncii. Dînd dovadă de un, pronunţat spirit critic şi autocritic, vorbitorii au relevat o seamă de aspecte ne­gative din activitatea cooperativei. Semnificativ este faptul că dezba­terile au avut ca principal scop elu­cidarea deficienţelor şi luarea unor măsuri eficiente în vederea elimi­nării lor grabnice, crearea unor premise pentru îndeplinirea cu suc­ces a sarcinilor ce revin agricultu­rii în acest an. Bunăoară, briga­dierul zootehnist Varga Mihály a vorbit de importanţa respectării ra­ţiilor în furajarea animalelor şi despre necesitatea retribuirii îngri­jitorilor în funcţie de rezultatele obţinute. In vederea realizării aces­tui deziderat de seamă, el a propus introducerea unei evidenţe stricte, din care să rezulte în mod clar, atît activitatea depusă de către fie-­ care cooperator în parte, cit şi ca­litatea muncii, respectiv rodnici­­eforturilor sale. Totodată, Lörincz András şi alţ cooperatori, au accentuat importan­ţa pregătirii judicioase a terenurilor agricole, avantajele tratării cu ier­­bicide, folosirii raţionale a forţei de muncă. LUDOVIC CSATA (Continuare în pag. a 2-a) Adunarea generală a cooperatorilor de la C.A.P. Sfîntu Gheorghe MAGAZIN DE MAROCHI- / NÄRIE LA COVASNA 1 In cadrul acţiunii de mo-­­ dernizare şi diversificare a­­ reţelei de desfacere a coope- t raţiei meşteşugăreşti din ju- ^ deţul nostru, în oraşul Co-­­ vasna s-a deschis un modern magazin „ARTACOOP“ cu produse de marochinărie şi încălţăminte. Situată în plin centrul ora­şului — Piaţa Libertăţii nr. 4 — noua unitate comercială dispune de un bogat­­sortiment de produse realizate de meş­teşugarii cooperatori din di­ferite localităţi ale ţării. CINCI KILOMETRI DE ŞANŢURI PENTRU SCURGEREA APEI Cunoscînd din anii trecuţi­­ greutăţile provocate de apa­­ freatică, membrii cooperaţi-­ţ­­ei agricole din Păpăuţi, în­­ lunile ianuarie şi februarie au­­ curăţat şi desfundat peste­­ 5.000 m.l. şanţuri de scurgere­­ a apei. Prin această lucrare,­­ o suprafaţă de aproximativ 1 100 hectare de teren arabil şi­­ fineţe va fi ferită de excesul­­ de umiditate şi pregătit la­­­ vreme pentru producţie. ) Pagina a 3-a Magistrala socialismului Cînd însăşi conducerea unei întreprinderi lucrează în salturi şi se caracterizează prin como­ditate, neritmicitate în controlul unităţilor aferente, instabilitate în respectarea unor prevederi in­terne de organizare, neomogeni­­tate în concepţie şi nerespecta­­rea unor etape în supravegherea procesului de producţie, necla­ritate în modul de a rezolva anumite situaţii, lipsă de iniţia­tivă şi spirit creator, o incorec­tă manevrare a fondurilor bă­neşti, este clar că întreprinderea respectivă îşi duce viaţa în vir­tutea unor obişnuinţe, a unor inerţii dobîndite mai demult... In cazul acesta, mai devreme sau mai tîrziu, din cauza unor oameni, poate incapabili pentru funcţia pe care o îndeplinesc, poate fără spirit de organizare, poate prea puţin energici, între­prinderea va avea de suferit în mod evident, în viaţa ei inter­nă înregistrîndu se carenţe u­­neori greu de remediat, împie­tînd şi desfăşurarea normală a procesului de producţie în alte unităţi cu care aceasta are legă­turi comerciale sau de altă na­tură. Un exemplu concret, oricînd lesne de argumentat, îl prezintă I.I.L. „Bazaltul“ din Sfîntu­­l Gheorghe, unitate în cadrul că­reia s-au înregistrat o mulţime de nereguli de genul celor men­ţionate mai sus. In urma unor analize amănunţite ale activităţii unor membri din conducerea în­treprinderii, a modului de rezol­vare a problemelor legate de procesul de producţie, a unor grave lipsuri de organizare în special, a unei greşite înţelegeri a sarcinilor de serviciu, tovară­şul Albert Văncsa, directorul a­cestei întreprinderi, a fost eli­berat din funcţie, la fel proce­­dîndu-se cu Almos Jakab, care îndeplinea funcţia de contabil şef. In numărul 237 din 29 ianua­rie 1971, ziarul nostru publica articolul intitulat­­ „Un lanţ al slăbiciunilor“, în care relatam în amănunt un şir de cazuri, care ilustrau în parte cele afir­mate mai sus. Un alt aspect, a cărui explicaţie rămîne o enig­mă şi pentru noi, vom încerca să-l relatăm în cele ce urmează. Printre micile şi numeroasele secţii ale întreprinderii „Ba­zaltul“ se numără şi Fabrica de cărămidă Orke, care are ca responsabil pe Dima Daniel, considerat probabil, pînă nu­­demult, un om „de bază“. In sfîrşit, „nu ştii de un­de sare iepurele“ ! ?... şi mai ales nu ştii cînd. (La I.II. „Ba­zaltul“ a cam sărit de multe ori şi te miri din cîte locuri !). In 14 octombrie 1970, sau în 14 noiembrie (într-una din scrip­te e înregistrat intr-un fel şi în ANDREI MUREŞAN (Continuare în pag. a 2-a) Trei trei . inventare. . . surprize I /LI PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! Anul IV Nr. 258 Din realizările cincinalului 1966-1970 actuale in uşoara Răspunde: IOAN CRĂCIUN, ministrul industriei uşoare In ultimii cinci ani, datorită preocupării statului nostru socialist, concretizate în importantele fon­duri de investiţii ce ne-au fost puse la dispoziţie —­a declarat ministrul Ion Crăciun , industria uşoară, prin efortul susţinut al celor 360 000 lucrători, şi-a realizat şi depăşit sarcinile ce i-au revenit, păşind as­tăzi într-o nouă etapă, cu un poten­ţial sporit şi cu mai multă expe­rienţă. S-au construit fabrici noi de mare capacitate, cum sunt: In­tegrata de lină Constanţa, Integrata de lină „Argeşana“ — Piteşti, Ţe­­sătoria de mătase „Victoria“ —Iaşi, Fabrica de tricotaje din lină Bucu­reşti, Fabrica de articole de sticlă­rie Bucureşti, Fabrica de confecţii Craiova şi multe altele, iar cele existente au fost modernizate şi reutilate. Diversificarea îmbunătăţirea • cerinie Perioada trecutului cincinal ar putea fi caracterizată prin înseşi rezultatele sale economice : o pro­ducţie suplimentară de 14 miliarde lei, un ritm anual de creştere de 11,6 la sută faţă de 9,5 la sută pla­nificat, o creştere a productivităţii muncii, în 1970, faţă de 1965, cu 38,9 la sută, faţă de 30 la sută pla­nificat, şi o depăşire a volumului de export de 84,5 la sută. Dar cin­cinalul de care ne-am despărţit a consemnat rezultate apreciabile şi în privinţa îmbunătăţirii sortimen­telor şi a diversificării producţiei, industria uşoară realizează anual circa 85 000 sortimente. Trebuie să adăugăm însă că pe această linie mai avem încă multe de făcut. Ast­fel, calitatea şi diversificarea pro­ (Continuare în pag. 2­ a) producţiei şi sortimentelor industria In dezbatere: PROIECTUL DE LEGE CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE MERT EXTERIOR, DE COLABORARE ŞI COOPERARE ECONOMICA TEHNICO-STIINŢIFICA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA CO­SI Puternic de Zilele trecute ziarele au publicat Proiectul de lege cu privire la ac­tivitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico-ştiin­ţifică a Republicii Socialiste Rom­ânia — Proiect ela­borat de Consiliul de Miniştri. A intrat în practica promovată în mod consecvent de conducerea partidului nostru, de a consulta masele largi de oameni ai muncii în problemele h­otărîtoare ale vieţii economice, politice şi sociale a ţării. Proiectul de faţă vine să su­pună dezbaterii celor ce muncesc — a muncitorilor, inginerilor, teh­nicienilor, a specialiştilor di­n în­treprinderi, combinate, centrale in­dustriale — viitoarea legislaţie­ me­nită să reglementeze activitatea de comerţ exterior, de colaborare şi cooperare economică şi tehnico­­ştiinţifică a ţării noastre cu cele­lalte ţări ale lumii. In ceea ce priveşte activitatea de comerţ exterior a judeţului nos­tru, trebuie spus că în anii ulti­mului cincinal, aceasta s-a dezvol­tat în mod impetuos. A crescut de peste, cinci ori volumul exportului de produse industriale, mărfuri purtînd marca de fabricaţie a unor unităţi industriale din judeţul nos­tru pot fi întîlnite pe multe din meridianele globului. Ţesăturile şi confecţiile realizate de unităţile Combinatului textil din Sfîntu Gheorghe, sînt solicitate de firme de prestigiu dintr-o serie de ţări — unele cu o veche­ tradiţie în acest domeniu — U.R.S.S., Belgia, Canada, Franţa, Grecia, Australia. Este demn de reţinut fap­tul că în vreme ce în anul 1965, fabrica textilă „Oltul“ a exportat 219.000 m.p. ţesături, în două ţări, la sfîrşitul cincinalului trecut (1970) volumul exportului s-a ridicat la aproape 6 milioane m.p. ţesături în şase ţări ale lumii. De asemenea, mobila realizată în cadrul G.E.J.L. ŞTEFAN SZABÓ, directorul Direcţiei judeţene de statistică-Covasna (Continuare în pag. a 2-a) , stimulent activităţii comerţ exterior ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR CONGRESULUI U.T.C. SCRISOAREA Buni, într-o atmosferă de puter­­nic entuziasm tineresc, au luat sfârşit lucrării® celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Tineretului Co­munist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor categoriilor de tineret din patria noastră a fă­cut bilanţul activităţii desfăşurate de la ultimul Congres, a dezbătut aprofundat obiectivele de viitor, toate laturile muncii şi vieţii, în­văţăturii şi pregătirii culturale, stabilind căile­ menite să contribu­ie la îmbunătăţirea stilului de muncă şi perfecţionarea structu­rii organizatorice, la adîncirea de­mocraţiei interne a organizaţiilor U.T.C., corespunzător sarcinilor ac­tuale ale construcţiei în România a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. În ultima zi a lucrărilor, la deschiderea şedinţei, Congresul a fost informat despre dezbaterile din comisii, care au adoptat reco­mandări privind activitatea de vi­itor a U.T.C., în domeniul res­pectiv. Congresul a hotărît ca a­­ceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central, ca docu­mente ale Congresului, care pri­meşte mandat să soluţioneze şi să concretizeze în activitatea practică propunerile şi observaţiile făcute în comisii cu privire a îmbunătăţi­rea muncii U.T.C. în rîndul tuturor categoriilor de tineri şi în toate domeniile de activitate. Congresul a fost informat despre desfăşurarea lucrărilor Conferinţei (Continuare în pag. a 2-a) Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist şi a Conferinţei a Vlll-a a Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU multilaterală a patriei Desfăşurîndu-şi lucrările în preajma glorioasei aniversări a se­micentenarului partidului, eveni­ment cu adinei rezonanţe în desti­nul şi istoria noastră con­temporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Co­munist şi Conferinţa a VIII-a a Uniunii Asociaţiilor Stu­denţeşti se fac mesagere ale gîndu­­rilor şi sentimentelor nobile care animă tinăra generaţie şi transmit conducerii partidului, dumneavoas­tră, mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, expresia dra­gostei şi devotamentului nemărgi­nit, a ataşamentului profund al ti­neretului faţă de politica marxist­­leninistă a partidului, hotărîrea fer­mă de a-şi închina întreaga sa ca­pacitate, elanul şi cutezanţa înfăp­tuirii obiectivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propăşirea continuă, socialiste. Nutrim, tovarăşe secretar general, un sentiment de profundă mîndrie patriotică, de veneraţie şi adine respect pentru activitatea laborioa­să desfăşurată de Partidul Com­u­nist Român, pentru eforturile şi consecvenţa pilduitoare cu care dumneavoastră înşivă acţionaţi în slujba progresului şi civilizaţiei României socialiste, abordînd nu o dată, cu înţelegere şi realism, în întreaga lor complexitate, şi pro­­blemele tineretului, locul şi rolul său în dezvoltarea societăţii con­­temporane. Cuvintele de caldă a­­preciere şi îndemn ce le-aţi adresat Congresului, tinerilor din industria şi agricultură, intelectualilor, ele­­vilor şi studenţilor, vor însoţi, pu­ruri proaspete, faptele de muncă şi (Continuare în pag. a 2-a) Dragi cititori! Dragi cititori! * In dorinţa de a oglindi in coloanele sale perma­nentele transformări petrecute in viaţa oraşelor şi comunelor judeţului, redacţiei ziarului nostru iniţia­ză o nouă rubrică intitulată „NE SCRIU DESPRE LOCALITĂŢILE LOR CORESPONDENŢII ŞI CITI­TORII ZIARULUI „CUVÎNTUL NOU“, la realizarea căreia invităm colaboratorii, corespondenţii voluntari şi cititorii să participe cu ştiri, note, reportaje, inter­viuri, însoţite, pe cit posibil, de fotografii. Aşteptăm, aşadar, primele veşti. ș­ti „Slavă partidului" — şi-au intitulat elevii şcolilor profesio­nale de construcţii, de coopera­ţie, textile şi de mecanici agri­coli festivalul artistic închinat aniversării a 50 de ani de la crearea P.C.R. Desfăşurat în faţa unei săli devenită la un moment dat neincăpătoare, va­riatul program artistic a fost un minunat cadru de exprimare a dragostei şi recunoştinţei ele­vilor şcolilor profesionale din Sfîntu Gheorghe faţă de partid, faţă de grija pe care o poartă tinerei generaţii. Interpreţii montajelor literar­­muzicale, formaţiile de dansuri populare româneşti şi secuieşti, brigada de agitaţie, orchestrele, recitatorii, soliştii vocali şi in­strumentişti de muzică populară şi uşoară, gimnaştii, şi-au adus pe scenă întregul entuziasm şi talent pentru a realiza un spec­tacol sărbătoresc, de bună ţi­nută artistică, răsplătit cu ro­pote prelungite de aplauze. Au impresionat în mod deose­bit prin felul cum au reuşit să exprime bogăţia şi frumuseţea artei populare româneşti şi ma­ghiare de pe meleagurile Covăs­tiei, echipele de dansatori ale şcolilor profesionale de mecanici agricoli şi de construcţii, soliştii Vocali Smarada -Zidaru, Ana Györfi, Ion Lazăr, Margareta Totfalvi. Brigada artistică de agitaţie a şcolii de Cooperaţie (instructor Berkó György) din rîndul căreia s-au evidenţiat Ste­la Dăbuleanu şi Milos Kiss, a reuşit să redea într-o formă antrenantă şi plăcută aspecte de muncii salariaţilor cooperative­lor săteşti. Finalul, montajul li­terar muzical „Slavă partidului“, prezentat de elevii şcolii pro­fesionale textile, instruiţi de Teodora Bularca, a fost o încu­nunare a reuşitei întregului spectacol, la care au contribuit şi îndrumările competente ale profesoarelor Rodica Oarză, şi Elena Sebestyén, „O mie de cîntece partidului“, MARIUS DEAC ! (Continuare în pag. a 2-a) !

Next