Cuvîntul Nou, aprilie 1971 (Anul 4, nr. 290-315)

1971-04-08 / nr. 296

Organ al Comitetului judeţean Covasna al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean La C. A. P. Boroşneul Mare Operativitate, ritm intens, calitate la insamîntari Tendinţa generală de a folosi timpul bun de lucru, a făcut ca majoritatea cooperativelor agricole, să desfăşoare o activitate intensă pentru terminarea cit mai grabnică a însămînţărilor la culturile din prima urgenţă la C.A.P. Boroşneul Mare, spre exemplu, cooperatorii lucrează de zor la alesul cartofilor de sămînţă şi la semănat. In numai cîteva zile de la declanşarea campaniei, mecanizatorii şi cooperatorii din această unitate agricolă, au reuşit să însămînţeze peste o jumătate din suprafaţa prevăzută în plan, o atenţie deosebită fiind acordată calităţii lucrărilor. După cum ne informează tovarăşul Marton Serestely , inginerul şef al cooperativei, printre brigăzile cu rezultate bune, se numără şi cele conduse de István Fazakas, Carol Kocsis şi Zoltán Doboly, care au început să lucreze din plin încă din prima zi după declanşarea campaniei. In acest mod ei au reuşit să-şi asigure un avans greu de recuperat de către celelalte, brigăzi, care depun şi ele eforturi pentru terminarea însămînţărilor. „Nu ţin minte ne, mărturiseşte inginerul şef , să fi avut vreodatăă însămînţate suprafeţe atît de mari la 6 aprilie, ca în această primăvară. Este adevărat că ne-a ajutat şi timpul, dar şi oamenii lucrează bine. Aceste rezultate se datoresc şi noilor măsuri care s-au introdus, ca : retribuirea pe baza acordului global, mărirea pensiei, asigurarea venitului minim garantat. Sunt convins că în anul 1971, vom obţine rezultate cu mult mai bune faţă de anii anteriori“. Şi, intr-adevăr, startul în campania agricolă de primăvară îi îndreptăţeşte pe cooperatorii din Boroşneul Mare, să privească cu multă încredere spre zilele cînd se vor culege roadele muncii. Hărnicia cooperatorilor şi munca de bună calitate făcută de István Oké, Iosif Bacsó şi de mecanizatori, va fi răsplătită din plin la toamnă prin producţii şi venituri pe măsura eforturilor depuse acum. Sortarea cărţoiului la G.A.P. Catalina Cu planul de însămînţări la zi In cadrul campaniei de primăvară, cooperativa agricolă de producţie din comuna Hăghig a obţinut rezultate mult mai bune decit în anii trecuţi. Astfel, pînă în prezent, harnicii cooperatori au însămînţat cu sfeclă de zahăr 142 hectare, din cele 150 planificate, 47 hectare cu cartofi din totalul de 160 hectare. Ea cerealiere însămînţările au fost terminate. La aceste frumoase realizări o contribuţie deosebită şi-au adus-o tractoriştii Pavel Székely, Ion Moldovan, Andrei Marin, Cornel Istrate, precum şi brigada I-a a lui Nicolae Tobias. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! D. SZABÓ DEMARAJ OPTIM Zilele frumoase de primăvară, au făcut posibilă declanşarea în toate satele şi comunele judeţului nostru a campaniei agricole de primăvară. Cooperatorii din Zagon, comună cu remarcabile tradiţii agricole, folosesc din plin timpul favorabil, l-am vizitat zilele trecute şi ne-am dat seama de faptul că, nu întîmplător, C.A.P. din Zagon se află în fruntea cooperativelor agricole din judeţ la unele lucrări agricole de primăvară. Tractoarele huruie neîncetat, oamenii muncesc preocupaţi şi responsabili , acum se pune baza recoltei viitoare. Ne-am interesat de felul cum s-a preocupat Comitetul de partid, şi Consiliul popular din Zagon de pregătirea campaniei agricole de primăvară şi ce măsuri se iau pentru bunul mers al lucrărilor. Tovarăşul Iosif Csorna, primarul comunei, ne vorbeşte despre perioada de iarnă, în care organizaţiile de partid au dus o serioasă muncă, de educare a ţăranilor cooperatori, atît în cadrul învăţămîntului de partid, cit şi în alte ocazii. Au avut loc, adunări de partid deschise, în care s-au explicat celor prezenţi avantajele acordului global, avantajele pensionării ţăranilor cooperatori care au atins limita de vîrstă, prelucrîndu-se documentele de partid referitoare la agricultură. Activul de partid al comunei (din care fac parte 70 de comunişti) a fost instruit şi apoi au avut loc convorbiri de la om la om cu toţi sătenii. Ca un prim rezultat concret al muncii depuse în perioada de iarnă, este faptul că, dacă în anii trecuţi era necesar ca forţa de muncă pentru selectarea cartofilor să fie adusă din alte părţi, anul acesta lucrarea este executată numai de către cooperatorii din comună. Munca agricolă, efectivă, de MARIUS DEAG «v .../ fjg fî ti ysiEEE Se insămînțează intens pe ogoarele C. V.l*. Estelnic. (Continuare în pag. a 2-a) Acad. Oscar Sager, ați parcurs o întreagă — Pînă să ajungeți neurolog, filieră. D)e ce ? — Sînt neurolog fiindcă mi-a plăcut. Am dorit să cercetez felul în care apar simptomele în anumite maladii ale sistemului nervos central. Erau, pe atunci, mulți bolnavi din această pricină. Mi-am dat seama că e nevoie nu doar de observaţie clinică, ci şi de cercetare fiziopatologică. Eu însă, nu am făcut specialitate pînă ce nu am considerat că sînt suficient pregătit din punct de vedere al medicinii. Mi-am zis că fără a cunoaşte mai întîi medicina internă — dermatologie, contagioase, maladii de copii —, nu mă pot apuca de neurologie. Am trecut prin toate ca să nu fiu străin de ceea ce ţine de medicină. — Ce vă place să apreciaţi la studenţii dv. ? — Apreciez dorinţa şi ambiţia de perfecţiune. Noile cunoştinţe nu se capătă simplu. E nevoie de muncă multă. A întrebuinţa metode tot mai perfecţionate, a vedea care dintre ele sunt mai bune — iată lucruri deosebite. Neurologul are de răzbit prin munţi de obstacole. Iar perseverenţa de a învinge, de a deveni din ce în ce mai bun specialist merită să fie încurajată . Medicina tentează pe mulţi tineri. Pe ce cale consideraţi că ei pot reuşi ? — Prin una singură : a sacrificiului. Medicina nu-i o meserie făcută pentru cîştiguri materiale, ci incumbă un imens spirit de sacrificiu. Dacă nu e convins de asta, tînărul e liber să-şi aleagă altceva, pe potrivă. Acad. Octav Onicescu: — Aţi pus vreodată preţ pe contactele cu tineretul ? — Colaborarea mea cu tinerii e o realitate pe care o cunosc mai toţi cei ce fac azi ştiinţă. Mulţi dintre matematicienii buni ai ultimelor decenii au trecut şi prin biroul meu de lucru. Am cunoscut mulţi tineri. Unii mi-au fostcolaboratori apropiaţi, am lucrat împreună ; astăzi alţii îmi trec pragul. Dar n-am acceptat niciodată ca relaţia maestru-discipol să însemne doar a da şi nu a şi lua, şi de o parte, şi de alta. Căci maestrul care nu ştie să asculte pe tineri nu poate fi multă vreme maestru , se închistează şi, treptat, se pierde în anonimat — Ce aţi pus pe primul plan în aprecierea pregătirii studenţilor dv. ? — La examene, căutam să leg un dialog cu candidatul scoţînd la iveală înainte de toate proprietatea cunoştinţelor fiecăruia, poziţia proprie în problemele dezbătute. Tinerii să fie informaţi, dar să nu rămînă neutri, simpli purtători de informaţie. Să o interpreteze, să o privească cu ochi proprii. 4, Anul IV, Nr. 296 JOI, 8 aprilie 1971 4 pagini 30 bani PLENARA CONSILIULUI JUDEŢEAN AL SINDICATELOR Ieri a avut loc plenara Consiliului judeţean al sindicatelor — Covasna, la care au participat membrii şi membrii supleanţi ai Consiliului, iar ca invitaţi — preşedinţii comitetelor sindicatelor din judeţ, alţi activişti de sindicat. La lucrări au fost prezenţi tovarăşii : Carol Király, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. , al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi Teodor Prunea , membru supleant al C.C. al P.C.R., membru al Comitetului Executiv al Consiliului Central al U.G.S.R., prim-adjunct al Comisiei organizatorice. Ordinea de zi a cuprins următoarele puncte : 1. Măsuri organizatorice. 2. Dezbaterea hotărîrilor adoptate de Congresul sindicatelor și stabilirea măsurilor ce trebuie luate, pentru aplicarea acestor hotărîri. La primul punct al ordinei de zi, plenara a hotărît, în scopul, îmbunătăţirii structurii şi compoziţiei Consiliului judeţean, a Biroului său executiv, următoarele : — Eliberarea , din, funcţia de membru al Consiliului, al Biroului său executiv şi de preşedinte al Consiliului judeţean al sindicatelor, a tovarăşului Arcadie Orbán, care a fost ales membru al Comitetului executiv al U.G.S.R., preşedinte al (Continuare în pag. a 2-a) Dialog posibil despre tinereţe Deunăzi, la redacţie am primit vizita unei fete de 20 de ani. După înfăţişare îmi dădeam seama că vrea să-mi spună ceva deosebit, dar că îi lipseşte curajul. — Nu ştiu dacă fac bine sau nu, mi-a spus, dar mă găsesc într-un mare impas. M-am gîndit mult la situaţia în care mă aflu şi nu ştiu dacă hotărîrea mea este cea mai bună. Trebuia să ştiu ce se întîmplase, ce necazuri au determinat-o să mi se adreseze, înainte ,de a trece la fondul problemei, cu îngăduinţa cititorilor nu voi reda decit iniţialele interlocutoarei. Voi reda convorbirea avută cu A. M. şi aşteptăm părerile opiniei publice în legătură cu cazul de faţă. — Părinţii mei sunt intelectuali Mama este contabilă, iar tatăl meu, tehnician. Nu pot spune că în familie nu m-am bucurat de atenţie şi de o educaţie deosebită. Dimpotrivă, am avut tot ce mi-am dorit. Ea şcoală, treceam drept una dintre elevele bune din clasă. Atunci eram prea mică să înțeleg adevărul. Se întîmplase de mai multe ori, ca la venirea mea de la cursuri să-l găsesc pe tata foarte nervos iar pe mama plîngînd. La început, mi-am permis să-i întreb ce s-a întîmplat, apoi după ce am văzut că răspunsurile îmi sînt date în doi peri, m-am mulţumit să pun nervozitatea tatălui meu pe seama necazurilor de la serviciu, iar lacrimile mamei ... Pe măsură ce creşteam însă îmi dădeam tot mai bine seama că altul era adevărul. Tot mai des tata lipsea de acasă şi cînd îl întrebam, îmi răspundea că „pleacă pe teren“. Cînd revenea mama făcea în aşa fel incit să nu îl întîlnească, începeam să-mi dau seama că mă aflu într-o situaţie cu două tăişuri. Lucrurile au evoluat destul de nefavorabil. Certurile se ţineau lanţ, pînă cînd eu am fost trimisă la bunica, la ţară. Era în vacanţa de vară, după ce îmi luasem bacalaureatul. Atunci, cînd aş ,fi avut mai multă nevoie de ei, cînd trebuia să mă fi pregătit pentru examenul de admitere, părinţii, mei m-au părăsit. Acasă nu era niciodată linişte, „discuţiile“ se amplificau. Nu o dată am încercat să stau de vorbă cu ei. Tata m-a privit nervos şi mi-a spus : „Ce ştii tu ! Nu te amesteca în treburile celor mari“. Vă daţi seama cit de mult m-a jignit. El care îmi spusese întotdeauna să am încredere in oameni, să fac totul în aşa fel incit să nu regret niciodată nimic. Cum eraţi de aşteptat nu m-am putut prezenta la examenul de admitere şi atunci m-am angajat ca muncitoare, crezînd că astfel voi reuşi să mă regăsesc, îmi dădeam seama că încercările mele de a interveni în aplanarea conflictului familial nu vor avea nici un rezultat. Obosită de această atmosferă încărcată, mi-am părăsit familia şi m-am mutat la o gazdă. După orele de serviciu mă pregătesc pentru examenul de admitere în facultate , mă pasionează ştiinţele naturale. In urmă cu cîteva luni am cunoscut un băiat. Ne-am împrietenit şi ne înţelegem foarte bine. împreună ne-am propus să dăm examen de admitere la facultate. Mă veţi întreba de ce am spus la început că nu mă regăsesc ? De cîteva zile, m-a căutat tatăl meu. Avea nevoie de bani, l-am dat. Atunci mi-a spus nişte cuvinte de care o să-mi aduc aminte toată viaţa : „Nu ştiu dacă te-ai gîndit bine cînd ai plecat de E. REMUS (Continuare în pag. a 2-a) IMPASUL Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R. S. S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite : în cursul dimineţii de miercuri, 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitat oraşul Baku, capitala R.S.S. Azerbaidjană, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de Hori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţionişti străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Teseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie In C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii. In continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca., 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar, al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.C. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş, care în prezent numără peste 100.000 de locuitori în care au fost înscrise la loc de cinstea uzină siderurgică, o uzină de aluminiu, una de ţevi laminate, un combinat chimic. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. Directorul combinatului, Rafil Sverdlov, după ce a exprimat, în numele întregului colectiv, satisfacţia de a-i primi în mijlocul lor ca oaspeţi pe membrii delegaţiei P.C.R., a arătat că, în prezent, aici lucrează 4.500 de oameni. Combinatul produce etil fluorhidrină, etilena, izobutilen, rășini epoxidice. El a arătat că acum se lucrează la (Continuare în pars a 4-a) In actuala etapă istorică, rolul Partidului Comunist Român — forţa onducătoare a societăţii noastre — se afirmă cu tot mai multă vigoare în toate domeniile construcţiei socialiste. In raportul la Congresul al X-lea al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu arăta : „In stabilirea locului şi rolului Partidului comunist în societate trebuie să avem în vedere faptul că toate organismele şi instituţiile economice şi sociale ale statului se află sub conducerea sa politică şi acţionează în mod unitar în direcţia edificării orînduirii socialiste“. Este cunoscut faptul că cel de-al X-lea Congres al partidului a pus sarcini mari în faţa poporului pas-ŞTEFAN KORODI, secretar al Comitetului judeţean de partid Covasna tru în ce priveşte dezvoltarea pe mai departe a bazei tehnico-materiale, consolidarea relaţiilor de producţie, creşterea nivelului de trai, dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. Pentru îndeplinirea noilor sarcini este nevoie să se desfăşoare un volum cu mult mai mare , şi mai complex de muncă decât în trecut. Partidul pune mereu în faţa maselor obiectivele fundamentale, le face conştiente de însemnătatea lor, le organizează şi le mobilizează la luptă pentru înfăptuirea acestora, în acelaşi timp stabileşte ce este esenţial în fiecare etapă, desprinde din multitudinea problemelor pe cele hotărîtoare, astfel incit să se asigure rezolvarea tuturor sarcinilor în condiţii optime şi la timp. In întreaga sa activitate, partidul nostru pleacă de la condiţiile obiective, se sprijină pe posibilităţile economice reale, pe acele resurse materiale de care dispune ţara la momentul dat. Ca rezultat al cunoaşterii profunde a stărilor de lucruri din economie, partidul concentrează feţele şi eforturile spre cele mai importante sectoare. Astfel, se realizează o conducere de ansamblu menită să asigure dezvoltarea armonioasă a întregii economii. Este demn de menţionat faptul că în prezent asistăm la o substanţială îmbunătă (Continuare în pag. a 2-a) Creşterea rolului conducător al partidului etapa actuală in gloriosul SEMICENTENAR I.I.L. „Spicul“ Propunerile salariaţilor di filon de mare eficienţă Dovedind hotărîre, dorinţă unanimă de a conferi activităţii productive noi valenţe calitative, colectivul întreprinderii de industrie locală „Spicul“ din Sfîntu Gheorghe, a raportat la sfîrşitul primului trimestru depăşirea planului de producţie cu 3,5 milioane lei, în condiţiile realizării planului la toate secţiile productive. Acest succes a fost dedicat sărbătoririi semicentenarului partidului. Saltul calitativ înregistrat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, este rodul dotărilor tehnice, îmbunătăţirii proceselor tehnologice, muncii entuziaste a întregului colectiv, spiritului său novator, animat de permanente căutări. Nu vom exagera cu nimic dacă la întrebarea : de unde-şi trage seva izvorul îmbunătăţirilor aduse sectoarelor de producţie, vom răspunde , din propunerile muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor. In această cirecţie, adunările grupelor sindicale, consfătuirile de producţie, adunările generale ale salariaţilor, constituie tot atîtea prilejuri prin care oamenii muncii participă la organizarea şi conducerea activităţii productive a întreprinderii, veghează la respectarea tuturor prevederilor din contractul colectiv. Putem afirma cu certitudine că rezultatele obţinute la sfîrşitul primului trimestru, ca şi „startul“ luat în cel de al doilea trimestru, se datoresc în cea mai » (Continuare în pag. a 2-a) I D. TOMA 1 Un succes care obligă Aşa după cum rezultă din datele centralizate la Direcţia judeţeană de statistică Covasna, pe primele trei luni ale acestui an, planul de livrări la export a fost realizat în proporţie de 111,9 la sută, obţinîndu-se o depăşire valorică de 1.045.000 lei valută. Este un succes al colectivelor de muncă din industria covăsneană, succes care obligă ! 6 . Pentru muncitorii de la Fabrica textilă „Oltul“, luna 1 aprilie se anunţă chiar din primele zile, bogată în rea- lizări şi succese. Pînă acum acest colectiv a dat peste prevederile planului 1.500 kg fire de bumbac şi 7 200 m.p. de ţesături. Evidenţiaţi la secţiile de filatură şi de fini“ ^ saj. © Ieri, la Casa agrono- mului din Arcuş, s-a desfă- şurat simpozionul „Arta plas- tică militantă“. Pe cînd şi o expoziţie ? ® Aducem la cu- noştinţa conducerii între- J prinderii I.I.E. „Bazaltul“ că la cariera 'Örkö, zac de trei ani, într-o stare deplorabilă, ^ cinci maşini de calupat pia- tră. Costul lor, plata amortis- meniului, se ridică la zeci şi zeci de mii de lei. Bani arun- \ / caţi pe apa Sîmbetei, spirit ^ ) gospodăresc ruginit ca şi utilajele. Se cere un antidot, dar cit mai grabnic ! ^§) Ieri, la Covasna, s-au încheiat cursurile de instruire cu gestionarii bufetelor din judeţ. Se spune că au fost şi seminarii. Ce s-ar fi dat şi probe de gramaj 1? @ Sport. ’ la Tîrgu Secuiesc, „Cupa se-micentenarului" la atletism juniori. Participă echipe din Braşov, Odorheiu Secuiesc, Botoşani, Miercurea-Ciuc, Sfîntu Gheorghe şi Tîrgu Secuiesc. Le dorim mult suc-’ t ces ! Reţineţi ! Se caută un beneficiar pentru 300.000 de cărămizi ! Doritorii se pot adresa cooperativei agricole de producţie din Aita Sea- că, care a... secat 120.000 de lei pentru fabricarea lor ! Ajutaţi-i.! © In aceste zile îşi deschide porţile o nouă u- | nitate comercială : crama din ' comuna Hăghig. © Nou ! Ea magazinul de aparataje elec- trice din oraşul Sfîntu Gheorghe a sosit un lot de 10 frigidere „Frigerolux“. © Ea concursul de artă foto- grafică „Animale sălbatice şi „ viaţa lor“, ţinut la Timi-şoara, fotoreporterul ziarului nostru, Árpád Bartha, a ob- ţinut premiul II Sincere fe- licitări şi la mai mare ! !