Dacia, iulie-decembrie 1931 (Anul 18, nr. 97-189)

1931-07-03 / nr. 97

Nr Anul XVIII No. 97 VIZITAȚI imi ,wr Cea mai nouă, cea mai modernă și cea mai perfectă instalație de TIPOGRAFIE din D­O­B­RO­G­EA Constanța, Str. Traian 9 APARE ZILNIC LA ORELE 12 I —­I REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­­­­ [ Str. Petru Rareș No. 5 - TELEFON No. 8212r S’A DUS UNIUNEA! Nici noi cari am demons­trat de atâtea ori șubrezenia alcătuirii electorale care se chema Uniune Națională fără a fi în realitate nici uniune nici națională ci pur și sim­plu o cârdășie electorală, nici noi nu ne închipuiam că așa de repede se va destrăma această combinație. Socoteam — după cum era și firesc — că odată alege­rile terminate și validările fă­cute, liberalii să se considere ca o grupare neutrală poate chiar binevoitoare pentru gu­vern însă fără obligațiunea de a-l susține oricând și ori­cum. Din acest punct de vedere previziunile noastre n’au dat greș. In adevăr, partidul libe­ral al d-lui Duca face astăzi în parlament aceea ce se chia­­mă în limbaj curent a scălda. Evident, viitorul poate să impună d-lui Duca și parti­dului d-sare altă mai hotărâtă față de atitudine, banca ministerială. Poate că încă foarte cu­rând, această atitudine va fi luată. Ceea ce însă caracterizează perfect sinceritatea care a stat la baza acordului electo­ral, este atitudinea pe care guvernul o are față de par­tidul liberal al d-lui Duca! Această atitudine se poate constata din execuția la care i-a supus d. A­­. Cuza pe liberali. In adevăr, nu dorim nimă­nui situația în care s’au vă­zut liberalii când, după ce d. Duca făcuse declarațiile la mesaj în care asigura Coroa­na de devotamentul partidu­lui său, șeful antisemiților a venit la tribuna Camerei și a discutat atitudinea partidului liberal față de Coroană, ar­gumentând tocmai cu citate scoase din celebrele broșuri anticarliste cari se știei ca în bună parte sunt opera d-lui I. G. Duca. Dacă liberalii au răspuns și ce au răspuns nu intere­sează acum. Odată și odată când se va face procesul partidului libe­ral, aceia cari vor susține a­­cuzarea — desigur liberalii georgiști — vor avea a se fo­losi de răspunsul acesta. Pentru noi interesează as­tăzi origina atacului. Nimeni nu va fi atât de naiv ca să creadă că acest atac a pornit din propria ini­țiativă a d-lui A. C. Cuza. Recentele semne de prie­tenie pe care și le-au dat re­ciproc d-nii Iorga și Cuza nu pot fi lăsate fără semnificație mai ales în această împreju­rare. Este absolut sigur că ata­cul, chiar dacă nu este suge­rat, este totuș dorit de d. Iorga. .. Credem însă că banca mi­nisterială a pregătit atacul d-lui Cuza și contează încă și pe alte .»atăcu­ri • ale acestuii domn îndreptate tot spre­ par­­tidul liberal. Atitudinea­ față de Coroană este punctul nevralgic al par­­­­tidu­lui liber­. *Cuz*S le-­­vinj|J direct în acest punct* a lovit exact.-acolo unde libe­ralii­ n’au ocuip reacționa își sufli prin urmare sil­it Să ferp; o înfrângere c&fce" este" tocm­iiai în interesul guvernu­lui c­are nu poate să nu reacțio­neze atunci când liberalii se intitulează «partidul cel mai puternic din­ opoziție».­­ D. Cuza a activat ca in­strument al guvernului. Prin urmare autorul lovi­turilor pe care le primește partidul liberal este d. Iorga. Dar mai vreți o dovadă că guvernul a declarat răz­­boiu liberalilor? Iat-o: ce însemnează re­centa afirmație cu privire la deputații «sperțari» a d-lui Argetoianu ? Fără îndoială, o nouă lovitură îndreptată tot în contra liberalilor. Și atunci care este situ­ația? Uniunea națională s’a des­făcut. Nimeni nu mai poate vorbi azi despre ea. In locul ei înregistrăm o adversitate care pleacă de la guvern către foștii tovarăși. In curând păruiala va în­cepe. In acest timp, pornind de la principiul constituționali­tății, partidele de opoziție na­­țional-țărăniștii, averescanii și social-democrații dau lupta pentru salvarea democrației. Nu va contesta nimeni că un curent general de simpa­tie și aprobare se îndreaptă către această luptă și mai ales către acei cari stau în primele rânduri adică națio­­nal-țărăniștii. Guvernul se asociază cu d. Cuza spre a lovi în libe­rali. Mâine va găsi alte instru­mente spre a executa pe d. Cuza și așa mai departe până ce rămânând singur va sucomba lăsând locul liber democrației învingătoare și definitive. VIATOR VOEVODUL MIHAI LA HAHAIA Duminică dimineață sosește în localitate principele Mihai mare voevod de Alba Iulia pentru a-și lua reședința de vară la palatul regal de la Mamaia. A. Sa vine însoțit de d. maior Mardare a­­ghiotant regal. Alergările de ceai de la Mangalia In ziua de 5 Iulie vor avea loc la Mangalia 1mari alergări , de cai pe hipodromul hergheliei sta­­tului.l Sau­ fixata v­remii în ’J sumă de 25.000 Iei, decernate de Ca­mera de Agricultură, prefectura de județ și ministerul de do­menii. Aceste curse se fac pentru încurajarea și desvoltarea creș­terii­ rasei cailor. .Vineri 3 Iulie 1931 AArTMAM Pri­ii < Pe 12 luni......................... 700 lei B ABONAMENTUL < 6 . 400 lei $ LEI 3 EXEMPLARUL ANUNCIURI DUPA TARIF Pentru autorități și instituțiuni bancare abonamentul îndoit D. I. Duca se bate în duel cu d. Q. Brătianu. Iată că liberalii au ajuns la „cuțite” între ei! Guvernul scumpește pâinea Ministrul agriculturii a pregătit un proect de lege pentru înființarea de prime la exportul grâului. Aceste prime se vor acorda exportatorilor de cereale și se vor ridica la zece mii lei la vagon. Proectul devine prin această dispoziție absolut contrariu intereselor producăto­rilor agricoli cari nu văd mărindu-se cu nimic rentabilitatea culturii grâului. Normal ar fi fost ca proectul de lege să aibă în vedere pe producători în primul rând și apoi pe exportatori cari în definitiv sunt simpli intermediari. Dar chiar așa fiind, n’ar fi nimic de zis dacă primele nu s’ar încasa tot de pe spinarea consumatorilor. In adevăr, în afară de faptul că prin acordarea primelor către exportatori costul grâului urmând să se urce, după cum este foarte natural, cu aproximativ cinci mii lei la vagon, ceea ce ar însemna o justificare pentru brutari spre a urca prețul de vânzare al pâinii cu 20 la sută, proectul prevede că fondul din care se vor plăti primele de ex­port la grâu se va realiza prin introducerea unui timbru special ce se va aplica pe fie­care pâine și care să fie plătit tot de către consumatori. Acestea sunt prevederile proectului de lege al d-lui Ionescu Sisești, ministrul agriculturii. După cum se vede, el lovește grav în posibilitatea de alimentație a celor mai mulți dintre contribuabilii țării cari pe aceste vremuri de grozavă lipsă, de abia pot pro­cura pâinea pe prețul de acum și recunoaște oricine că nu este prea ridicat nici față de prețul grâului nici mai ales — ceea ce este principalul lucru — față de posibilitățile de cumpărare ale consumatorilor în general. Guvernul trebue să aibă în vedere în primul rând nevoia de a osteni pâinea pentru milioanele de muncitori ai acestei țări, pentru meseriași și pentru toată lumea săracă și pe urmă pe aceea de a încuraja exportul grâului. Problema are o importanță mai mult socială decât economică. Dacă se privește problema grâului fără a se lega de ea și aceea a pâinii pentru săraci, se comite o greșală ale cărei consecințe pot să fie cât se poate de grave pen­tru țară. Să nu se uite că acei ce vor fi mai de aproape loviți prin această urcare a pre­țului pâinii sunt tocmai lucrătorii industriali de la orașe, cari după cum se știe sunt în marea lor majoritate aderenți ai curentelor de extremă stângă. O agravare a situației lor prin scumpirea pâinii zilnice l-ar împinge tot mai mult pe făgașul ce duce spre amenințarea ordinei publice pentru că semănătorii de idei sub­versive se vor pricepe să speculeze această împrejurare. Dacă guvernul care se pretinde «de dreapta» vrea să dea prin proectul acesta o armă mai mult în mâna extremiștilor, să aibă în vedere că nu e suficient numai să-și asume răspunderea. Cu răspunderea guvernului nu mai avem ce face atunci când ireparabilul se va fi produs. Guvernul să nu semene vânt căci furtuna pe care o va culege nu-l va lovi numai pe el ci pe noi toți cari dorim din tot sufletul ca țara aceasta să fie ferită de pericolul zbuciumărilor, al căror sfătuitor este foamea. D. Stelian Popes­­cu Ica Eforie De câteva zile se găsește în județul nostru d. Stelian Po­­pescu fost ministru de justiție și directorul marelui cotidian «Universul». D-sa își face cura la Eforie, unde va rămâne până la sfârșitul acestei luni. D. Stelian Popescu a primit la Granddhotel un­­de locuește, vizita mai multor personalități străine. -------XX—— D. STELIAN POPESCU Ui ii si vni Din motive independente de voința noastră, ziarul «Dacia» a fost nevoit să a­­pară în cursul acestei săptă­mâni în mod neregulat. Trecând cu editarea zia­rului de la tipografia «Alba­nia» unde a fost imprimat timp de 12 ani, la institutul de arte grafice «Dacia», a fost nevoie de unele pre­gătiri cari ne-au obligat să întrerupem apariția timp de patru zile. Cerem scuze abonaților și cititorilor noștri și-i asigu­răm că după cam 16 ani de zile, acest ziar, care se spri­jină exclusiv pe încrederea cititorilor săi, a putut fi o tribună zilnică la dispoziția opiniei publice, tot așa și pe viitor își va face cu pri­sosință datoria, înțelegând să justifice încrederea și bu­nele sentimente ce i s-au a­­cordat. Ploaie torențiala la Mangalia — A fost trăsnită o casă — Eri la orele 4 jumătate d. a. O ploae torențială însoțită de des­cărcări electrice s’a abătut asupra orașului Mangalia. Un trăsnet căzând peste casa d-lui Albert Lie a distrus-o. Victime omenești n’au fost: Semănăturile din împrejurimile Mangaliei au suferit pagube. O comisie interi­mara la Carmen Silva Consiliul comunal din Carmen Silva fiind dizolvat, prefectura de județ a numit mară compusă o comisie intern­din d-nii dr. N. Gheorghiu președintele asoc. ge­­mnerale a medicilor, președinte, dr. Kivu, Sever Movilă, Stratulativ, maior Tamara și dr. Rozeanu membri. Instalarea urma să aibă loc­uri. Lipsind din­ stațiune d. dr. Gheorghiu,­­instalarea nouei comisii s’a amânat pentru Du­minică. 1 Furt de buzunar In trenu­l de Car­­men-Sylva D. Voicu Zain­escu de la fabri­­­­ca Gruber din Idealitate a recla­­mat chestuuni­­ că adormind­ eri în trenul Carmen-Sylva-Constan­­ța, a fost victima unui furt. Pungașii i-au tăiat buzunarul dela haină, furându-i suma de 8000 lei. D. Zăinescu s’a trezit când garnitura era deja în gară. Em­imn K­­aulale — Pilotul Negacinschi a scăpat sărind cu parașuta . Astăzi dim. la orele 9.45 s’a produs un grav accident de aviație în ur­mătoarele împrejurări: De dimineață pilotul plutonier Negacinschi de la școala de tir și bom­bardament de la Mamaia executa sboruri de înăl­țime până la 5700 m. cu un avion Spad tip 61. La un moment dat, a­­jungând la o înălțime maximă, din cauza aeru­lui rar i-a venit rău, ne mai putând conduce apa­ratul. Avionul pierzându-și e­­chilibrul scobora verti­ginos spre pământ. Pilo­tul și-a revenit abea la o înălțime de 300 m., arun­­cându-se cu parașuta. Avionul s-a prăbușit pe platoul de exerciții al reg. 9 cav. din spatele fabri­­cii Tomis, prefăcându-se în sfărămituri. Negacin­schi a coborât cu para­șuta la o distanță de câ­teva sute de metri,­­ La fața locului au so­sit d-nii prim procuror N. Moiseanu și lt. col. Ursache de la consiliul de răsboi. Prefectul de județ și presa Am primit astăzi dimineață la redacție vizita unui servitor de la cabinetul d-lui prefect al județu­lui care ne-a comunicat verbal «ordinul» de a ne prezenta la prefectură pentru astăzi la orele 6 p. m. Cu toate că din partea prefec­tului de județ lipsit de ori­ce ele­mentar bun simț, nu ne puteam aș­tepta la astfel de procedee,ținem to­tuși să-i băgăm în cap că buna cuviință cere ca reprezentanții presei să fie invitați în mod cât se poate de civilizat. Pentru că ziariștii pot fi sluji­tori ai opiniei publice, dar în nici un caz slugi ale prefecților. Iar «domnului» cocoțat la pre­fectură și care se vede a se fi amețit de înălțime, îi facem pro­misiunea că-i vom achita polița exact la scadență și cu toate procentele meritate. --------—— Un boț răpit de fra­tele său Acum două zile i’a furat d-lui Petre Cârâc un butoi mare cu benzină și doi porci. Astăzi d-sa a putut să prindă pe hoț în per­soana lui Gh. Diaconescu. D. Cârâc a urcat pe autorul furtului într’o mașină pentru a-l aduce la chestură. In dreptul cârciumei Zografu de pe șoseaua Mangaliei, a eșit înaintea auto­mobilului, Ion Diaconescu fra­tele hoțului, care a oprit vehicu­lul amenințând cu moartea pe păgubaș și șofe­r și reușind ast­fel să scape pe autorul furtului. Cazul a fost adus la cunoștința poliției. Expulzarea familiei hoțului dela magazinul Resch Asupra rudelor s’au găsit nume­roase brilliante Se cunosc împrejurările în cari s’a comis îndrăznețul furt de la magazinul de bijuterii Resch din Capitală, când a fost arestat principalul autor Mordehai Frei­­demberg. Expulzarea familiei Freidemberg Siguranța generală dicațiuni că Mordehai având nu­­a fost a­­jutat în operațiunile sale de membrii familiei și că aceștia căutau cu orice preț să-i înles­nească strecurarea peste graniță, a hotărât rudelor, cari expulzarea din țară a în majoritate sunt supuși străini. Dealtfel autoritățile ancheta­toare au avut convingerea că parte din bijuteriile furate au fost împărțite între rude și că aceștia vor căuta să le scoată din țară atunci când vor fi ex­pulzați. Intr’adevăr bănuelile si­guranței s’au confirmat. Un tată oric Luni dimineața a fost adusă în localitate familia Freidemberg pentru a fi îmbarcată pe vapo­rul «Principesa Maria». De la Bu­curești au fost aduși bătrânul orb Isac tatăl hoțului, mama și trei frați ai săi. In acelaș timp a fost adusă în port și Frieda soția lui Mordehai, Friedemberg care fusese deținută timp de o săptămână în arestul Chesturei locale, înainte de plecarea vasului «Principesa Maria» d. Duca po­lițaiul portului — pentru a putea descoperi bijuteriile asupra expul­zaților — a fixat la debarcader pe comisarul Traian Comănici și pe polițistul Ionescu. In momentul când cei șase membri ai «onorabilei» familii Freidemberg se urcau pe bord, polițiștii i-au invitat într’o cabină unde au fost supuși unei per­cheziții corporale. După un con­trol amănunțit în bagaje și haine, s’a dat peste locul unde se aflau ascunse brilliantele. In prohapul pantalonilor bătrânului tată orb, s-au găsit cusute șase brilliante mari în valoare de aproape două sute de mii lei. Puși în fața faptului membrii familiei Freidemberg au mărturi­sit că brilliantele le-au fost în­credințate de Mordehai spre a fi plasate la Constantinopol. Ei au mai declarat că au mai avut încă 26 de brilliante pe cari le-au lă­sat unei rude cu numele de Na­tan — actulmente arestat pentru dezertare — cari urmau să fie prefăcute în bani cu care să fie apărat hoțul în apropiatul proces-Familia Freidemberg deși prin­să cu «mâța în sac», totuși a fost expulzată, înaintându-se nu­mai brilliantele siguranței gene­rale. In timpul cercetărilor la poliția portului cei trei frați mai mici ai hoțului s’au dedat la un specta­col de scamatorie — cea ce do­vedește că și ei calcă pe urmele fratelui mai mare — făcând să apară și să dispară diferite obiec­te din birou și căutând prin a­­ceasta să amuze pe polițiștii pre­zenți. U. ȘTIRE BUNA PENTRU CITITORII NOȘTRI Se pare că editura la noi, în lupta ce o ctirea cărții, duce pentru răspân­da dă înapoi dela nici o îndrăzneală. In primul rând trebue învinsă criza. Cartea nu trebuie să mai fie un sacrificiu pentru punga cititorului. Ea tre­bue să se prezinte cât mai ele­gantă, cât mai bogată ca conți­nut, iar costul ei să fie atât de minim, încât abea să întreacă o cursă de tramvaiu. In aceste con­­dițiuni cine ar mai putea să re­ziste tentației de a se opri la cel dintâi chioșc ori librar pentru a lua volumul ce-i face cu o­­chiul? Facem reflexiile acestea pri­vind volumul Vendetta admira­bilul roman al lui Henry Pos­sendorf și formând primul nu­măr al «Colecției celor 15 lei», lansată zilele acestea de cunos­cuta casa de editură lg. Hertz. Bine­înțeles, nu e vorba de lei în carne și oase, ci de 15 lei de ai noștri? E costul invariabil cu care, la 1 și la 15 ale fiecărei luni, ne putem procura un ad­mirabil roman, de 260 până la 340 de pagini, ales printre lu­crările cu mai mare răsunet în toate literaturile, într-o traducere cât mai curentă și mai literară. Curiozitatea ne-a făcut să des­chidem romanul lui Possendorf și trebue să mărturisim că Ven­detta ne-a prins dela primele­ ca­pitole și n’am mai lăsat cartea din mâini până ce n’am parcurs cele 340 de pagini ale romanului de extraordinară întâmplare, în­cadrată între anii 1914 și 1917, pe când lumea întreagă se sbuciuma în măcelul războiului mondial, în­ timp ce departe, pe coasta apu­seană a Nouei­ Caledonii, existau ocnași u­zați de Dumnezeu și de oameni, iar pe oceanul Pacific se desfășura o spăimântătoare dramă, atât de omenească și de firească, încât nu mai putem sta indife­renți. Și palpităm pentru îndrăz­neață și sălbateca Eromanga, atât de înțeleaptă și de admirabilă to­tuși în lupta ei pentru adevăr, pentru dreptate... Din grozăvia și pustiul insulelor de pe Pacific, mai presus de frământarea turbată a mărilor, Eromanga își urmărește­ ținta cu un grup de oameni de­votați ei și e strașnică, și e mi­nunată, încântătoare și înverșu­nată, cum e și viața, cum e și moartea. Va ajunge ea la țintă și își va scăpa tatăl devenit ocnaș în­ Noua­ Caledonie, pentru o crimă, care nu-i a lui, ci a unui frate ne­demn ce i-a luat numele și a­­verea? Dar dragostea Eromaii găi? Nu ne încumetăm să prindem, în aceste puține rânduri fantezia, emoțiunea, admirabila închegare a minunatului roman care e Ven­detta. Possendorf e un maestru romancier cu o admirabilă cu­noaștere a adâncului omenesc. De­­ aceea simțim cum viața pal­pită dela un capăt la celalt al romanului. E un început pentru care nu putem decât să aducem caldele noastre felicitări casei de editură Ig. Hertz. Publicul, mai mult ca sigur, va consfinți buna noastră opinie. De la cartea scumpă ia­­tă-ne ajunși la cartea ieftină, bine aleasă, admirabil prezintată. «Colecția celor 15 lei» e, ho­tărât, o surpriză pentru, publicul cititor și își va face loc de la sine în orice bibliotecă. Să se aplice legea alarmismului!­ui'’ * *■"" ‘ 2 In ultimul timp au început să circule tot felul de zvonuri alarmante pe seama situației insti­tuțiilor financiare din țară. Aceste zvonuri cari nu corespund câtuș de puțin adevărului și cari prin simpla lor lansare în momentele critice de astăzi constituesc atacuri cari se îndreaptă nu în contra băncilor ci în con­tra creditului țării în afară și a liniștei interne, au avut ca rezultat ca mulți deponenți să ceară bănci­lor restituirea sumelor depuse. . . Se poate vedea aici opera criminală a dușmanilor țării. Este vizată prin acestea chiar ordinea socială a cărei bază este buna stare a economiei naționale. " î Atât ministerul finanțelor cât și guvernatorul Băncii Naționale și-au făcut datoria dând asigu­rări liniștitoare în privința situației băncilor. ** T " * S’au luat și alte măsuri cari să evite orice manevră ce poate lovi în creditul instituțiilor par­ticulare ale țării. I . Dar în afară­ de măsurile preventive ■ ce s’au luat, datoria­­ guvernului este să­ ia și­ m­ăsuri represive. i­­ - .. • •­­••• •* .? E *« Agitatorii, semănătorii de asemenea zvonuri trebuesc pedepsiți și încă cu toată severitatea Guvernul are la îndemână legea alarmismului. P * Poate nici­odată n’ar fi mai binevenită ca acum, aplicarea acestei legi. Guvernul să procedeze prompt și energic. Opinia publică va aprecia și va aproba suntem siguri orice măsură, cât de aspră pentrucă este în joc liniștea țării. .­­ . ..... . Vila Sănătatea, de la Efo­rie Tekirghiol, renovată, in­trând sub o nouă adminis­trație, închiriază cartiere pen­tru sezonul lunilor Iulie și August a. c. Doritorii se vor adresa di­rect la Administrația Vilei •Sănătatea »la Eforie­ Techir­­ghiol. -

Next