Dobrogea Nouă, noiembrie 1969 (Anul 22, nr. 6600-6625)

1969-11-08 / nr. 6606

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! Anul XXII, nr. 66061 Sîmbata, 8 noiembrie 1969 4 pagini, 30 bani Constatăm­ din cîteva întreprinderi IARNA DATE IA l$Ă! CiLi 0 INTIM­ATI ? Sezonul rece bate la ușă. E o realitate trădată de filele rupte din penultima lună a calendaru­lui și, mai concret, de aerul rece care te învăluie îndată ce dispare lumina zilei. Cu alte cuvinte, vi­ne iarna, cu toate capriciile ei inevitabile. Cum va fi întîmpina­­tă de unitățile economice ? Ne-am pus această întrebare stringentă, deoarece, ca în multe alte dome­nii, desfășurarea nestingherită a activității productive pe tot tim­pul sezonului rece trebuie asigu­rată și în întreprinderile industri­ale. Și, în general, putem afirma că s-a ținut cont de acest dezide­rat. Peste tot, în unitățile vizita­te cu ocazia anchetei noastre, am constatat că au fost luate o serie de măsuri pentru a preîn­­tâmpina efectele nedorite ale ca­priciilor iernii. Am zis în general, pentru că am întîlnit pe parcurs, după cum vom vedea mai jos, și exemple de unități în care unele puncte esențiale din planul pre­gătirilor de iarnă au fost tratate cu oarecare indiferență, nefiind soluționate pină acum. Așadar, un prim popas la între­prinderea de rețele electrice Con­stanța. Prin natură și specificul ei, unitatea prezintă o mare im­portanță pentru economia jude­țului. Este, după cum se știe, fur­nizorul principal care alimentea­ză cu energie electrică toate ce­lelalte unități economice. O sin­gură avarie în sistemul ei de re­țele electrice, fie de­­ joasă, fie de înaltă tensiune, paralizează auto­mat activitatea altor întreprin­deri ducînd la stagnarea proce­sului de producție. Știute fiind deci consecințele grave ale întreruperilor de ten­siune în rețele, l-am rugat pe to­varășul Alexandru Tunschi, di­rectorul întreprinderii, să ne spu­nă ce s-a făcut până în prezent pentru evitarea­­ acestora și ce tre­buie să se mai facă pentru asigu­rarea unei depline siguranțe a funcționării normale a întregului sistem energetic pe timp de iarnă. „Dacă ar fi să vorbesc despre tot ceea ce s-a întreprins până acum pe linia pregătirilor de iarnă — ne-a precizat interlocutorul — ar însemna să înșir multe pagini. Pentru că noi de-abia scăpăm de o iarnă și începem pregătirile pentru următoarea. Oprindu-m­ă totuși asupra cîtorva măsuri mai importante, aș aminti, în primul rînd, de consolidările de rețele de înaltă și joasă tensiune prin in­tercalarea stîlpilor de lemn cu stîlpi de beton. Exemple pot fi li­niile electrice Bugeac — Ostrov, Gura Dobrogei — Nistorești, To­pologii — Altîn-Tepe și altele. Menționez că din primăvară și pînă acum, au mai fost reparați și revizuiți complet peste 500 de stîlpi rupți și distruși în iarna trecută cu conductori cu­ tot. Pentru a putea preîntâmpina ca­priciile iernii, la multe linii elec­trice de înaltă tensiune am redus distanța dintre stîlpi, înlocuind totodată stîlpii precomprimați beton cu stîlpi centrifugați de­­o mare rezistență. S-a schimbat izolația și s-au revizuit liniile de 110 kV. Avem unele probleme la care și consumatorii trebuie să participe cu toată seriozitatea. Es­te vorba de unitățile agricole I.A.S. și CA..P., care, paralel cu noi, ar trebui să-și revizuiască rețelele și instalațiile interioare, să-și con­troleze bine­ siguranțele, prizele de pămînt etc., pentru a evite scurt-circuitele, care se produc iarna, atrăgînd ■ mari consecințe neplăcute pentru oameni și ani­male“. Consemnăm această ulti­mă remarcă a interlocutorului nostru, pentru că prezintă o deo­sebită importanță. Oricât s-ar lua măsuri de prevenire a avariilor și întreruperilor de energie elec­trică, se vor ivi totuși neplăceri pe timp de iarnă dacă la buna funcționare a rețelelor de înaltă și joasă tensiune nu vor veghea cu toată răspunderea și seriozita­tea și consumatorii mari și mici de energie electrică. Pregătirile de iarnă au fost pri­vite cu tot simțul răspunderii și la întreprinderea mecanică de utilaje Medgidia. Unele măsuri au fost întreprinse aici încă din luna martie. Din cele 69 de prevederi ale planului au fost îndeplinite 53. Reținem dintre cele mai importante reparații­le capitale efectuate la cazanul de aburi de 10 tone/oră, la con­ducta de apă și condens pe o lun­gime de 1 km, schimbarea aero­­term­elor de la atelierul de oțelă­­rie și, parțial, de la hala principa­lă și atelierul de fontă, înlocuirea unui număr de 350 pase de con­dens etc. „Sunt în curs și vor fi realizate sigur și celelalte 17 pre­vederi ale planului — ne-a pre­cizat ing. Nicolae File, directorul întreprinderii. S-a discutat, și planul cu măsurile de­ iarnă a fost analizat recent in comitetul de direcție. Singurul punct nerezolvat. Gengel KAZALI * i (Continuare în pag. a Hl-a) Din agenda Casei de cultură a tineretului din Constanța in ultimul timp, Casa de cultură a tineretului din Constanța a reușit să organi­zeze cîteva acțiuni, care au suscitat interesul obișnuiților săi vizitatori.­­ In cadrul interesantului Cadran politic ce se organi­zează aici, un însemnat nu­măr de tineri au putut purta o instructivă discuție pe te­ma „România și problema securității europene“. Tova­rășul Nicolae Țăranu, direc­torul Cabinetului județean de partid, a răspuns invita­ției de a vorbi tinerilor care frecventează Casa de cultură.­­ Foarte utilă s-a dove­dit a fi și manifestarea de ieri, în cadrul Zilei elevilor și a studenților. Casa de cul­tură a organizat un concert vocal-instrumental la care și-au dat concursul elevii Școlii populare de artă. A urmat o seară cultural-dis­­tractivă cu un program bine primit de tineri. Cu prilejul aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie RECEPȚIA DE LA AMBASADA U. R. S. S. BA BUCUREȘTI Cu prilejul celei de-a 53-a ani­versări a Marii Revoluții Socia­liste din Octombrie, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov, a oferit, vineri seara, o recepție în saloanele ambasa­dei. Au luat parte tovarășii Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Emil Drăgănescu, Gheorghe Stoi­ca, Iosif Banc, Mih­ai Gere, Mia Groza și Gheorghe Necula, vice­președinți ai Marii Adunări Na­ționale, George Macovescu, prim­­adjunct al ministrului afacerilor externe, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliulu­i de Stat și ai gu­vernului. Au participat, de asemenea, conducători de instituții centrale Ieri seară, cu prilejul celei de-a 52-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, consu­lul general al U.R.S.S. la Con­stanța, I. M. I­ Io­șev, a oferit un cocteil în saloanele consulatului. Au luat parte: Petre Ionescu, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului popular județean Con­stanța, membri ai biroului comi­tetelor județene și municipal de partid, ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean și municipal, conducători ai unor întreprinderi­­ și instituții jude­ și organizații obștești, activiști de partid, membri ai Consiliului General A.R.L.U.S., oameni de știință și cultură, generali și ofi­țeri superiori, reprezentanți ai cultelor, ziariști români și străini. Au luat parte membrii delega­ției Asociației de prietenie so­­vieto-române în frunte cu A. M. Jdanov, adjunct al petrolului al U.R.S.S., ministrului conducă­torul delegației și membrii dele­gației culturale sovietice prezenți în țara noastră. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați­ la Bucu­rești și alți membri ai­­ Corpului diplomație­­i (Agerpres) țene, oameni de cultură și artă, soții ale invitaților. La recepție au participat, de a­­sem­enea, conducători ai organe­lor locale de partid și de stat din județele Tulcea și Brăila. Au fost prezenți Metisi N­ușta­­loglu, consulul general al Consu­latului Republicii Turcia la Con­stanța, și alți membri ai consu­latului turc, cu soțiile. Cu acest prilej, tovarășii I. M. Hoșev și Petre Ionescu au rostit scurte cuvântări. Recepția s-a desfășurat intr-o atmosferă caldă, tovărășească. Livrarea în plus a unor cantități de produse agricole către stat CONTRIBUȚIE DE SEAMA LA ÎNTĂRIREA COOPERATIVELOR AGRICOLE, LA CREȘTEREA NIVELULUI DE TRAI AL ȚĂRĂNIMII SI LA CONSOLIDAREA ECONOMIEI NATIONALE ♦ MII DE VAGOANE DE PORUMB, FLOA­­REA-SOARELUI, GRÎU, LEGUME, FRUCTE SI LAPTE DATE IN PLUS STATULUI PESTE SARCI­NILE CONTRACTUALE — O DOVADĂ A CONȘTIINȚEI RIDICATE A ȚĂRĂNIMII NOAS­TRE COOPERATISTE. Ritmul de transportare a pro­duselor la bazele de recepție este in continuă creștere. La Manga­lia, Cioch­lia, Medgidia și Coba­­din, bazele au preluat pină acum întreaga cantitate de porumb prevăzută in plan. în prezent, se preiau de la unități însemnate cantități de produse peste sarci­nile contractuale. Am fost mar­torul unor acțiuni de-a dreptul emoționante, organizate în ma­rea majoritate a cooperativelor agricole din județul nostru, pen­tru suplimentarea sarcinilor con­tractuale la produsele agroali­­mentare. Am văzut aplecați a­­supra hîrtiilor sute de coopera­tori, care apoi au analizat nn a­­dunări generale și­ ședințe de partid, cu minuțiozitate, cit a produs fiecare hectar de porumb, ce cantități urmează a fi trans­portate la bază pentru achitarea obligațiilor față de stat, ci­ să se oprească pentru zootehnie și ne­voile proprii și cu­ răm­îne în plus pentru a suplimenta obliga­țiile asumate. Peste tot au fost găsite mente cu care coopera­torii și-au sporit obligațiile con­tractuale. Discutăm la Cioch­lia de Sus cu Dumitru Priceputu, președin­tele cooperativei agricole. „La noi, recoltatul porumbului se a­­propie de sfârșit și credem că în Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) ANCHETA Ce valori morale vă vor fi solicitate de noul loc de muncă? ..O sarcină primordială care se ■ ridică în prezent în fața învăță­­mîntului de toate gradele — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu în Raportul prezentat la istoricul­ Congres al X-lea — o constituie asigurarea unei strînse legături între școală și viață. Activitatea didactică trebuie astfel concepu­tă încît, paralel cu însușirea cu­noștințelor teoretice, viitorii spe­cialiști să aibă posibilitatea în anii de studiu să efectueze o te­meinică activitate practică și de specialitate, care să le permită, după absolvire,­ să se integreze cît mai­ rapid în producție, cu randament maxim“. Pentru a urmări felul în care se pregătesc viitoarele cadre me­dii medicale, care peste opt luni vor absolvi Școala tehnică sanita­ră din Constanța, am întreprins o anchetă în rîndul elevilor din ultimii ani, care vor­ fi chemați anul viitor în unitățile spitali­cești, circumscripții sanitare și policlinici, pentru a­ traduce în fapt cunoștințele acumulate pe băncile școlii. Directoarea ad­junctă, tovarășa Florica Udma, ne spunea: „Medicina concepută ca o dăruire, una din cele mă generoase, deschide drumul către un izvor nesecat de inspirație și de energie și cei peste 100 viitori absolvenți se străduiesc să-și for­meze în anii de studiu pregătirea necesară, iar întreg colectivul profesoral caută să insufle aces­tora dragostea față de profesia aleasă". Discutăm cu elevii anilor doi din această școală. Adresăm în­trebarea din titlu și, in plus, sun­tem­ curioși să aflăm ce i-a deter­minat să îmbrățișeze această me­serie. In marea lor majoritate, răspunsurile reflectă o matură chibzuință înainte de alegerea meseriei, reflectă dragostea față de profesia pentru care viitorii­ a­­sistenți medicali se pregătesc. Lucia Ovanez, anul II — obște­a frică-ginecologie: „Visam încă de pe băncile liceului să lucrez in­tr-o initate spitalicească. La ter­minarea acestuia, fără a m­ai în­cerca „șansa" de a reuși ,la, o fa­cultate, cum au făcut multe co­lege de ale mele, m-am înscris la Școala tehnică sanitară și a­­cum­ mai am cîteva luni pină la absolvire. Practica efectuată in spital mi-a dat posibilitatea să constat cite bucurii îți poate oferi această profesie. Sunt convinsă că fără o pregătire temeinică in a­­nii de studiu, fără o conștiință profesională ridicată, nu voi fi niciodată folositoare pe deplin societății. In meseria noastră, ori­ce greșeală poate costa viața unui om. Iată de ce în orele de studiu, cit și la cele de practică, caut să aprofundez materia predată“. „Cel care lucrează în medicină, ne spune Adriana Constantin, a­­nul II — asistente ocrotire, tre­buie să înțeleagă suferințele mo­rale ale bolnavului și să caute să i le ușureze. Personal, îmi plac foarte mult copiii, și la termina­rea liceului m-am gîndit că, ur­­mînd secția asistente ocrotire, voi putea să lucrez pentru copii, pen­tru ca aceștia să crească mari și sănătoși. Colega mea se referea la „conștiința profesională“. Pe lingă aceasta, un viitor cadru me­diu trebuie să aibă, mai ales la noi, în pediatrie, o mare sinceri­tate, profesională i-aș spune. Co­pilul nu poate vorbi și nu poate spune ce îl doare. Dacă asistenta in loc să treacă în foaia de ob­servație temperatura de, să zicem, 39 ° C cut are copilul bolnav, trece 36 ° spre a scăpa de o muncă în plus cu eventualul tratament ce va trebui să-l aplice, vă dați sea­ma că viața micuțului pacient va fi in pericol. Iată de ce vorbeam de sinceritate“. De aceeași părere sunt și Ileana Pisică, anul II —­­ocrotire, și Adriana Faun, anul II — pediatrie. De la Ileana Pisică aveam să aflăm că după absolvi­rea liceului a lucrat ca înregistra­toare medicală la spitalul din Pa­lis. Munca cadrelor medii din spital a atras-o și astfel acum este la un pas de absolvire. „Calități­le morale de care vorbeau cole­gele mele sunt indispensabile li­nui viitor cadru medical. Pe lângă acestea, solicitudinea și dragostea față de om sunt alte valori mora­le ce ne sunt solicitate“. Marea majoritate a elevilor din ultimii ani au subscris părerilor exprimate de colegele lor. Pregă­tirea profesională temeinică, con­știinciozitatea și sinceritatea sunt atributele cu care absolvenții Șco­lii tehnice sanitare vor părăsi băncile școlii. Din păcate, am in­­tîlnit și elevi care consideră școa­la tehnică un ultim refugiu, in urma nereușitei la examenul de admitere în învățămintul supe­rior. Ion Ștefan vine la Școala tehnică sanitară după ce „ratea­ză“ admiterea la medicină. Aici, spune directorului școlii, candid, că va învăța după 1 ianuarie, pi­nă in prezent obținând două note de 1 (unu)­­ la anatomie. De alt­fel, respectivul elev ne-a decla­rat că urmează cursurile acestei școli pentru a scăpa de stagiul militar și in anul viitor își va în­cerca șansele din nou la medici­nă. Și exemplul nu este singular. Ecaterina Olteanu și Viorica Pir­­van­, din anul II obstetrică, au­ in perioada scurtă scursă de la des­chiderea anului școlar, 36 și res­pectiv 35 de absențe, iar notele obținute sunt: 4 la farmacologie, 3 la nutriție și 4 la obstetrică, respectiv două note — 3 la far­macologie. Ilie Ștefan din anul II medicală are și el „o colecție" de 3 și 4 la farmacologie și 3 la ob­stetrică, iar Valentina Grigore, care anul trecut a rămas repe­tentă, are în momentul de față 53 de absențe și „un buchet“ de­ 4 — la farmacologie, 4 — la boli interne și 3 — la obstetrică ! Cum se vor putea prezenta la patul bolnavilor Ion Ștefan, Eca­terina Olteanu, Viorica Pirvan, Valentina Grigore și toți ceilalți? Unde sunt calitățile morale de ca­re vorbeau colegii lor și care sunt indispensabile profesiei alese ? Școala tehnică nu este un refugiu și dacă, prin examen, ați ocupat r­n loc pe băncile ei, gîndiți-vă că la absolvire trebuie să dați socie­tății echivalentul muncii depuse cu voi de cei ce vă îndrumă pașii spre desăvîrșirea meseriei! A­­ceasta este de altfel deviza majo­rității colegilor voștri. „Eu sînt din Cogealac, ne spunea Adriana Păun, și la absolvire vreau să mă întorc în com­una natală. Să fiu folositoare oamenilor în mijlocul­­ cărora am copilărit“. „Știm că oa­meni bolnavi sunt nu numai in orașul Constanța, și, în iulie, cînd vom absolvi școala, vom merge acolo unde va fi nevoie de noi. Acolo unde bolnavii așteaptă în­grijirile noastre“, aceasta este ho­tărârea anului II obstetrică-gine­­cologie, exprimată prin Lucia O­­vanez. Aceasta este hotărârea ce­lor cu care am discutat și care, peste opt luni, vor părăsi Școala tehnică sanitară din Constanța, intrînd in rîndul marii armate a oamenilor „în alb“, chemată să vegheze la sănătatea semenilor lor. Nicolae MOROSANU • MAJORITATEA VIITORILOR ABSOLVENȚI ÎȘI CUNOSC SARCINILE CE SE STAU ÎN FAȚĂ • ȘCOALA TEHNICA, UN ULTIM REFUGIU ? • „NE VOM DUCE ACOLO UNDE VA FI NE­VOIE DE NOI!" COOPERATORILOR DE BA­RRETACEȘTI bă­i veche și înțeleaptă vor­românească spune că toamna se numără bobocii. Toamna fiind pe sfârșite, la Băltăgești numărătoarea tin­de să se încheie cu un bi­lanț semnificativ: față de planul inițial, cooperativa a­­gricolă Va­ înregistra o depă­șire a veniturilor cu 1.500.099 lei, realizindu-se la acest ca­pitol, în loc de 6.000.000 lei, ceva mai mult de 8.000.000 lei. De unde provine acest sport — In primul rind, din ca­litatea superioară a produse­lor livrate statului pe bază de contract, ceea ce ne-a permis încasarea unor prețuri m­ai mari, ne-a declarat ingi­nerul agronom Dumitru Năs­­tăsoiu. In al doilea rînd, din depășirea cantitativă a unor producții, ceea ce ne-a per­mis suplimentarea contracte­lor cu statul. Dar să luăm pe rînd cei doi indicatori care demon­strează priceperea, simțul gossiodăresc și hărnicia co­operatorilor care au știut să aplice temeinic regulile agro­zootehnice pentru a obține produse mai multe și mai­ bu­ne și ca urmare venituri su­perioare. Obținând, în condițiile aces­tui an mai puțin favorabil culturii griului, o producție de 3.700 kg la ha, la această cultură, pe suprafața de 700 hectare, cu 300 kg peste pre­vederile planului, cooperativa a livrat statului­ 90 vagoane de grâu. Bine selectat înainte de livrare și avînd o greu­tate hectolitrică ridicată, co­operativa a încasat numai pentru sporul de calitate su­ma de 100.000 lei, care s-a adăugat prețului de 1.170.000 lei. Deci, în total, 1.270.000 lei venituri de la grîu. Deși co­operativa nu are obligații contractuale la porumb, dato­rită recoltei deosebit de bu­ne, ca urmare a lucrărilor fă­cute la timp, va livra totuși statului 100 tone, din care va încasa peste prevederi 110.000 lei. La floarea-soarelui, tot ca turnare a depășirii producției cu 300 kg la hectar, s-au li­vrat statului 268 tone in loc de 384 tone, obținîndu-se un spor de cantitate de 110.000 lei, iar la struguri sporul de cantitate de 18 tone, precum și cel de calitate, ca urmare a livrării producției pe soiuri, înseamnă aproape 100.000 lei în plus. în sfârșit, dintre culturile de cîmp, cea care a adus încă un venit suplimentar de 60.000 lei este unul, recoltă la care s-au obținut 200 kg de sămînță în plus la hectar. Dar cele mai însemnate sporuri de venituri s-au obținut din sectorul zootehnie, ceea ce demonstrează încă o dată, că sectorul creșterii animalelor valorifică superior producția agricolă atunci cînd se dă atenția, cuvenită calității a­­cestora. Astfel, datorită procesului înaintat de meminozare și a bunei îngrijiri date in tot cursul anului, cele 5.000­­ de oi au dat o producție superioa­ră de lină și o cantitate mai mare de lapte. Cele 15.001­ kg de lină vindută statului, la pre­țul mediu pe kg de 55 lei, față de 48 cit se prevedea, dato­rită calității acesteia, au a­­dus un spor de venituri de peste 100.000 lei, cărora li­ se­ adaugă peste 38.000 lei din­ sporul de 128 M lapte vîndut peste contract. Față de anii precedenți, cînd cooperativa livra oi pentru carne, in a­­cest an au fost îngrășați 1.000 de berbecuți pentru export. Dan CRISTIAN (Continuare în pag. a III-a) Adunări de dări de seamă In organizațiile de partid Timpul de lucru — o avuție prețioasa, Să n-o irosim! Satisfacția afirmării

Next