Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-14 / nr. 6660

Pag. a 2-a DOBROGEA NOUA nr. 6660 INITIATIVE IN MREJELE NEPĂSĂRII! A fost un plan bun, dar s-a pierdut pe drum A trecut mai bine fie o lună și jumătate fie cînd Comitetul județean pentru cultură și artă stabilea, la căminul cultural din Topraisar, o bază de lan­sare a experienței înaintate. Se preconiza, pe atunci, înființarea unei filiale a Universității populare, organizarea unei mi­­crostagiuni permanente a for­mațiilor teatrale constănțene, a unui cabinet de consultare pen­tru problemele agrozootehnice, cercuri foto, de artă plastică, electronică aplicată, un club al intelectualilor etc., etc. Erau planuri interesante primite cu satisfacție de toți beneficiarii experimentului. Se preconiza, de asemenea, înființarea unei secții de mo­nografii, cercetările urmind a fi făcute de către cadrele di­dactice din Topraisar, iar con­cluziile urmind să vizeze meto­dele pentru optimizarea activi­tății culturale. CE S-A REALI­ZAT DIN ACESTE PLANURI INTERESANTE ? Constatăm cu stupefacție nu numai că nu s-a întreprins nimic în acest sens, dar că problema se va tergi­versa, incă mult timp. Directo­rul căminului cultural, Dumi­tru Ciurea, ne spune că singur nu poate face nimic, ajutorul cadrelor didactice fiindu-i ab­solut necesar; pe de altă parte, directorul liceului susține că profesorii „n-au mai făcut nici o dată o monografie, nu se pri­cep la așa ceva". Deci totul se rezumă la invitații reciproce, cu o oarecare acoperire „lega­lă", deoarece. Comitetul jude­țean de cultură și artă preconi­zase ca formă­ de conlucrare in­tre cele două instituții „coordo­narea", nu „imixtiunea". Acum ce se va întâmpla­ totuși ? Va trece iarna, perioada cea mai optimă pentru desfășurarea ac­tivităților culturale, fără să se întreprindă nimic ? — CÎND AȚI PARTICIPAT LA ULTIMA ACȚIUNE OR­GANIZATĂ LA CĂMINUL CULTURAL ? La această întrebare, la care am solicitat răspunsul a 82 de c­etățeni ai comunei, numai 6 ne-au putut ridica niște acți­uni la care luaseră parte in luna decembrie 1969. Dintre ceilalți 76 de investigați, majo­ritatea au răspuns că nu au m­ai fost la cămin de la o dată p­e care nu o mai țin minte (a­­proximativ din primăvară sau vară!!), restul de 9 dindu-ne un răspuns de-a dreptul ului­tor : „nu am participat nici o dată, anul trecut". Surprinzător bilanț pentru un lăcaș destinat special a fi bază a experienței înaintate in propagarea științei, culturii și artei. Și parcă intuindu-ne ne­dumerirea, cei in măsură să ne vorbească acum despre univer­sitatea populară, despre micro­­,stagiunea teatrală permanentă, despre cabinetul de consultări agrozootehnice, despre clubul intelectualilor, apelează la una dintre cele mai șubrede „aco­periri“­. De toate aceste planuri rămase pe hârtie se face vino­vată... televiziunea. E drept, la Topraisar există multe televizoare, este unul la trei case. Dar din cei 76 de ce­tățeni care nu-și mai amintesc de cînd nu au mai trecut pe la cămin, doar 18 posedă tele­vizor. în schimb, explicațiile neparticipării la acțiunile or­ganizate converg intr-un punct care ar trebui să dea de gin­­dit organizatorilor: „nu sînt interesante", „sunt plictisitoa­re", „nu mă privesc in nici un țel“ etc. Exprimate altfel, a­­ceste motivări, revelatoare in sine, înseamnă uniformitate a­­păsătoare a acțiunilor organi­zate, șablonism, rutină și nu mai puțin formalism. înseam­nă un afișier cu geamurile sparte, anunțind neciteț și cu grave greșeli de ortografie, niș­te acțiuni care se repetă, în linii mari, de ani și ani de zile. Unde sunt proiectatele forme noi, moderne, de propagare a culturii, anunțate cu ab­­a zar­vă in urmă cu o lună și jumă­tate și îmbrățișate de „benefi­ciarii" din Topraisar cu incre­­dere și căldură ? Au rămas tot in stadiul de plan. Asistăm, în schimb, la o condamnabilă in­diferență a factorilor răspunză­tori, nu numai in ce privește inaugurarea noilor forme de activitate cultural-artistică, ci chiar de menținerea pe linia­­­e plutire a celor vechi. Și, in plus, la o inexplicabilă dar vi­zibilă concurență între cămi­nul cultural și cadrele liceului din localitate, care nu simt ne­voia de a se sprijini reciproc in organizarea­ unor acțiuni inte­resante, cu priză, la public. Nici nu-ți vine să crezi că nu prea cu multă vreme in urmă Topraisarul era sortit să devină o bază a experienței înaintate in desfășurarea activității cul­­tural-artistice. Și totuși așa a fost. Dar din păcate numai „a fost". Fără nici o tangență cu „este". Cel puțin pină cînd au­torii curajoaselor măsuri pe h­irtie iși vor aminti că au o­­bligația de a le și urmări în a­­plicarea, in finalitatea lor. Dan SPIRIDON Excursie de 4 zile, prin OIL, in R. P. Bulgaria La cererea publicului. Agenția județeană O.N.T. Constanța orga­nizează o excursie de 4 zile in R.P. Bulgaria pentru vizitarea litora­lului bulgăresc, cu plecarea la 3 martie 1970. Termenul de inscriere este pină la 25 ianuarie 1970. Preț informativ 650 lei. Informații suplimentare se dau la ghișeul Agenției O.N.T. Con­stanța. IN AȘTEPTAREA PRIMĂVERII FotO : M. M­IRC­EA Reducere de preț la excursia de 8 zile cu autocarul pe traseul R. P. Bulgaria—Istanbul Fină la 15 ianuarie a.c. se mai primesc înscrieri cu preț redus, de la 3.480 lei preț vechi, la 2.693 plus 340 lei (bani pentru schimb) noul preț, pentru excursia cu­ autocarul in R.p.S.—Istanbul. Locurile fiind limitate, cererile de înscriere trebuie depuse din timp la sediul Agenției O.N.T. Constanța, din b-dul Tomis nr. 46. Informații suplimentare se pot solicita la telefon 1.41.62 sau 1.14.29, zilnic, între orele 8—14 și 17—20. DIN NOU EXCURSIE LA VIENA Pină la data de 25 ianuarie 1970 se primesc înscrieri la ex­cursia pentru VIENA cu autocarul, de 13 zile, la prețul de 2.880 lei + 352 lei bani de buzunar. Se asigură servicii pe tot itinerariul și următoarea valută: 120 coroane cehe, 156 șilingi austrieci, 108 forinți in R. P. Ungară. LOCURI LIMITATE. Informații suplimentare la ghișeul Agenției O.N.T. din bulevardul Tomis nr. 46, telefon 1.14.29 și 1.41.62. agenda M­IERCURI RADIO MIERCURI. 14 IANUARIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpre­mieră cotidiană. 13,83 Muzică ușoa­ră. 13,43 ciută Gheorghița Histea și Sașa Bîzgu. 14,00 Caleidoscop mu­zical. 14,50 Suită românească. 15,00 Radio-școală. 15,20 Compozitorul săptămânii — Beethoven. 16,00 Ra­diojurnal. 16,20 Ciută Ion Dolănescu. 16,30 Consultație juridică. 16,40 Frag­mente din concertul de prime au­diții de muzică corală și ușoară susținut de soliștii și ansambuțile Consiliului Central al Uniunii Ge­nerale a Sindicatelor și de soliști și formații artistice de amatori. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Muzică populară. 18,03 știință, tehnică, fan­tezie. 18,30 O melodie pe adresa dumneavoastră. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămâna unui meloman. 20,10 — „365 de cintece“. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Istoria ideilor. 31,20 Melodii inter­pretate la vioară de Ion Calistrache. 21,30 Moment poetic. 21,35 Solistul serii — Anca Agemolu. 22,00 Radio­jurnal. 22,30 Sport. 22,30 Pentru magnetofonul dumneavoastră : me­lodii românești recent lansate. 23,00 Concert de muzică ușoară. 0,03—5,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 13,30 Unda veselă. 14,03 Balade și jocuri populare. 14,30 Muzică ușoa­ră. 14,55 Știința la. zi. 15,00 Muzică din opera „Rita" de Donizetti. 15,30 Melodii de Elly Roman. 16,00 Radio­jurnal. 16,20 Actualitatea muzicală. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Muzică ușoară. 17,35 Lecturi paralele. 18,00 Cinci stele in recital. 19,00 Prime audiții. 19,30 Meridiane lirice. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Pe versuri de George Topîrceanu. 20,15 Teatru radiofonic. 21,30 Cintăreți de operă interpretind muzică ușoară. 22,20 Jazz. 23,05 Concertul orchestrei sim­fonice a cadrelor didactice din București din ziua de 31 decembrie 1969. JOI, 15 IANUARIE PROGRAMUL I 3,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Odă limbii române. 10,05 Trandafir de la Moldova. — muzică populară. 10,30 Melodiile anotimpurilor. 11,05 Minia­turi de estradă. 11,15 Din țările so­cialiste. 11,30 Din veacul lui Stra­divarius. 11,45 Sfatul medicului. Sfa­turi pentru bolnavii de inimă In timpul iernii. 12,00 Recital de operă Iulia Buciuceanu. 12,15 Muzică u­­șoară. 12,25 știința la zi. 12,30 Intin­­uare cu melodia populară și inter­pretul preferat. PROGRAMUL II 6,00 Program muzical de diminea­ță. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață. 8,10 Tot îna­inte. 8,25 Mari interpreți — Wanda Landowska. 9,00 Muzică populară. 9,10 Curs de limba rusă. 9,30 Cânte­­cul săptămânii. 10,30 Antena tinere­tului. 10,55 Miniaturi instrumentale. 11,15 Cintă Natalia Șerbănescu și Ion Fărcașu. 11,30 Ecran sonor. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 12,15 Con­cert de print. TELEVIZIUNE 18,00: Deschiderea emisiunii. Ex­­terra *70“ — emisiune-concurs pen­tru școlari; 18,30: Datini românești. Nuntă in Valea Birgaului (I); 19,00: Telejurnalul de seară; 19,20: „Feli­citări“ — emisiune muzicală; 19,40: Anch­etă Tv. „Corso-ul — al doilea „8"? 30,15: Telecinemateca: Nibe­lungii. Prima parte: „Siegfried“ ; 21,45: Muzică ușoară cu formația Ion Cristinoiu; 21,55: Filme docu­mentare; 22,13: întâlnire cu muzica (Interviziune). Transmisiune de la Sofia; 22,40: Salonul literar al tele­viziunii. „A fi,scriitor tânăr“; 23,45: Telejurnalul de noapte; închiderea emisiunii. AWCfâJâld­ ÎNTREPRINDEREA ENERGOMONTAJ BUCUREȘTI ȘANTIERUL PALAS CONSTANȚA — ELECTRICIENI ÎNTREȚINERE categ. 4—6. — FOCHIȘTI AUTORIZAȚI LOCOMOTIVĂ - GENERA­TOR ABUR, pensionari, pe perioada de 4 luni, TRUSTUL DE CONSTRUCȚII locale constanța GRUPUL DE ȘANTIERE NR. 3 Ingineri constructori pentru funcțiile: — ingineri, șefi șantiere ; — șefi serv. producție­ tehnic ; — șefi lor, gr. IV și V. Condițiile de angajare, conform H. C.M. 1053/1960. — Maiștri constructori, cu res­pectarea anexei a IV-a din H.C.M. 1053/1960. Cei interesați se pot adresa serviciului personal, zilnic, între orele 7 și 15, la sediul grupului, din strada Unirii nr. 23, telefon 1. 00.80, interior 163 — etajul IV. „ICOMCOOP" CONSTANȚA strada Ștefan cel Mare nr. 81 — 1 șef depozit mărfuri; — 1 gestionar stație îmbuteliat vin, în localitatea Murfatlar; — 6 primitori­ distribuitori măr­furi ; — 6 recondiționeri ambalaje. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vre­me schimbătoare, cu cerul varia­bil, mai mult noros și favorabil ploilor slabe locale. Vintul va su­fla potrivit din sud și sud-vest. Temperatura, ușor variabilă. Noap­tea va oscila intre 2 și 5 grade, iar ziua, intre 6 și 13 grade. Marea, ondulată. Ceață pe alocuri. (Urmare din pag. I) sat nu excludă asemenea elevi de la activitatea de educație fizică". Dr. R. VALENTIN, medic spe­cialist: „Se discută despre ten­dința unor elevi de a escamota orele de educație fizică. Cred că fenomenul nu trebuie privit ca ceva in ansamblu, ci ca un fapt oarecum izolat și care apare în mod firesc acolo unde copiii nu și-au format deprinderea, practi­cării sportului chiar din etapa preșcolară și apoi, mai tirziu, in primii ani de școală. Mișcarea, dezvoltarea motrice a organismu­lui, deprinderea practicării exer­­cițiilor de gimnastică și mai tir­ziu a unei discipline sportive (ideal ar fi mai multe) nu in sen­sul performanței pure, este o ne­cesitate care se educă. Cred insă că pe linia propagandei sportive in rindul tineretului s-a făcut încă puțin. Este necesar, după pă­­rerea mea, ca în actuala etapă să existe o mai strinsă legătură în­tre medicina sportivă șî educația fizică, intre profesorii de educa­ție fizică și medicii de speciali­tate. Or, la noi, la cabinetele de specialitate, profesorii de educa­ție fizică și antrenorii vin numai atunci cînd unul din elevii pe care ii antrenează s-a accidentat și aceasta numai in cazul sporti­vilor de performanță. Bine spu­nea tovarășul dr. Andreescu că profesorii de educație fizică, cu a­jutorul medicului trebuie să gă­sească exercițiile potrivite și pen­tru acei copii care suferă de anu­mite afecțiuni. Dar, in acest caz, trebuie operată o modificare și in sistemul de notare a elevilor la orele de educație fizică, interteit și aici există un viciu , un elev fără aptitudini sportive deosebite și care in plus mai suferă și de anumite afecțiuni este notat, de regulă, la “ educația fizică, cu o notă m­ai mică, în această­ situație părinții, de teamă ca nota, de la educația fizică să nu strice me­dia generală a copilului lor, a­­leargă, la medie după un certifi­cat de scutire medicală de la ore­le de educație fizică". — NU CREDEȚI CA O IN­FLUENȚA NEGATIVA O ARE ȘI INSUFICIENTA PREOCUPA­RE PENTRU CREAREA ȘI AM­PLASAREA BAZELOR SPOR­TIVE. PENTRU FOLOSIREA LOR ? Ing. Ilarie DUDA: „Intr-ade­văr, cred că discuția noastră nu trebuie să se limiteze numai la cadrul școlii. Locuiesc in cartie­rul Tomis II și sunt tatăl a doi copii, unul în virsta de 10 ani și altul de 12 ani. Vă rog să mă cre­deți că lipsa unui complex spor­tiv în acest frumos cartier al ora­șului ridică pentru noi, părinții, probleme de nerezolvat. Cred că arhitecții, cei ce proiectează la scara planșetei și apoi construc­torii, au mari lacune in această privință. Au uitat că la rindul lor au fost copii și... uită că și ei au copii. Cu cîtva timp in urmă comitetele asociațiilor de loca­tari din cartierul nostru au ce­rut Consiliului popular municipal să aprobe construirea unor ase­menea baze sportive simple pe terenurile apte acestui scop. Soli­citarea noastră a rămas insă fără răspuns. Există și alte baze spor­tive ca de piad­ă cele de pe litoral, dar din păcate folosirea acestora este dirijată numai in sezonul es­tival. Or, dacă acasă, in timpul liber, copilul se obișnuiește să ducă o viață sedentară, cu atât m­ai puțin va fi atras de activita­­tea sportivă la școală". Arhitect Dumitru ILEA : „In­tr-adevăr, lipsa unor spații afec­tate sportului în noile cvartale de locuințe constituie o deficien­ță a proiectanților și bineînțeles a noastră, a arhitecților. Consider insă că ea poate fi soluționată prin folosirea mai eficientă a ba­zelor sportive din școli și dincolo de orele din programul școlii. Mă refer in primul rând la orele de colectiv sportiv, la faptul că unele asociații sportive pot și au da­toria să atragă tineretul la prac­ticarea sporturilor. Am văzut, de exemplu că in vecinătatea sta­dionului „1 Mai“ s-a amenajat un modern complex sportiv al Casei pionierilor. Astfel de inițiative pot insă și trebuie să aibă și alte organizații. Mă surprinde de pil­dă­ faptul că singurul club de performanță din municipiul Con­stanța, clubul Farul nu dispune de un complex sportiv bine dotat și utilat și de o organizare care să faciliteze atragerea tineretului către sport. După cite știu, clubul are o serie de antrenori , oare nu aceștia ar trebui să țină un con­tact mai strîns cu școlile, de unde se pot recruta viitorii sportivi de performanță ?“ Prof. Traian PETCU : „Un re­­putat antrenor remarca de cu­­riti d­in presa de specialitate că atragerea tineretului spre practi­carea organizată a educației fi­zice a devenit o treabă anevoioa­să datorită preocupărilor com­plexe pe care le au tinerii încă de la vîrsta școlii generale. Con­sider că specialistul în cauză a­­vea și nu avea dreptate. Vreau să prezint un singur aspect: cu șapte-opt ani in urmă, devenise o tradiție la noi, în oraș, organi­zarea unor crosuri și competiții de atletism cu o participare de masă, deși nu se poate spune că atunci solicitarea elevilor către alte activități era mai mică. As­tăzi, astfel de acțiuni sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire. Cauza, după părerea mea, stă in­como­ditatea unora sau lipsa de preo­­cupare a altora dintre cei ce con­duc activitatea sportivă de masă mai ales la nivelul școlii. Cred că se aleargă prea mult după ci­fre, după performanțe de răsunet și se uită elementarul că prac­ticarea sportului este în primul rind o cerință vitală mai ales la anii fragezi ai tinereții, cînd cor­pul se formează și se călește. Este deci necesar ca vechile inițiative privind întrecerile sportive între școli, crosurile, competițiile de propagandă, prezența echipelor divizionare in meciuri demonstra­tive să fie reluate și transformate într-o permanență și la o scară cu adevărat de masă". ★ Așadar, există un fenomen: tendința de îndepărtare a unor tineri de activitatea sportivă, de practicarea unor sporturi. Există, cum am văzut, cauze care nici pe departe nu sunt de neinlăturat. Există și o tradiție bună, dar ca­re a fost dată uitării, fapt foarte regretabil. Dar nu putem rămîne la nivelul regretelor și discuții­lor. Dictonul latin „Mens sana in corpore sano“ pune in evidență necesitatea culturii și educației fizice, a practicării sportului, in general in formarea tânărului pentru viață. Despre aceeași ne­cesitate vorbesc nenumărate do­cumente ale partidului nostru. Ce trebuie întreprins pentru a găsi soluțiile adepvate acestei cerințe? După părerea noastră, factorii de răspundere și în primul rând C.J.E.F.S., comitetele U.T.C., școa­la prin cadrele sale didactice, prin specialiști trebuie să mani­feste mai multă preocupare in a­­tragerea tineretului spre activi­tăți sportive organizate, începînd chiar de la nivelul grupelor și al claselor. Trebuie să se insiste, în special, ca in perioada de vară toate bazele sportive existente să fie folosite la capacitatea lor rea­lă pentru organizarea unor între­ceri sportive. Comitetele și orga­nizațiile U.T.C. să organizeze ac­țiuni de masă pentru amenajarea unor baze sportive simple peste tot acolo unde există teren ne­folosit, astfel ca in fiecare car­tier să existe o bază sportivă pro­prie și cu activitate permanentă, cotidiană. Mai mult, fiecare școa­lă să dispună de complexul său sportiv, profesorii de educație fi­zică, organizația de pionieri și cea de XJ.T.C. din școală să fie pro­motorii unor acțiuni sportive de masă in care să fie antrenați toți elevii. în ce privește părinții, în dialogul școală-familie, să fie a­­jutați să înțeleagă că practica­rea sportului este o cerință vi­tală a organismului uman, mai mult chiar, un mijloc eficace pentru corectarea chiar a urmă­rilor unor afecțiuni dacă este fă­cut d­upă și sub îngrijirea medi­cului și profesorului de educație fizică. Tineretului ii este speci­fic un plus de energie. Depinde de noi ca acesta să fie canalizat spre făgașul educațional, să fie utilizat pentru formarea tinere­tului viguros și harnic schimb de miine in construcția socialismu­lui în țara noastră. Activitățile sportive din școală și din afara școlii stînduri pestrițe Omul cu două identi­ Fiindcă trebuia să-i țină locul și lui Nicolae Radu, care era plecat în concediu de odihnă, Ion Olteanu de la D.N.M. a găsit de cu­viință să facă și ceva de­legații pe numele acestuia. Și astfel, în timp ce Ni­colae Radu era în conce­diu... era și în delegație. Omul insă nu știa nimic. Olteanu avea grijă să ștam­pileze și delegațiile, să ia și banii pentru decont. Și uite-așa, din delegație in delegație, Olteanu a reușit să strângă o sumă frumuși­că. Acum va trebui să facă un decont din bugetul far­miliei. Dispărutul­­ a apărut Publicam în ziarul nos­tru de vineri că un anume Alexandru Sava a dispărut de o vreme fără să acorde pensie alimentară copiilor săi și fără să lase vreo a­­dresă, schimbând mereu locurile de muncă. Fără să apelăm la serviciile cunos­cutului Gérard, acest „El fugitivo" a fost depistat. Deci iată adresa lui exac­tă: administrator de canti­nă la Șantierul Pietroiu, Fetești, județul Ialomița. Soția și copilul abandonat ii pot scrie direct sau mai bine conducerii T.C.I.F. 3 București, al cărui salariat este. Scandala­giul Să-l vezi pe Ion Oancea din Constanța ce-i capabil să facă când este in stare de ebrietate! Soția, copiii și socrii cunosc foarte bine. Ii bate, îi alungă din casă, ba îi mai și amenință că le va aplica și alte „sanc­țiuni“. Anunțată de acest caz, Procuratura locală Constanța ne face cunoscut că s-a stat de vorbă cu Ion Oancea, care și-a dat sea­ma că ceea ce face nu este omenos și care în viitor nu va mai da naștere la astfel de „incidente“. Să sperăm că Ion Oancea își va lua în serios atribu­țiile ce-i revin ca tată și soț și va termina o dată pentru totdeauna cu scan­dalurile din familie. De patru Luni... De patru luni de zile Mandache Turcu din Con­stanța, strada Naționaliză­rii nr. 2, salariat la Fabrica de lapte, și-a izgonit soția și copilul de acasă. Acum se zice că este in căutare de noi „amoruri“. Bine, bi­ne, ce au toate acestea cu faptul că Mandache Turcu nu dă „acasă" nici cel pu­țin alocația de stat pe care o primește pentru fiica lui, Anina, în vârstă de 4 ani ? Să-l aducem la... sentimen­te mai bune... Cu cîntec... Pină nu de mult, toate difuzoarele din casele ce­lor de pe strada cetățeanu­lui Ilie Cătălin, din comu­na Chirnogeni, câitau de „mama focului". De o­ lună de zile. insă, ele au amuțit subit. S-au rupt, undeva, pe rețea, firele de legătu­ră. Au reclamat oamenii la Consiliul popular comunal, s-au adresat și Oficiului P.T.T.R. Negru Vodă (unde se află stația de radiofica­­re) dar în zadar. Fiecare i-a îndemnat să aștepte. Și oamenii așteaptă. Cam de mult! Este, așadar, o poveste cu „cîntec". Să cânte mu­­zică!

Next