Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-14 / nr. 6660
DOBROGEA NOUA nr. 6660 COLOCVIU CETAIENESC Pornind de la o scrisoare sosită la redacție La Începutul lunii decembrie 1969, muncitorului Gheorghe Oprea, salariat la Fabrica de mobilă C.I.L. Constanța, i-a fost refuzată acordarea concediului de odihnă, ceea ce l-a determinat să ceară explicații șefului serviciului personal, tovarășul V. Neamțu. Numele salariatului este căutat și răscăutat într-un registru de evidență... De negăsit. Iată, însă, că Gh. O. figurează în alt registru, al celor... plecați din fabrica de mobilă, cu atestarea desfacerii contractului de muncă, la 24 iunie 1969... Sesizarea celui în cauză ne pornește la reconstituirea istoriei — căci este, intr-adevăr, o istorie... Conform procesului verbal de încadrare nr. 99 din 29 ianuarie 1969, Gh. D. este angajat tîmplar la secția montaj a fabricii de mobilă. Peste citeva luni, lipsește patru zile : 16—20 iunie (fiind în concediu medical, conform certificatului pe care-l are). Fără să se intereseze ce i cu el, fără să se întrebe dacă nu este cumva bolnav, maistrul de sector, Filimon Grigore, întocmește și înaintează conducerii un referat, solicitînd să se ia măsuri împotriva lui Gh. O., care a lipsit (în zilele amintite) de la lucru. Șeful de fabrică de atunci, Titus Bulzan, propune desfacerea contractului de muncă în baza „legilor în vigoare". Direcția fostului IPROFIL pune rezoluția (23 iunie) „părăsire serviciu“ și semnează. Serviciul personal emite ordinul de serviciu nr. 426/11839 din 24 iunie 1969, desfăcîndu-i-se lui Gh C. contractul de muncă, în baza art. 20, alineatul e, act semnat de inspectorul principal C. Avram, vizat de oficiul juridic — consilier juridic, Iulică Moraru, și aprobat de directorul Dumbravă. Pînă aici, totul se înfățișează fără nici o complicație. Dar, Gh. D. se întoarce la lucru după cele patru zile și află de si brigadier că i s-a întocmit un referat de către maistru. Apoi depune, mai exact încearcă să depună, certificatul medical nr. 4686, eliberat pe 18 iunie de circa a VI-a — pentru zilele 17—20 iunie. Dar, dr. Negreanu, medicul întreprinderii, nu ia în considerație certificatul și nu-l vizează, pentru că, de comun acord cu factori de răspundere ai unității, asemenea acte n-au valabilitate decât în cazul consultării bolnavului și de către medicul întreprinderii. Nu discutăm valabilitatea, legalitatea unei asemenea măsuri, dar se ivesc, totuși, întrebări... Dacă salariatul se-mbolnăvește cînd e acasă, și nu în orele de lucru, cum poate fi consultat de medicul întreprinderii, care, cum am fost informați, nu are aici decit jumătate de normă? Ce se întîmiplă dacă un salariat suferă un accident (se îmbolnăvește) în afara localității Constanța și aduce un act medical, eliberat în altă localitate ? Apoi, dacă certificatul medical adus de Gh. D. părea dubios — așa cum s-a încercat a ne face să înțelegem — de ce nu s-a determinat o investigație serioasă, efectuată de cei în drept, astfel ca vinovații să suporte consecințele prevăzute de lege ? Să revenim la subiect, avizindu-vă, de la început, în legătură cu ceea ce urmează: Gheorghe Oprea nu posedă nici astăzi ordinul de desfacere a contractului de muncă, nu a semnat nicăieri, pentru a lua la cunoștință, asemenea hotărîre. De altfel, Gh. D. începe să lucreze nestingherit, imediat după cele patru zile absentate, la alt maistru decit cel care înaintase referatul, ba, mai recuperează și zilele absentate pentru a nu pierde alocația cuvenită celor ce au copii. Oare, un maistru își putea îngădui să facă... angajări de muncitori și mai ales cînd e vorba de unul cu „contractul de muncă desfăcut“? De ce situația aceasta n-a fost observată, pînă la solicitarea concediului de odihnă, de către Gh. O.? Și, înainte de toate, cum a putut lua salariul, lună de lună, dacă serviciul personal și ceilalți factori de răspundere îl socoteau pe om „scos“ de mult din fabrică ? Ceea ce sporește mirarea este faptul că n-a fost rezolvat nici pînă acum acest caz. Președintele sindicatului consideră că Gh. D. trebuie repus în drepturi. Inginerul Ardeleanu — director cu problemele de industrializare — apreciază că la desfacerea contractului de muncă au fost deficiențe ale întreprinderii, ale fostei conduceri. Rețineți: „deficiențe“, nu ilegalități, „deficiențe“ și nu, pe nume, birocrație, lipsă de răspundere, atitudine de sfidare a legislației muncii. Inginerul Marcel Stroescu, noul șef al fabricii, a propus ca Gh. D. să facă cerere de angajare cu data celei de a doua zile de la desfacerea contractului de muncă, cel „concediat“ și, totodată, salariat, refuzînd, pe bună dreptate, pentru că, în această situație, este afectată vechimea neîntreruptă în întreprindere. Secretarul organizației de partid, tovarășul I. Barbu, arăta că maiștrii nu urmăresc efectele referatelor întocmite, poate și datorită faptului că, în situații asemănătoare, nu s-au luat măsuri. Judecat, așa cum se prezintă situația, cazul acesta este, într-un fel, un act de nedreptate pentru salariat, dar și unul de birocrație pentru serviciile personal, producție, contabilitate etc. Evident, noi nu putem formula o concluzie definitivă, nici să precizăm, asemenea unei instanțe, cine și cât de vinovat este fiecare în parte. Limpede este doar faptul că birocratismul mai trăiește, și încă bine, pe alocuri, că unele probleme sunt privite și rezolvate superficial, lovind, fie în interesele unității respective, fie în cele ale oamenilor muncii, fie in ambele părți, ceea ce știrbește prestigiul întreprinderii. In legătură cu situația prezentată mai sus, ne-am adresat și tovarășului procuror-șef adjunct al Procuraturii județene Constanța, tovarășul Dumitru Moise, care a calificat cazul ca fiind încărcat de complicații. Ceea ce surprinde, ne spune domnia sa, e faptul că mai există asemenea aspecte nerezolvate în spiritul strict al legii, orice încălcare a disciplinei in muncă generind efecte nocive în procesul de producție. Alăturindu-ne acestui punct de vedere, așteptăm răspunsul factorilor in sarcina cărora stă competența rezolvării definitive a unui asemenea caz — semnal de alarmă pentru altele similare, indiferent unde ar mai exista. Florin PIETREANU LEGEA APĂRĂ MUNCA ȘI DREPTATEA. De ce n-o respectați ? GESTIONARUL NU ESTE UN... SPECTATOR PLĂTIT PENTRU A CONTEMPLA RAFTURILE MAGAZINULUI! Nu spunem un lucru nou afirmind că cooperația de consum este chemată să asigure tuturor categoriilor de oameni din mediul sătesc obiecte trebuincioase casei: îmbrăcăminte, încălțăminte, alimente etc. Deci, rolul pe care-1 are această organizație comercială în Viața satelor este cu fiecare an mai important. Ținind seama de acest fapt, am întreprins recent o anchetă în două cooperative de consum, respectiv în comunele Mihail Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu. Cu acest prilej, am putut constata că, pe alocuri și în... „mare“, există preocupare din partea conducerilor de cooperative pentru aprovizionarea magazinelor cu mărfurile solicitate de cumpărători. Cu toate acestea, nu se poate spune că la cele două cooperative aprovizionarea și desfacerea „merg“ ca pe roate. Bunăoară, din discuția purtată cu tovarășul Dumitru Celea, președintele cooperativei din comuna Nicolae Bălcescu, am aflat că la fiecare gestionar există un caiet pentru studierea cererii de consum a populației, în baza căruia se întocmesc, apoi, notele de comandă. Aparent, lucrurile așa și stau. Dar numai aparent, pentru că nu peste tot acest studiu al cererii de consum este întocmit cu simț, corespunzător cu nevoile reale ale cetățenilor. Avem în vedere mărturisirea tovarășei Cornelia Guriță, contabilul șef al cooperativei, care ne spunea că există un stoc mare de televizoare, precum și alte mărfuri din sezonul cald (mătăsuri), tricotaje din nailon etc. Acest stoc se ridică la valoarea de citeva sute de mii de lei numai la magazinul din comună. Cauza ? Neconcordanța aprovizionării cu sezonul. Prezentarea mărimilor, expunerea lor la vederea tuturor cumpărătorilor, constituie o cerință esențială a regulilor generale de comerț. In acest sens, așa cum am aflat din discuțiile purtate cu un grup de cetățeni și cu președinții celor două cooperative, mai sulți vânzători care stau după tejghea, așteptînd ca tu, cumpărător, să spui „Dă-mi cutare și elitare lucru“, „Cu costă obiectul respectiv“? „Aveți, cumva, altceva mai nou"? etc. pe dumnealor, vinzătorii, îi interesează foarte puțin dacă cetățeanul care privește nedumerit la unele mărfuri are intenția să cumpere sau nu. Exemplul cel mai bun în acest sens ni-l oferă gestionarul Nicolae Grozea de la magazinul din satul Palazu Mic. Aici, pe lângă faptul că gestionarul e puțin interesat în aprovizionarea magazinului cu mărfurile strict necesare, aspectul interior al localului lasă de dorit. Mărfurile, în loc să fie frumos aranjate, sunt aruncate alandala prin rafturi și pe după tejghea. In același magazin, gestionarul desface și băuturi alcoolice, așa că unitatea seamănă mai mult a bufet. Un aspect important, reieșit din discuții, se referă la proporționala aprovizionare a magazinelor. Mircea Zlotea, președintele cooperativei de consum din comuna Mihail Kogălniceanu, susținea că, săptămânal, gestionarii cooperativei sunt obligați să se deplaseze la depozitele ICOMCOOP pentru a afla ce mărfuri au mai sosit. In această situație, ne întrebăm noi, ce sens, ce obligații mai au merceologii ? Nu suntem împotriva deplasării gestionarilor la depozite, insă aceasta să nu devină o practică, așa cum se întîmplă la Mihail Kogălniceanu, unde, In jumătatea de zi liberă, gestionarii pleacă regulat la Constanța. — Ce să facem, ne spunea unul dintre ei. Dacă mi r mergem noi, merceologii nu sunt la fel de exigenți cu calitatea mărfurilor, cu diversificarea lor, primesc de la șefii de depozite orice. Și, din discuție in discuție am aflat că la ambele cooperative lipsesc ghetele bărbătești, șoșorii de damă, șoșorii de postav pentru bărbați, galeșii, cizmele de damă, mănușile, căciulile bărbătești, articole flanelate, atît pentru bărbați, cit și pentru copii, mărfuri mult solicitate de cumpărători în acest sezon. Mai e nevoie, oare, să spunem că aprovizionarea magazinelor cu mărfuri de sezon, buna deservire a cetățenilor, informarea lor cu ultimele noutăți sosite în magazine etc. sunt sarcini de strictă actualitate, pe care trebuie să le respecte toți lucrătorii din cooperația de consum ? Considerăm că cele cîteva aspecte negative relatate în articolul de față vor face obiectul unor analize temeinice, astfel ca, pe viitor, ele să fie înlăturate. E spre binele și în interesul cetățenilor de la sate. Ion ION Așa arată spațiile verzi în Tomis datorită unor cetățeni care și-au croit poteci pe unde au vrut! Pag. a 3-a LEGUMELE întregului an se „fabrică“ iarna (Urmare din pag. 1) posibilitățile (condiții materiale, experiență, tradiție, apă, brațe de muncă) vor cultiva clte 100—160 ha cu legume; 8 unități — 75-100 ha ; 35 unități — 50-75 ha, iar 26 unități — 25-50 ha. In ceea ce privește specializarea, 53 de cooperative vor cultiva 2-3 sortimente, 17 unități — 4-6 culturi, iar cele 14 unități din jurul orașului Constanța — întregul sortiment. Cîteva exemple vin să demonstreze cum specializarea a ținut seamă și de experiență; la Limanu, de pildă, s-au realizat, in anul trecut, 15 tone de ceapă ce aclama la hectar (anul acesta, unitatea va cultiva 40 ha); la Cobadin s-au realizat 35 tone de roșii la hectar (în acest an, ei și-au prevăzut în plan, numai la această cultură, 90 ha). Și exemplele ar putea continua. Ne interesăm despre asigurarea bazei materiale. Ing. Neagu ne informează: „In acest an, legumicultura cooperatistă a județului va primi 125 tractoare cu setul de mașini necesare mecanizării lucrărilor, revenind un tractor la 40 ha grădină . 65 tractoare au și început să lucreze, restul vor veni în acest trimestru. Așadar, mecanizarea lucrărilor de nivelare și modelare a terenului, de semănat, plantat, aplicarea lucrărilor de întreținere și de combatere a dăunătorilor, de recoltare a unor culturi vor rezolva problema privind deficitul de brațe de muncă în unele unități, sporirea producției și rentabilizarea acestui sector intensiv“. — In legătură cu asigurarea semințelor și a celorlalte materiale necesare acum, în aceste zile, ce ne puteți spune ? — Avem toate semințele necesare producerii legumelor timpurii de tomate, varză, ardei, conopidă. Cu ajutorul bazei de aprovizionare, cooperativele agricole și-au procurat 46.400 mp rame din necesarul de 61.500 mp, 200 mc cherestea, 72.500 mp geam și 85 mc lemn C. R. — De ce materiale duc unitățile lipsă ? — De rame din prefabricate de beton și de rogojini. Din 373 mc rame din prefabricate, I.P.M.C. n-a livrat pînă la începutul anului decit... 47; Ia rogojini din 8.000 bucăți, baza de aprovizionare a C.A.p. n-a adus nici una. Avem deficit și la polietilenă — 35 tone avînd în vedere că la cele 40 ha solarii se vor adăuga 40 ha tuneluri. — La ce se lucrează în prezent în grădina de legume și cum apreciați ritmul lucrărilor ? — In prezent se amenajează paturi calde, în multe locuri s-a semănat în serele înmulțitor pentru obținerea răsadurilor culturilor timpurii; se lucrează, de asemenea, la repararea răsadnițelor și salariilor, se amenajează terenul pentru irigații. Am vizitat cîteva cooperative agricole care au o suprafață apreciabilă de legume. La Palazu Mare, însoțiți de Ing. Elena MARINA am constatat că peste tot în sectorul legumicol se lucra intens la semănat și pregătirea paturilor calde. în acest an, aici se vor extinde culturile legumicole pe 30.000 mp tuneluri, care prezintă avantajul de a completa în mod fericit golul ivit între producția din solarii și cea din cîmp. La Palazu Mare am întilnit suprafețe apreciabile de solarii și răsadnițe în care trufandalele se dezvoltă bine, fiecare hectar aducînd, in plus, cooperatorilor un venit de 80.000—150.000 lei. La Agigea și Techirghiol, pentru producerea și repicarea răsadurilor necesare culturilor timpurii, la indicația specialiștilor, sera de producție a fost reprofilată. „Producem în prima parte a anului răsaduri pentru legumele din tuneluri și solarii — ne spune ing. C. TIMIR GAZIN — apoi sera reintră în ciclul de producție“. Se lucrează intens la Tuzla, 23 August, Cuza Vodă și Lumina. „Vom avea legume multe și de calitate“ — ne asigură legumicultorii ! N-am dori ca sub haina acestei asigurări, unii legumicultori să repete din nou : „Să vedeți n-am avut cutare, timpul a fost de vină... etc.“ Există condiții ca peste tot legumicultura să facă un salt calitativ. Cum s-au achitat legumicultorii de această sarcină trasată de conducerea partidului nostru se va vedea în modul cum vor fi aprovizionate piețele. Dar să nu lăsăm totul pentru atunci, ci să luăm măsuri concrete de pe acum, cînd mercurul termometrului e mult coborît sub zero. Deoarece așa cum a dovedit-o experiența legumicultorilor fruntași, legumele anului se „fabrică“ in timpul iernii. în rubrica de față, ne propunem să înlesnim un dialog între cetățeni și conducătorii unităților, care, prin profilul lor, vin în contact cu marele public. Redacția se va îngriji ca răspunsurile să fie date numai de către conducătorii unităților, considerînd că, în felul acesta, ei se angajează public la remedierea unor neajunsuri. În același timp, rugăm pe cei care primesc răspunsurile să ne comunice părerile lor sau să sesizeze în cazul în care angajamentele nu se materializează. Așadar... Grigore ADAM din Constanța întreabă : Cum trebuie procedat pentru a determina conducerile asociațiilor de locatari să-și facă datoria ? In momentul de față, curățenia în blocuri lasă mult de dorit, iar oamenii plătiți de către asociație se ocupă (și nici de aceasta consecvent) doar cu strînsul banilor pentru întreținere. Tovarășul Constantin VAMVU, directorul I.G.L. răspunde : unele asociații de locatari, intr-adevăr, nu-și fac datoria. Se pare că nu au reușit să găsească un personal corespunzător. Situația nu este generală, dar, oricum, așa cum stau acum lucrurile, nu avem motive să fim liniștiți. Partea mai nepotrivită este că noi nu-i putem chema la ordine pe acești oameni. Promitem însă să-i ajutăm. N. R. Numai cu promisiuni cu siguranță că nu se va rezolva nimic. Considerăm că trebuie depășit acest stadiu. In ultimă instanță, întreținerea blocurilor (avut obștesc) nu este numai o sarcină a locatarilor. Și dacă sînt unii care, prin activitatea lor, contribuie la distrugerea avutului obștesc, nu este cazul să intervină I.G.L. ? Curățenia, repararea conductelor sparte care distrug pereții, ca și alte asemenea chestiuni, dacă nu le face nimeni nu vor aduce mai tîrziu prejudicii ? Și atunci ne întrebăm, are dreptul I.G.L. să stea pasivă ? La această întrebare, l-am ruga pe tovarășul director C. Vamvu să mai reflecteze. Petre SAVA din Constanța întreabă : De ce se distribuie în comerț lapte stricat ? Ce măsuri au fost luate ? Ne răspunde tovarășa ing. Elena NEDELCU, directoarea Fabricii de lapte . Intr-adevăr, în ziua de 8 ianuarie a.c., au plecat spre magazine 690 litri cu asemenea lapte. Noi am considerat acest lucru ca o neglijență a serviciului C.T.C. și am luat măsuri corespunzătoare. Paguba nu a fost suportată de cetățeni. Cei care au adus faptele Înapoi au primit alte sticle sau li s-au restituit banii. Asigurăm cetățenii că fapte nu se vor mai asemenea petrece. Vreau, însă, să spun că vinovați se fac și vinzătorii de la unele magazine care nu păstrează faptele în cele mai bune condiții. Fără o corelație a eforturilor nu vom putea face față angajamentelor luate. Gheorghe Dumbravă din orașul Medgidia cere răspuns la următoarele întrebări : 1. La imobilul în care locuiește de 13 ani a făcut diferite îmbunătățiri și extinderi de construcții, iar noul proprietar — întreprinderea de gospodărie comunală Medgidia — care în prezent a preluat administrația clădirii, a prevăzut un contractul de închiriere și lucrările ce le-a făcut în decursul anilor, personal, și întreabă dacă este legal să plătească chirie și pentru acestea. De asemenea, întreabă dacă în mod corect sunt calculate, pe baza aceluiași tarif, camerele, magazia făcută din chirpici și bucătăria 2. La data încheierii contractului avea un salariu de 1.316 lei, iar în prezent primește o pensie de asigurări sociale de stat de 765 lei și pensie suplimentară de 86 lei, și Întreabă dacă în calculul chiriei se includ ambele pensii. 3. Imobilul în care fost naționalizat la 1 locuiește 1 decembrie 1968, iar cu vechiul proprietar nu a avut contract de închiriere și chiria se plătea la înțelegere. în prezent, solicitind întreprinderii de gospodărie comunală Medgidia adeverință pentru a beneficia de indemnizație de chirie, unitatea a refuzat, motivînd că nu a avut contract la 1 iulie 1968 și deci nu poate beneficia de dreptul pretins. 1. Potrivit Legii 10/1968, calculul chiriei se face la situația existentă la data întocmirii contractului. In ceea ce privește Investițiile ce ați făcut, puteți pretinde pe cale judecătorească să vă fe compensate cheltuielile din chiria legal calculată. Din principiu, proprietarul este obligat să despăgubească pe chiriaș cu valoarea materialelor și prețul muncii, potrivit art. 494 din Codul civil. In această direcție, de curând s-a stabilit, prin Decizia nr. 5/1969 a Plenului Tribunalului Suprem, că în împrejurarea cînd se execută anumite lucrări de către chiriaș, fără consimțămintul proprietarului, acesta nu este obligat să suporte cheltuielile făcute, ci va fi îndreptățit, după caz, să-1 oblige a se ridică sau să-l despăgubească. Potrivit art. 25 din Legea 10/1968, tariful de bază al chiriei variază față de suprafața locuibilă, suprafața dependințelor (bucătărie, cămară etc.), ziduri construite din cărămidă sau chirpici etc. In cazul cind cu întreprinderea de gospodărie comunală Medgidia nu ajungeți la Înțelegere. Judecătoria competentă, la cererea dv. va stabili modul de reglementare a chiriei față de investiția ce ați făcut-o și față de structura variată a construcției imobilului. " 2. Potrivit contractului de închiriere tip, anexă la instrucțiunile nr. 33110/3. vnn. 1968 ale Comitetului pentru Problemele Administrative Locale privind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat și norme.? de repartizare intre locatarii principali, chiriașul este obligat să comunice in Termen de 10 zile proprietarului care închiriază locuințe din fondul locativ de stat orice modificare intervenită cu privire la salariul tarifar etc. ce influențează cuantumul chiriei. In asemenea împrejurări, contractul va suferi modificările corespunzătoare. Chiriașul va plăti chiria recalculată cu Începere din prima zi a lunii următoare aceleia in care s-a produs modificarea. Dacă chiriașul a plătit o chirie mai mare decit cea legală, diferențele plătite in plus vor fi socotite în contul chiriei viitoare. Chiria se calculează la pensia existentă și intrucît legea nu face distincție privind pensia de asigurări spețate de stat și pensia suplimentară la calcului chiriei întră ambele pensii. 3. Potrivit H.C.M. 1304/13. VI. 1968 privind stabilirea și acordarea indemnizației pentru chirie, indemnizația se acordă angajaților organizațiilor de stat titulari de contracte de închiriere la data de 1 iulie 1968. Conform Instrucțiunilor nr. 1555/1968 ale Ministerului de Finanțe și Ministerului Muncii de aplicare a H.C.M. 1304/1968, cind nu există contracte de închiriere, legal întocmite, între particulari, piață făcindu-se la înțelegere, indemnizația pentru chirie nu se acordă. Deci în mod legal a procedat unitatea. Osman Chenan, salariat, domiciliat in Constanța, întreabă dacă, avind în întreținere 4 persoane, cu începere din luna iulie 1969 beneficiază de reducerea de 30 la sută din impozit de la acea dată sau de la data cînd a depus declarația la unitate. Potrivit art. 9 din Decretul 153/1931 modificat prin Decretul 94/1955, impozitul datorat se reduce cu 30 la sută pentru muncitorii și funcționarii care au în întreținerea lor raid mult de 3 persoane. Potrivit Decretului 564,1968 privind modificarea unor prevederi referitoare la impozite, o dată cu aplicarea noului sistem de salarizare, reducerea de impozit cu 30 la sută se acordă angajaților cu un salariu tarifar brut de pînă la 2.500 lei. Reducerea de impozit se acordă începind cu luna in care s-a prezentat dovada ori s-a depus declarația de salariatul în cauză. Reducerea nu se poate aplica pe o perioadă anterioară depunerii dovezii sau declarației conform pct. 27 din Instrucțiunile nr. 290/ 1954 la Decretul 153/1954 cu modificările ulterioare. Dv. aveți dreptul la reducerea de impozit de la data depunerii declarației. La Crăciun din Constanța arată că beneficiind de concediu în luna iulie 1969, iar în luna septembrie din același an dînd demisie, unitatea i-a reținut suma cuvenită pentru 4 zile de concediu și întreabă dacă s-a procedat legal. Conform Legii 26/1967 art. 19 pct. 5, in cazul în care după ce angajatul a efectuat concediul de odihnă, contractul său de muncă a Încetat prin demisie, acesta este obligat să restituie unității partea din indemnizația de concediu corespunzătoare perioadei delucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu. Deci sub acest aspect unitatea a procedat legal. Ion Mușat din Constanța arată că fiind angajat în luna martie 1968 la D.Î4.M. Constanța i s-a acordat primul concediu de odihnă in anul 1969, însă i s-a calculat numai dreptul pentru acel an și întreabă dacă i se cuvenea și pentru lunile cu a prestat muncă în anul 1968. Conform art. 12 pct. 5 din Legea 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaților, unitatea trebuia ca o dată cu concediul cuvenit pentru anul calendaristic 1969 (1 ianuarie — 31 decembrie) să adauge și zilele de concediu corespunzătoare timpului lucrat in anul 1968 (martie 1968 — 31 decembrie 1968). Acele zile de concediu le veți primi o dată cu concediul de odihnă cuvenit pentru anul 1970 la cererea dr. Dumitru Nenciu din Constanța arată că este pensionar și a primit o pensie de 173 lei prostind și muncă și primind un salariu de 755 lei. Prin noua majorare de salariu arată că primește 928 lei și întreabă dacă mai poate beneficia și de pensie. Dacă sînteți pensionar de invaliditate gradul 3, potrivit art. 59 pct. 1 din Legea 27/1966 republicată în februarie 1969, salariul funcției ce îndepliniți in prezent și cu pensia in întregime nu trebuie să depășească salariul tarifar, actual, al funcției avute la data pensionării. In cazul că funcția avută la data pensionării, prin majorarea salariilor nu depășește 928 lei, nu aveți dreptul de a primi și pensia și trebuie să informați Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale și unitatea. In cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia ori numai salariul tarifar depășeșc salariul tarifar în vigoare, corespunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata pensiei se suspendă. . Gh. ȘENDREA, jurist r*