Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-14 / nr. 6660

DOBROGEA NOUA nr. 6660 CO­L­OCVIU C­E­T­A­I­E­N­E­S­C Pornind de la o scrisoare sosită la redacție La Începutul lunii decembrie 1969, muncitorului Gheorghe O­­prea, salariat la Fabrica de mo­bilă C.I.L. Constanța, i-a fost re­fuzată acordarea concediului de odihnă, ceea ce l-a determinat să ceară explicații șefului serviciu­lui personal, tovarășul V. Neam­­țu. Numele salariatului este cău­tat și răscăutat într-un registru de evidență... De negăsit. Iată, însă, că Gh. O. figurează în alt registru, al celor... plecați din fa­brica de mobilă, cu atestarea des­facerii contractului de muncă, la 24 iunie 1969... Sesizarea celui în cauză ne por­nește la reconstituirea istoriei — căci este, intr-adevăr, o istorie... Conform procesului verbal de încadrare nr. 99 din 29 ianuarie 1969, Gh. D. este angajat tîmplar la secția montaj a fabricii de mo­bilă. Peste citeva luni, lipsește patru zile : 16—20 iunie (fiind în concediu medical, conform certi­ficatului pe care-l are). Fără să se intereseze ce­ i cu el, fără să se întrebe dacă nu este cumva bolnav, maistrul de sector, Fili­­mon Grigore, întocmește și îna­intează conducerii un referat, so­­licitînd să se ia măsuri împotriva lui Gh. O., care a lipsit (în zilele amintite) de la lucru. Șeful de fabrică de atunci, Titus Bulzan, propune desfacerea contractului de muncă în baza „legilor în vi­goare". Direcția fostului IPROFIL pune rezoluția (23 iunie) „pără­sire serviciu“ și semnează. Ser­viciul personal emite ordinul de serviciu nr. 426/11839 din 24 iu­nie 1969, desfăcîndu-i-se lui Gh­ C. contractul de muncă, în baza art. 20, alineatul e, act semnat de inspectorul principal C. Avram, vizat de oficiul juridic — consi­lier juridic, Iulică Moraru, și a­­probat de directorul Dumbravă. Pînă aici, totul se înfățișează fără nici o complicație. Dar, Gh. D. se întoarce la lucru după cele patru zile și află de­­ si brigadier că i s-a întocmit un referat de către maistru. Apoi depune, mai exact încearcă să depună, certi­ficatul medical nr. 4686, eliberat pe 18 iunie de circa a VI-a — pentru zilele 17—20 iunie. Dar, dr. Negreanu, medicul întreprin­derii, nu ia în considerație cer­tificatul și nu-l vizează, pentru că, de comun acord cu factori de răspundere ai unității, asemenea acte n-au valabilitate decât în ca­zul consultării bolnavului și de către medicul întreprinderii. Nu discutăm valabilitatea, legalitatea unei asemenea măsuri, dar se ivesc, totuși, întrebări... Dacă sa­lariatul se-mbolnăvește cînd e acasă, și nu în orele de lucru, cum poate fi consultat de medi­cul întreprinderii, care, cum am fost informați, nu are aici decit jumătate de normă? Ce se întîmi­­plă dacă un salariat suferă un accident (se îmbolnăvește) în a­­fara localității Constanța și aduce un act medical, eliberat în altă localitate ? Apoi, dacă certificatul medical adus de Gh. D. părea dubios — așa cum s-a încercat a ne face să înțelegem — de ce nu s-a determinat o investigație se­rioasă, efectuată de cei în drept, astfel ca vinovații să suporte con­secințele prevăzute de lege ? Să revenim la subiect, avizin­­du-vă, de la început, în legătură cu ceea ce urmează: Gheorghe Oprea nu posedă nici astăzi or­dinul de desfacere a contractului de muncă, nu a semnat nicăieri, pentru a lua la cunoștință, ase­menea hotărîre. De altfel, Gh. D. începe să lucreze nestingherit, imediat după cele patru zile ab­sentate, la alt maistru decit cel care înaintase referatul, ba, mai recuperează și zilele absentate pentru a nu pierde alocația cuve­nită celor ce au copii. Oare, un maistru își putea îngădui să facă... angajări de muncitori și mai ales cînd e vorba de unul cu „contractul de muncă desfăcut“? De ce situația aceasta n-a fost observată, pînă la solicitarea con­cediului de odihnă, de către Gh. O.? Și, înainte de toate, cum a putut lua salariul, lună de lună, dacă serviciul personal și ceilalți factori de răspundere îl socoteau pe om „scos“ de mult din fa­brică ? Ceea ce sporește mirarea este faptul că n-a fost rezolvat nici pînă acum acest caz. Președin­tele sindicatului consideră că Gh. D. trebuie repus în drepturi. In­ginerul Ardeleanu — director cu problemele de industrializare — apreciază că la desfacerea con­tractului de muncă au fost defi­ciențe ale întreprinderii, ale fos­tei conduceri. Rețineți: „defi­ciențe“, nu ilegalități, „deficien­țe“ și nu, pe nume, birocrație, lipsă de răspundere, atitudine de sfidare a legislației muncii. In­ginerul Marcel Stroescu, noul șef al fabricii, a propus ca Gh. D. să facă cerere de angajare cu data celei de a doua zile de la desfa­cerea contractului de muncă, cel „concediat“ și, totodată, salariat, refuzînd, pe bună dreptate, pen­tru că, în această situație, este a­­fectată vechimea neîntreruptă în întreprindere. Secretarul organi­zației de partid, tovarășul I. Bar­bu, arăta că maiștrii nu urmă­resc efectele referatelor întocmi­te, poate și datorită faptului că, în situații asemănătoare, nu s-au luat măsuri. Judecat, așa cum se prezintă situația, cazul acesta este, într-un fel, un act de ne­dreptate pentru salariat, dar și unul de birocrație pentru servi­ciile personal, producție, conta­bilitate etc. Evident, noi nu putem formula o concluzie definitivă, nici să precizăm, asemenea unei instan­țe, cine și cât de vinovat este fie­care în parte. Limpede este doar faptul că birocratismul mai tră­iește, și încă bine, pe alocuri, că unele probleme sunt privite și re­zolvate superficial, lovind, fie în interesele unității respective, fie în cele ale oamenilor muncii, fie in ambele părți, ceea ce știrbește prestigiul întreprinderii. In legătură cu situația prezen­tată mai sus, ne-am adresat și to­varășului procuror-șef adjunct al Procuraturii județene Constanța, tovarășul Dumitru Moise, care a calificat cazul ca fiind încărcat de complicații. Ceea ce surprinde, ne spune domnia sa, e faptul că mai există asemenea aspecte ne­­rezolvate în spiritul strict al le­gii, orice încălcare a disciplinei in muncă generind efecte nocive în procesul de producție. Alăturindu-ne acestui punct de vedere, așteptăm răspunsul fac­torilor in sarcina cărora stă com­petența rezolvării definitive a u­­nui asemenea caz — semnal de alarmă pentru altele similare, in­diferent unde ar mai exista. Florin PIETREANU LEGEA APĂRĂ MUNCA ȘI DREPTATEA. De ce n-o respectați ? GESTIONARUL NU ESTE UN... SPECTATOR PLĂTIT PENTRU A CONTEMPLA RAFTURILE MAGAZINULUI! Nu spunem un lucru nou afir­­mind că cooperația de consum este chemată să asigure tuturor categoriilor de oameni din mediul sătesc obiecte trebuincioase casei: îmbrăcăminte, încălțăminte, ali­mente etc. Deci, rolul pe care-1 are această organizație comercială în Viața satelor este cu fiecare an mai important. Ținind seama de acest fapt, am întreprins recent o anchetă în două cooperative de consum, respectiv în comunele Mihail Kogălniceanu și Nicolae Bălcescu. Cu acest prilej, am pu­tut constata că, pe alocuri și în... „mare“, există preocupare din partea conducerilor de coopera­tive pentru aprovizionarea maga­zinelor cu mărfurile solicitate de cumpărători. Cu toate acestea, nu se poate spune că la cele două cooperative aprovizionarea și des­facerea „merg“ ca pe roate. Bunăoară, din discuția purtată cu tovarășul Dumitru Celea, pre­ședintele cooperativei din comu­na Nicolae Bălcescu, am aflat că la fiecare gestionar există un caiet pentru studierea cererii de consum a populației, în baza că­ruia se întocmesc, apoi, notele de comandă. Aparent, lucrurile așa și stau. Dar numai aparent, pen­tru că nu peste tot acest studiu al cererii de consum este întoc­mit cu simț, corespunzător cu ne­voile reale ale cetățenilor. Avem în vedere mărturisirea tovarășei Cornelia Guriță, contabilul șef al cooperativei, care ne spunea că există un stoc mare de televi­zoare, precum și alte mărfuri din sezonul cald (mătăsuri), tricotaje din nailon etc. Acest stoc se ri­dică la valoarea de citeva sute de mii de lei numai la magazinul din comună. Cauza ? Neconcor­­danța aprovizionării cu sezonul. Prezentarea mărimilor, expune­rea lor la vederea tuturor cum­părătorilor, constituie o cerință esențială a regulilor generale de comerț. In acest sens, așa cum am­ aflat din discuțiile purtate cu un grup de cetățeni și cu preșe­dinții celor două cooperative, mai sulți vânzători care stau­ după tejghea, așteptînd ca tu, cumpă­rător, să spui „Dă-mi cutare și elitare lucru“, „Cu­ costă obiectul respectiv“? „Aveți, cumva, altceva mai nou"? etc. pe dumnealor, vinzătorii, îi interesează foarte puțin dacă cetățeanul care pri­vește nedumerit la unele măr­furi are intenția să cumpere sau nu­. Exemplul cel mai bun în a­­cest sens ni-l oferă gestionarul Nicolae Grozea de la magazinul din satul Palazu Mic. Aici, pe lângă faptul­­ că gestionarul e pu­țin interesat în aprovizionarea magazinului cu mărfurile strict necesare, aspectul interior al lo­calului lasă de dorit. Mărfurile, în loc să fie frumos aranjate, sunt aruncate alandala prin rafturi și pe după tejghea. In același maga­zin, gestionarul desface și băuturi alcoolice, așa că unitatea seamănă mai mult a bufet. Un aspect important, reieșit din discuții, se referă la proporționa­la aprovizionare a magazinelor. Mircea Zlotea, președintele coo­perativei de consum din comuna Mihail Kogălniceanu, susținea că, săptămânal, gestionarii cooperati­vei sunt obligați să se deplaseze la depozitele ICOMCOOP pentru a afla ce mărfuri au mai sosit. In această situație, ne întrebăm noi, ce sens, ce obligații mai au mer­ceologii ? Nu suntem­ împotriva deplasării gestionarilor la depozi­te, insă aceasta să nu devină o practică, așa cum se întîmplă la Mihail Kogălniceanu, unde, In ju­mătatea de zi liberă, gestionarii pleacă regulat la Constanța. — Ce să facem, ne spunea unul dintre ei. Dacă mi r m­ergem noi, merceologii nu sunt la fel de exi­genți cu calitatea mărfurilor, cu diversificarea lor, primesc de la șefii de depozite orice. Și, din discuție in discuție am aflat că la ambele cooperative lipsesc ghetele bărbătești, șoșorii de damă, șoșorii de postav pen­tru bărbați, galeșii, cizmele de damă, mănușile, căciulile bărbă­tești, articole flanelate, atît pen­tru bărbați, cit și pentru copii, mărfuri mult solicitate de cumpă­rători în acest sezon. Mai e nevoie, oare, să spunem că aprovizionarea magazinelor cu mărfuri de sezon, buna deservire a cetățenilor, informarea lor cu ultimele noutăți sosite în maga­zine etc. sunt sarcini de strictă actualitate, pe care trebuie să le respecte toți lucrătorii din coope­rația de consum ? Considerăm că cele cîteva aspecte negative rela­tate în articolul de față vor face obiectul unor analize temeinice, astfel ca, pe viitor, ele să fie în­­lăturate. E spre binele și în in­teresul cetățenilor de la sate. Ion ION Așa arată spațiile verzi în Tomis­­ datorită unor cetățeni care și-au croit poteci pe unde au vrut! Pag. a 3-a LEGUMELE întregului an se „fabrică“ iarna (Urmare din pag. 1) posibilitățile (condiții materiale, experiență, tradiție, apă, brațe de muncă) vor cultiva clte 100—160 ha cu legume; 8 unități — 75-100 ha ; 35 unități — 50-75 ha, iar 26 unități — 25-50 ha. In ceea ce privește specializarea, 53 de coo­perative vor cultiva 2-3 sortimen­te, 17 unități — 4-6 culturi, iar cele 14 unități din jurul orașului Constanța — întregul sortiment. Cîteva exemple vin să demon­streze cum specializarea a ținut seamă și de experiență; la Lima­­nu, de pildă, s-au realizat, in anul trecut, 15 tone de ceapă ce aclama la hectar (anul acesta, unitatea va cultiva 40 ha); la Cobadin s-au realizat 35 tone de roșii la hectar (în acest an, ei și-au prevăzut în plan, numai la această cultură, 90 ha). Și exem­plele ar putea continua. Ne interesăm despre asigurarea bazei materiale. Ing. Neagu ne informează: „In acest an, legu­micultura cooperatistă a județu­lui va primi 125 tractoare cu se­tul de mașini necesare mecani­zării lucrărilor, revenind un trac­tor la 40 ha grădină . 65 tractoa­re au și început să lucreze, restul vor veni în acest trimestru. Așa­dar, mecanizarea lucrărilor de nivelare și modelare a terenului, de semănat, plantat, aplicarea lucrărilor de întreținere și de combatere a dăunătorilor, de re­coltare a unor culturi vor rezolva problema privind deficitul de brațe de muncă în unele unități, sporirea producției și rentabili­zarea acestui sector intensiv“. — In legătură cu asigura­rea semințelor și a celorlalte materiale necesare acum, în aceste zile, ce ne puteți spu­ne ? — Avem toate semințele nece­sare producerii legumelor timpu­rii de tomate, varză, ardei, cono­pidă. Cu ajutorul bazei de apro­vizionare, cooperativele agricole și-au procurat 46.400 mp rame din necesarul de 61.500 mp, 200 mc cherestea, 72.500 mp geam și 85 mc lemn C. R. — De ce materiale duc u­­nitățile lipsă ? — De rame din prefabricate de beton și de rogojini. Din 373 mc rame din prefabricate, I.P.M.C. n-a livrat pînă la înce­putul anului decit... 47; Ia rogo­jini din 8.000 bucăți, baza de a­provizionare a C.A.p. n-a adus nici una. Avem deficit și la po­lietilenă — 35 tone avînd în ve­dere că la cele 40 ha solarii se vor adăuga 40 ha tuneluri. — La ce se lucrează în prezent în grădina de legume și cum apreciați ritmul lu­crărilor ? — In prezent se amenajează paturi calde, în multe locuri s-a semănat în serele înmulțitor pen­tru obținerea răsadurilor culturi­lor timpurii; se lucrează, de ase­menea, la repararea răsadnițelor și salariilor, se amenajează tere­nul pentru irigații. Am vizitat cîteva cooperative agricole care au o suprafață a­­preciabilă de legume. La Palazu Mare, însoțiți de Ing. Elena MA­RINA am constatat că peste tot în sectorul legumicol se lucra in­tens la semănat și pregătirea pa­turilor calde. în acest an, aici se vor extinde culturile legumicole pe 30.000 mp tuneluri, care prezin­tă avantajul de a completa în mod fericit golul ivit între pro­ducția din solarii și cea din cîmp. La Palazu Mare am întilnit su­prafețe apreciabile de solarii și răsadnițe în care trufandalele se dezvoltă bine, fiecare hectar a­­ducînd, in plus, cooperatorilor un venit de 80.000—150.000 lei. La Agigea și Techirghiol, pentru pro­ducerea și repicarea răsadurilor necesare culturilor timpurii, la indicația specialiștilor, sera de producție a fost reprofilată. „Producem în prima­­ parte a anu­lui răsaduri pentru legumele din tuneluri și solarii — ne spune ing. C. TIMIR GAZIN — apoi sera re­intră în ciclul de producție“. Se lucrează intens la Tuzla, 23 Au­gust, Cuza Vodă și Lumina. „Vom avea legume multe și de calitate“ — ne asigură legumicultorii ! N-am dori ca sub haina acestei asigurări, unii legumicultori să repete din nou : „Să vedeți n-am avut cutare, timpul a­­ fost de vi­nă... etc.“ Există condiții ca peste tot legumicultura să facă un salt calitativ. Cum s-au achitat legu­micultorii de această sarcină tra­sată de conducerea partidului nostru se va vedea în modul cum vor fi aprovizionate piețele. Dar să nu lăsăm totul pentru atunci, ci să luăm măsuri concrete de pe acum, cînd mercurul termome­­trului e mult coborît sub zero. Deoarece așa cum a dovedit-o experiența legumicultorilor frun­tași, legumele anului se „fabrică“ in timpul iernii. în rubrica de față, ne propunem să înlesnim un dialog între cetățeni și conducătorii unități­lor, care, prin profilul lor, vin în contact cu ma­rele public. Redacția se va îngriji ca răspunsu­rile să fie date numai de către conducătorii uni­tăților, considerînd că, în felul acesta, ei se an­gajează public la remedierea unor neajunsuri. În același timp, rugăm pe cei care primesc răspunsurile să ne comunice părerile lor sau să sesizeze în cazul în care angajamentele nu se materializează. Așadar... Grigore ADAM din Constan­ța întreabă : Cum trebuie pro­cedat pentru a determina con­ducerile asociațiilor de loca­tari să-și facă datoria ? In mo­mentul de față, curățenia în blocuri lasă mult de dorit, iar oamenii plătiți de către asocia­ție se ocupă (și nici de aceasta consecvent) doar cu strînsul banilor pentru întreținere. Tovarășul Constantin VAM­VU, directorul I.G.L. răspun­de : unele asociații de locatari, intr-adevăr, nu-și fac datoria. Se pare că nu au reușit să gă­sească un personal corespunză­tor. Situația nu este generală, dar, oricum, așa cum stau a­­cum lucrurile, nu avem mo­tive să fim liniștiți. Partea mai nepotrivită este că noi nu-i pu­tem chema la ordine pe acești oameni. Promitem însă să-i a­­jutăm. N. R. Numai cu promisiuni cu siguranță că nu se va re­zolva nimic. Considerăm că tre­buie depășit acest stadiu. In ultimă instanță, întreținerea blocurilor (avut obștesc) nu este numai o sarcină a locata­rilor. Și dacă sînt unii care, prin activitatea lor, contribuie la distrugerea avutului obștesc, nu este cazul să intervină I.G.L. ? Curățenia, repararea conductelor sparte care distrug pereții, ca și alte asemenea chestiuni, dacă nu le face ni­meni nu vor aduce mai tîrziu prejudicii ? Și atunci ne între­băm, are dreptul I.G.L. să stea pasivă ? La această întrebare, l-am ruga pe tovarășul direc­tor C. Vamvu să mai reflecteze. Petre SAVA din Constanța întreabă : De ce se distribuie în comerț lapte stricat ? Ce mă­suri au fost luate ? Ne răspunde tovarășa ing. Elena NEDELCU, directoarea Fabricii de lapte . Intr-adevăr, în ziua de 8 ianuarie a.c., au plecat spre magazine­­ 690 litri cu asemenea lapte. Noi am con­siderat acest lucru ca o negli­jență a serviciului C.T.C. și am luat măsuri corespunzătoare. Paguba nu a fost suportată de cetățeni. Cei care au adus fap­tele Înapoi au primit alte sticle sau li s-au restituit banii. Asi­gurăm cetățenii că fapte nu se vor mai asemenea petrece. Vreau, însă, să spun că vino­vați se fac și vinzătorii de la unele magazine care nu păs­trează faptele în cele mai bune condiții. Fără o corelație a efor­turilor nu vom putea face față angajamentelor luate. Gheorghe Dumbravă din orașul Medgidia cere răspuns la urmă­toarele întrebări : 1. La imobilul în care locuiește de 13 ani a făcut diferite îmbu­nătățiri și extinderi de construcții, iar noul proprietar — întreprinde­rea de gospodărie comunală Med­gidia — care în prezent a preluat administrația clădirii, a prevăzut un contractul de închiriere și lu­crările ce le-a făcut în decursul anilor, personal, și întreabă dacă este legal să plătească chirie și pentru acestea. De asemenea, întreabă dacă în mod corect sunt calculate, pe baza aceluiași tarif, camerele, ma­gazia făcută din chirpici și bucă­tăria­ 2. La data încheierii contractu­lui avea u­n salariu de 1.316 lei, iar în prezent primește o pensie de asigurări sociale de stat de 765 lei și pensie suplimentară de 86 lei, și Întreabă dacă în calcu­lul chiriei se includ ambele pensii. 3. Imobilul în care fost naționalizat la 1 locuiește 1 decembrie 1968, iar cu vechiul proprietar nu a avut contract de închiriere și chiria se plătea la înțelegere. în­ prezent, solicitind întreprinderii de gospodărie comunală Medgidia adeverință pentru a beneficia de indemnizație de chirie, unitatea a refuzat, motivînd că nu a avut contract la 1 iulie 1968 și deci nu poate beneficia de dreptul pre­tins. 1. Potrivit Legii 10/1968, calculul chiriei se face la situația existentă la data întocmirii contractului. In ceea ce privește Investițiile ce ați făcut, puteți pretinde pe cale judecăto­rească să vă fe compensate cheltuie­lile din chiria legal calculată. Din principiu, proprietarul este obligat să despăgubească pe chiriaș cu va­loarea materialelor și prețul muncii, potrivit art. 494 din Codu­l civil. In a­­ceastă direcție, de curând s-a stabilit, prin Decizia nr. 5/1969 a Plenului Tri­bunalului Suprem, că în împrejura­rea cînd se execută anumite lucrări de către chiriaș, fără consimțămin­­tul proprietarului, acesta nu este obli­gat să suporte cheltuielile făcute, ci va fi îndreptățit, după caz, să-1 oblige a se ridică sau să-l despăgubească.­­ Potrivit art. 25 din Legea 10/1968, tariful de bază al chiriei variază față de suprafața locuibilă, suprafața de­pendințelor (bucătărie, cămară etc.), ziduri construite din cărămidă sau chirpici etc. In cazul cind cu între­prinderea de gospodărie comunală Medgidia nu ajungeți­ la Înțelegere. Judecătoria competentă, la cererea dv. va stabili modul de reglementare a chiriei față de investiția ce ați fă­cut-o și față de structura variată a construcției­­ imobilului. " 2. Potrivit contractului de închiriere tip, anexă la instrucțiunile nr. 33110/3. vnn. 1968 ale Com­itetulu­i pentru Pro­blemele Administrative Locale pri­vind metodologia de repartizare a fondului locativ de stat și norme­.? de repartizare intre locatarii princi­pali, chiriașul este obligat să comu­nice in Termen de 10 zile proprieta­rului care închiriază locuințe din fon­dul locativ de stat orice modificare intervenită cu privire la salariul ta­rifar etc. ce influențează cuantumul chiriei. In asemenea împrejurări, contractul va suferi modificările co­respunzătoare. Chiriașul va plăti chi­ria recalculată cu Începere din prima zi a lunii următoare aceleia in care s-a produs modificarea. Dacă chiria­șul a plătit o chirie mai mare decit cea legală, diferențele plătite in plus vor fi socotite în contul chiriei vii­toare. Chiria se calculează la pensia existentă și intrucît legea nu face distincție privind pensia de asigurări spețate de stat și pensia suplimen­tară la calcului chiriei întră ambele pensii. 3. Potrivit H.C.M. 1304/13. VI. 1968 privind stabilirea și acordarea indem­nizației pentru chirie, indemnizația se acordă angajaților organizațiilor de stat titulari de contracte de închiriere la data de 1 iulie 1968. Conform In­strucțiunilor nr. 1555/1968 ale Minis­terului de Finanțe și Ministerului Muncii de aplicare a H.C.M. 1304/1968, cind nu există contracte de închiriere, legal întocmite, între particulari, piață făcindu-se la înțelegere, indemnizația pentru chirie nu se acordă. Deci în mod legal a procedat unitatea. Osman Chenan, salariat, domici­liat in Constanța, întreabă dacă, avind în întreținere 4 persoane, cu începere din luna iulie 1969 beneficiază de reducerea­ de 30 la sută din impozit de la acea dată sau de la data cînd a depus de­clarația la unitate. Potrivit art. 9 din Decretul 153/1931 modificat prin Decretul 94/1955, im­pozitul datorat se reduce cu 30 la sută pentru muncitorii și funcționarii care au în întreținere­a lor raid mult de 3 persoane. Potrivit Decretului 564,1968 privind modificarea unor pre­vederi referitoare la impozite, o dată cu aplicarea noului sistem de salari­zare, reducerea de impozit cu 30 la sută se acordă angajaților cu un sa­lariu tarifar brut de pînă la 2.500 lei. Reducerea de impozit se acordă înce­­pind cu luna in care s-a prezentat dovada ori s-a depus declarația de salariatul în cauză. Reducerea nu se poate aplica pe o perioadă anterioară depunerii dovezii sau declarației con­form pct. 27 din Instrucțiunile nr. 290/ 1954 la Decretul 153/1954 cu modifi­cările ulterioare. Dv. aveți dreptul la reducerea de impozit de la data de­punerii declarației. L­a Crăciun din Constanța arată că beneficiind de concediu în luna iulie 1969, iar în luna septembrie din același an dînd demisie, uni­tatea i-a reținut suma cuvenită pentru 4 zile de concediu și în­treabă dacă s-a procedat legal. Conform Legii 26/1967 art. 19 pct. 5, in cazul în care după ce angajatul a efectuat concediul de odihnă, con­tractul său de muncă a Încetat prin demisie, acesta este obligat să resti­tuie unității partea din indemnizația de concediu corespunzătoare perioa­dei delucrate din anul pentru care i s-a acordat acel concediu. Deci sub acest aspect unitatea a procedat le­gal. Ion Mușat din Constanța arată că fiind angajat în luna­ martie 1968 la D.Î4.M. Constanța i s-a a­­cordat primul concediu de odihnă in anul 1969, însă i s-a calculat numai dreptul pentru acel an și întreabă dacă i se cuvenea și pen­tru lunile cu­ a prestat muncă în anul 1968. Conform art. 12 pct. 5 din Legea 26/1967 privind concediul de odihnă al angajaților, unitatea trebuia ca o dată cu concediul cuvenit pentru anul ca­lendaristic 1969 (1 ianuarie — 31 de­cembrie) să adauge și zilele de con­cediu corespunzătoare timpului lucrat in anul 1968 (martie 1968 — 31 decem­brie 1968). Acele zile de concediu le veți primi o dată cu concediul de odihnă cuvenit pentru anul 1970 la cererea dr.­ Dumitru Nenciu din Constanța arată că este pensionar și­ a primit o pensie de 173 lei prostind­­ și muncă și primind un salariu de 755 lei. Prin noua majorare de sa­lariu arată că primește 928 lei și întreabă dacă mai poate beneficia și de pensie. Dacă sînteți pensionar de invalidi­tate gradul 3, potrivit art. 59 pct. 1 din Legea 27/1966 republicată în februa­rie 1969, salariul funcției ce îndepli­niți in prezent și cu pensia in între­gime nu trebuie să depășească sala­riul tarifar, actual, al funcției avute la data pensionării. In cazul că func­ția avută la data pensionării, prin majorarea salariilor nu depășește 928 lei, nu aveți dreptul de­­ a­­ primi și pensia și trebuie să informați Direc­ția pentru probleme de muncă și o­­crotiri sociale și unitatea. In cazul în care salariul tarifar împreună cu pensia ori numai salariul tarifar de­­pășeșc salariul tarifar în vigoare, co­respunzător funcției avute la data pensionării de invaliditate, pensia se reduce sau plata­­ pensiei se suspendă. . Gh. ȘENDREA, jurist r*

Next