Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-29 / nr. 6673

2-a PE URMELE SCRISORII DV. O inițiativă bună și... atît Redacția a primit mai de mult o lungă scrisoare, in care mai multi locuitori ai orașului Hir­șova se Întrebau, in finalul epis­tolei, ce anume ar trebui între­prins pentru ca miile de turiști care trec vara spre litoral să po­posească acolo măcar citeva ore. Și tot ei schițau un răspuns po­sibil la această problemă, in a­­parență minoră: „Poate un obiec­tiv turistic, poate îndemnul la un pescuit sau la o plimbare de a­­grement, cu ambarcațiuni mici, pe bătrînul Istru. Un asemenea obiectiv există — ruinele «astru­lui roman „Carsium“ — despre care turiștii nu sunt avizați și nu li se reține in nici un lei aten­ția. Ci­ despre plimbări și pes­cuit pe Dunăre...“. Corespondenții noștri adăugau apoi că dacă nu­mai 10 la sută din mașinile turis­tice care străbat, in viteză, șo­seaua s-ar opri in Hirșova, fie să viziteze „cetatea“, fie să apeleze la diverse servicii prestatoare, orașul acesta ar cunoaște un plus de animație, iar oaspeții litora­lului s-ar convinge, cu citeva ceasuri mai devreme, despre ceea ce spunem curent „ospitalitate dobrogeană". Observația cititorilor noștri, fă­cută din sinceră adeziune fată de orașul in care trăiesc, ni se pare demnă de luat in seamă și poten­tial capabilă să sugereze singură inițierea unor acțiuni ușor de realizat cu posibilitățile locale, cu entuziasmul obișnuit al hirșoveni­­lor. O reluam, ca atare, într-o discuție purtată cu tovarășul Ion BURLIBAȘA, secretarul Comite­tului orășenesc Hirșova al P.C.R. și primar al orașului. — Noi, cei care muncim și trăim aici, pe declară interlocu­torul, avem sentimentul că ora­șul nostru ocupă un loc impor­tant in economia și viața socială a județului. De aceea, preocupa­rea noastră este concentrată toc­mai pentru a justifica aprecie­rea de care Hirșova, prin tradi­ție, se bucură: întreprinderea de industrie locala, cooperativa meș­teșugărească, Uzina de vinificație, portul și autobaza și, dacă vreți, celelalte unități economice agri­cole înscriu,, in activitatea lor, creșteri substanțiale in producția globală. Rețeaua comercială și a unităților meșteșugărești pentru public polarizează și acum inte­resul locuitorilor din satele înve­cinate. Există, de asemenea, o viață spirituală conferită de pre­zența unei case de cultură, a u­­nor licee, a spitalului și poli­clinicii. Nu trebuie să uităm exis­tența șantierului de pe Dunăre, pe cei care construiesc acea ma­gistrală rutieră care va fi podul Vadu Oii — Giurgeni. Tineri ca­re, în alte condiții, rămâneau la îndeletniciri tradiționale, au de­venit astăzi dulgheri, betoniști, minuitori ai utilajelor de mare randament care se folosesc la construirea podului. Acești con­structori sunt și cetățeni ai ora­șului, gospodarii aceia anonimi cu care am realizat, aici, au­tea acțiuni edilitare. — Imaginea aceasta, a hrașo­­veanului prezent, în orele lui de răgaz, la amenajarea spațiilor verzi, La construirea unor străzi, este cunoscută. Ea conferă tradi­ție, stimulind acea ambiție ca strada și casa in care locuiesc să poarte amprenta bunului gospo­dar. Dintr-o asemenea intenție ne-au scris și cetățenii despre ca­re vă vorbeam. Și, reluind ideea, ce socotiți că s-ar mai putea a­­dăuga „zestrei" pe care Hirșova o are ? Cum pot fi puse in valoa­re particularitățile acestei așe­zări ? Bunăoară, acum, in aceas­tă perioadă premergătoare viito­rului sezon turistic ? — In ultima perioadă, ca să răspund in ordinea întrebărilor, ne-au preocupat creșterea debitu­lui de apă, mărirea capacității re­zervoarelor și, respectiv, extinde­rea rețelei de alimentare. A fost acțiunea care a mobilizat sute de oameni. Din inițiativa lor, s-au săpat voluntar șanțurile, s-au transportat conductele. Lucrarea a fost, astfel, „împinsă“, iniția­tiva oamenilor obligîndu-l pe constructor să „forțeze“. Concret, prin forarea altor două puțuri, cu cîte 100 mc fiecare, debitul de apă se va dubla, iar rețeaua de alimentare se va extinde cu incă 1.600 m. Sunt prevăzute și alte obiective. Este vorba despre noua clădire a poștei, cu două nivele, care va fi dotată cu o centrală automată, despre realizarea unei plantații masive și — pentru tu­riști — despre un complex de autoservire, unde se vor putea e­­fectua spălatul și gresajul mași­nilor și, evident, reparații ușoare. — Dar despre ceea ce sugerau cititorii noștri ? — Da, este o mai veche preo­cupare care a suscitat multe dis­cuții. Am în vedere, mai întâi, conservarea edificiului roman, mult controversată de specialiști, dar și valorificarea, pentru tu­rism, a acestui obiectiv arheolo­gic. In ceea ce ne privește, am început, cu forțe proprii, con­struirea unei benzi de circulație, in circuit, pentru a da posibilita­tea turiștilor să „viziteze" ve­chiul „Carsium“, cu accesul ma­șinilor. Se ridică, însă, multe pro­bleme... Ar trebui să amenajăm un joc de parcare, o zonă verde, eventual un parc, un colț zoolo­gic, să deschidem acolo un res­taurant și, poate, un camping. Aceasta presupune iluminarea în­tregii zone și aducerea conduc­tei de apă. — Și, concret, ce perspective sunt pentru materializarea lor ? «— Deocamdată suntem la nive­lul intențiilor. Nu este o chesti­une atit de simplă... Că „chestiunea“ nu e deloc simplă, suntem de acord. Dar că o intenție bună, care întrunește adeziunea al­tor localnici, rămîne doar... o intenție, fără a investiga niște posibilități eventuale, cu asta nu ne putem declara împă­cați. Facem această observație, a­­vind în vedere un mic sondaj făcut in rândurile unor cetățeni, dintre care putem aminti gospo­dari recunoscuți ca: Ilie Grigore, Ion Gheorghiu, Nicolae Deloiu, Ion Popescu, Cornel Deacu, Geor­­geta Țâranu, Ion Munteanu și E­­caterina Ofițeru, care, la între­barea dacă ar lua parte la rea­lizarea unor obiective de natura celor amintite, au răspuns cu cer­titudine : DA! Să consemnăm, deci, această primă condiție: en­tuziasmul oamenilor, hotărârea lor statornică de a participa la acțiunile obștești, de a-și înscrie orașul, treptat, în rândul locali­tăților de un anumit interes tu­ristic. Nu negăm că celelalte "con­diții", printre care procurarea materialelor, ar fi atât de simplu de rezolvat. Dar, cu cheltuieli mi­nime și cu maximum de price­pere, se pot amenaja citeva spații verzi, se pot planta arbuști și trandafiri, se pot instala, pentru început, citeva bănci. De aseme­nea, amenajarea unui loc de par­care nu presupune mari inves­tiții. întreprinderea de industrie locală sau cooperativa meșteșugă­rească ar putea instala, ca acti­vitate rentabilă, corturi, iar coo­perativa de consum ar putea a­­menaja, mai întii, un bufet sezo­nier care să se transforme, apoi, în funcție de solicitări, intr-o a­­devărată unitate cu specific (pen­tru că nu se poate să nu existe niște preparate culinare locale care să dea particularitate și inedit unui asemenea „act între­prinzător"). Ne gindim la turis­tul care poate poposi acolo cea­suri bune și care, sorbind o bere rece, va putea admira priveliș­tea panoramică ce se deschide, de la înălțimea „cetății", spre oraș și zona Dunării. Un lucru am vrea să fie înțe­les. Nu este in intenția noastră de a da „verdicte“ într-o aseme­nea problemă, cu implicații mai largi. Credem, totuși, că „tema" discuției de astăzi poate stimula spiritul de inițiativă al locuitori­lor din Hirșova, cunoscuți ca buni gospodari la ei... acasă. Acesta a fost și scopul pentru care „am pornit la drum" pe urmele scri­sorii cititorilor noștri. Petre ZĂRNESCU ÎNTREPRINDEREA DE HOTELURI ȘI RESTAURANTE MAMAIA RECRUTEAZĂ, pentru sezonul de vară 1910, TINERI ȘI TI­NERE între 18—30 ani, pentru funcțiile: • AJUTORI OSPĂTARI; • OSPĂTARI; • BUFETIERE î • BARMANI. înscrierile se fac zilnic, intre orele 9 și 13, la serviciul per­sonal al întreprinderii (bloc ,București" — Mamaia), DIRECȚIUNEA AUTOBAZA 2 CONSTANȚA ANGAJEAZĂ IMEDIAT ȘOFERI PROFESIO­NIȘTI cu salariul minim de 1.336 lei, la care se adaugă și sporul de acord. Pentru cei care nu au domiciliul în Constanța, se asigură cazare gratuită. De asemenea, angajează meseriași meca­nici auto, sudori electrici și autogeni, electri­cieni auto și tinichigii. Informații, la sediul Autobazei 2 Constanța — serviciul personal sau la telefon 1.32.41 și 2.35.70. SEMNAI • Li Medgidia, mobila se depozitează undeva la mar­ginea orașului. Aceasta nu ar împiedica cu nimic pe cetă­țeni dacă vinzarea ei s-ar face la un magazin din oraș. Cum așa ceva lipsește, cetă­țenii care doresc să cumpere pină și un scaun trebuie să se deplaseze tocmai la depo­zit. Eugenia COCAINA • Li unele apartamente ale blocului SM 2 de pe șo­seaua Mangaliei din orașul Constanța, căldura se dă cu ținuita. Sunt defecte calorife­rele ? Nu funcționează bine centrala termică ? Nu știm. Cum se face insă că plata la cheltuielile comune este a­­ceeași pentru toți locatarii. Stela MINEA • Pe stradela Basarab in apropiere de Liceul nr. 3 din Constanța atenția îți este a­­trasă de o grămadă de hirtii și gunoaie împrăștiate pe o suprafață de 30 mp. Aspectul este deci destul de urit. Tre­buie ținut cont de faptul că pe aici circulă zilnic sute de elevi, cadre didactice, cetă­țeni. Ion MIHAI • Anul trecut, pe strada Alexandru Odobescu din Constanța, I.C.H. a executat lucrări de alimentare cu apă pentru noul bazin portuar. Deși au trecut multe zile de cînd lucrările au fost termi­nate, întreprinderea amintită nu a binevoit nici pină acum să aducă strada la forma ei... inițială. Vasile MIRON i DOBROGEA NOUĂ nr. 6673 DIVERSIFICAREA ACTIVITATII si C.LD.C. CONSTANȚA, IN PERIOADA ESTIVALA Recent, Centrul­­ de librării și de difuzare a cărții Constanța și-a definitivat planul de activitate pe perioada estivală a anului 1970. în legătură cu această ac­țiune am solicitat tovarășului VIRGIL CIMPEANU, directorul C.L.C.C. Constanța, să ne pre­zinte cele mai interesante acți­uni pentru asigurarea unei de­serviri și aprovizionări la nivelul cerințelor.­­ Ca urmare a activității noas­tre din anul 1969, C.L.­.C. Con­stanța a ocupat locul doi pe țară la desfacerea cărții și locul pa­tru la îndeplinirea totală a pla­nului. Au fost rezultate ce ne-au stimulat și care, în același timp, ne angajează pentru o organi­zare mai bună a activității în a­­nul acesta. De altfel, chiar din luna ianuarie, rezultatele muncii noastre se consider satisfăcătoare, înregistrând o depășire a planului cu 22,5 la sută la cartea diversă și 20,5 la sută la papetărie. ț» «Cea ce privește activitatea din perioada sezonului de vară, vă voi prezenta principalele ac­țiuni pe care le vom întreprinde, toate avind ca obiectiv principal o deservire cât mai operativă, a­­propiată de cerințele marelui nu­măr de vizitatori și turiști, și o aprovizionare corespunzătoare. Astfel, până la această dată, am incheiat contracte cu toți marii noștri furnizori („Romarta“, „E­­lectrocord" etc.). Avem în pers­pectivă deschiderea unui număr mare de centre de desfacere a cărții, a cărților poștale ilustrate, a rechizitelor specifice unităților de librărie și papetărie. Astfel, incepind cu data de 15 mai, vor funcționa, pe litoral, patru libră­rii, șase bazare, zece chioșcuri, 36 tonete și suntem in perspectivă de a organiza standuri in toate hotelurile. De asemenea, in plus, față de anul 1969, vom deschide cinci bazare și o tonetă in Ta­băra internațională de la Năvo­dari. Vom extinde, de asemenea, unitățile remiziere. In ceea ce privește buna deservire, în pe­rioada 10—28 aprilie vom efectua o selecționare a personalului și vom organiza un curs de inițiere in vederea pregătirii lui supe­rioare. In cadrul cursului, se vor preda reguli generale de comerț, evidență contabilă și două limbi străine. Aprovizionarea tuturor acestor centre ale C.S.D.C.-ului va fi realizată în condiții îmbu­nătățite. încă din această peri­oadă ne preocupăm in a realiza stocurile necesare pentru asigu­rarea unui sortiment de marfă. Astfel, dau numai două exemple: pină la această dată, am asigurat o aprovizionare de circa 200.000 de vederi color cu imagini din Constanța și de pe litoral. Vom asigura, de asemenea, o aprovi­zionare mai largă cu lucrări de beletristică, in limbile germană, engleză, franceză etc. Intr-un cu­­vînt, ne preocupăm să aducem în unitățile noastre sortimente de mărfuri de calitate bună, un nu­măr suficient, și să lărgim gama de deservire in folosul celor ce ne vor solicita. Realizind acest deziderat, fără discuție că și succesele vor fi pe măsura așteptărilor. L. B. agenda Joi RADIO JOI, 29 IANUARIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avanpre­miera cotidiană. 13,23 Melodii de H. Mălineanu. 13,45 Cântece populare. 14,00 Caleidoscop muzical. 14,40 Ra­dio publicitate. 11,50 Nestemate fol­clorice. 15,00 Ateneu. 15,15 Compozi­torul săptămânii — Robert Schu­mann. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Or­chestra de muzica populara di­n Arad, dirijor Ion Zahu. 16,30 Ce « nou in județul nostru, Sibiu — ia­nuarie 1970. 16,50 Cintece de Mircea Neagu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Album folcloric. 18,03 Muzică ușoară. 18,10 Orizont științific. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptămâna unui melo­man. 20,05 Tableta de seară de George Macovescu. 20,10 — 365 de cintere. 20,30 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Convorbirile de joi. La microfoni Radu Beligan. 21,20 Compozitor și interpret A­­driano Cerentano. 21,30 Moment poe­tic. 21,35 Solistul serii — Fory Eterle. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Romanțe. 22,50 Piese de estradă. 23,10 Imniare cu compozitorul Radu Șerban. 0,03—5,00 Estrada nocturnă, PROGRAMUL II 13,15 Din cintecele și dansurile po­poarelor. 13,30 Cine știe ciștigă. 14,03 Muzică populară. 14,30 Lexiconul compozitorilor români. 14,55 știința la zi. 15,00 Muzică ușoară. 15,40 Ra­dio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Recital de pian Nevin Arronz­ 16,40 Cronica muzicală. 16,55 Sfatul medicului. 17,00 Vedete ale muzicii ușoare : Anda Călugăreanu, Mi­reille Mathieu, Gică Petrescu și Bill Ramsey. 17,35 Dicționar de literatură universală. 18,00 Varietății muzicale. 19,30 Arte frumoase. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Festival Beetho­ven. 200 de ani de la nașterea com­pozitorului. 22,15 Muzică de jazz. 22,30 Fonoteca de aur — Doi poeți ieșeni: Otilia Cazimir și Mihai Co­­dreanu. 22,45 Pagini corale alese. 23,05 Opera secolului nostru. 0,30— 1,00 Cvartetul nr. 2 in Do major de George Enacovici. VINERI, 30 IANUARIE PROGRAMUL I­ I,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Me­moria pămintului românesc. 10,05 Drag mi-e cintecul și jocul. 10,30 Muzică ușoară. 11,05 Muzică ușoară interpretată la chitară. 11,15 Să În­țelegem muzica. 11,45 Sfatul medi­cului. Alimentația bolnavilor de ca­ lită. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Din muzica popoarelor. 12,15 Melodii distractive. 12,25 Știința la zi. 12,30 Intilnire cu melodia popu­lară și interpretul preferat. PROGRAMUL II 6,10 Program muzical de dimi­neață. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Program muzical de dimineață (continuare). 8,10 Tot Înainte. 8,25 Mari interpreți — Edwin Fischer. 9,00 Taragotistul Iosif Milu. 9,10 Curs de limba spa­niolă. 9,30 Piese corale de George Treb­ețeanu. 9,45 Matineu teatral. Strigoii de Henrik Ibsen. 11,20 Arii din opere. 11,35 Șirag de melodii. 12,03 Avanpremieră cotidiană. 13,13 Concert de print. 12,35 Saeculum, TELEVIZIUNE 17,39: Deschiderea emisiunii. Emi­siune in limba maghiară; 18,95: Film serial — „Aventură în munți (IX). Adresă conspirativă. 18,35: Mult e dulce și frumoasă; 19,99:­Telejurna­lul de seară; 19,29: Hochei pe ghea­ță — repriza a III-a a Intilnirii din­tre Selecționata României și echipa Ceske­­ Budejovice (Cehoslovacia). Transmisiune directă de la Galați; 20­ 00: Reflector; 20,15: Prim plan — Meteorologul Nicolae Topor; 20,45: Stagiunea lirică Tv. Premiera operei „Visul unei nopți de vară“ de Ben­jamin Britten; 22,00: Telejurnalul de noapte; 22,13: Actualități literare; 22,30: Avanpremiera; 22,45: Varietăți pe peliculă; 23,00: Închiderea emi­siunii. „Republica“ „PACATUL DRA­­­GOSTEI“ (orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 21); „Popular" — „MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII" (orele 9 — 11,15 — 13.30 — 16) și „SA TRĂIM PINA LUNI“ (orele 18,30 — 20,30); „Progresul“ — „AVINETOU IN VALEA MORȚII“ (orele 9,15 — 11,30 — 13,45­­, 16 — 18,15 — 20.30) ; „23 Au­gust“ ;­ „UN GLONTE PENTRU GENERAL“ (orele 14,30 — 16,30 — 18.30 — 20,30); „Tineretului“ — „BAL­TAGUL" (orele 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30); „Bulevard“ — „IN UMBRA COLTULUI“ (orele 14,30 — 16.30 — 18.30 — 20,30). VREMEA Pentru următoarele trei zile, vre­me schimbătoare, cu cerul variabil, mai mult noros și favorabil ploilor temporare. Vintul va sufla potrivit, până la tare, din nord și nord-vest. Temperatura. In scădere ușoară, mi­nimele vor fi cuprinse intre minus 4 și 0 grade, iar maximele intre 0 și plus 3 grade. Marea agitată. Cea­ță pe alocuri, dimineața. ANGAJAM ÎNTREPRINDEREA DE REȚELE ELECTRICE CONSTANȚA Șantierul construcții-montaj Ovidiu — Inginer, specialitatea energe­tic, pentru funcția de șef de ser­viciu producție ; — Economist, pentru funcția de șef serviciu plan-relații. Condiții de studii și stagiu, con­form H.C.M. nr. 914/1968. Relații suplimentare se pot ob­ține la sediul șantierului (la fosta uzină Ovidiu I). I. C. S. „TEXTILE-INCALTAMINTE“ Constanța strada 30 Decembrie nr. 20 primește cereri de angajare, PENTRU SEZONUL DE VARA 1970, pentru funcțiile : — GESTIONARI ; — VINZATORI; — REMIZIERI CHIOȘCURI: — CASIERI VALUTA ; — GESTIONARI MAGAZINE VALUTA. Condiții: cunoscători de limbi străine (germană, franceză, en­gleză etc.). Cererile se primesc, zilnic, la sediul întreprinderii, între orele 8 și 16. T.C.L.—I.U.T. CONSTANȚA șos. Filimon Sirbu nr. 133 telefon 2.32.39 • MECANICI REPARAȚII AUTO, categ. V—VII ; • CONDUCĂTORI AUTO pen­tru șantierele din județul Constanța. SFATUL MEDICULUI Masivul program de construc­ții, ca o consecință a dezvoltării rapide a economiei țării noastre, s-a răsfrînt și asupra construc­țiilor de locuințe. Aproape jumă­tate din populația țării noastre de la orașe, locuiește in blocuri. O dată cu venirea sezonului rece, sistemul de încălzire centrală din blocuri a favorizat, fie apariția, fie accentuarea unor afecțiuni care, in timpul sezonului cald, nu se manifestă evident­, sau au o simptomatologie minimă. In a­­fară de cortegiul «le boli ale na­sului, gâtului și urechilor, carac­­teristice anotimpului rece. In ul­tima vreme a mai „apărut" o boală, care se manifestă mai pu­țin zgomotos ca simptomatologie subiectivă și obiectivă — rino­fa­ringita „de bloc". Debutul bolii,­­de obicei, este insesizabil, căci a­­desea, este confundată cu o rino­­fsr­ngită „din­ cauza frigului", și se manifestă cu o uscăciune pe tot traectul rino-faringo-farin­­gian. Această uscăciune, la care de obicei nu se dă prea mare im­portanță, sub influența atmosfe­rei uscate, lipsită de umiditate, din camerele cu calorifere, se ac­centuează devenind alarmantă la un moment dat. Tusea produsă de uscăciunea din gir, îndreaptă bolnavul spre serviciile de spe­cialitate. La cabinet, prea mare lucru nu se constată, decit o ba­nală uscăciune a mucoasei nazo­­faringiene, care produce bolna­vului această senzație și o tuse seacă, foarte iritativă, care, la un moment dat, poate cointeresa și laringele. Un alt simptom subiec­tiv, are o importanță foarte mare și care este poate singurul care îndrumă bolnavul la cabinet, este senzația de „lipsă de aer“. Asu­pra acestui simptom, bolnavul in­sistă cel mai mult, căci simte că are „crize de sufocare“, fiind in dispută cu medicii, care­ nu se­sizează nici un obstacol pe traec­­tul mai sus amintit. Trebuie dife­rențiată afecțiunea de rino­farin­­gitele ca­taraie­­ banale, care de obicei fie că însoțesc gripa, fie că sunt independente. Acestea insă se manifestă prin guturai, uscăciune in git, tuse seacă sau productivă și febră uneori și unde se remarcă și o componentă traheo-bronșică. Tratamentul care se impune în rino-faringita „de bloc", este preventiv și curativ. Vom căuta s-o prevenim : aerisirea cit mai prelungită a camerei, mărirea u­­miditații din camere prin vase cu apă cu suprafață mare de evapo­rare așezate pe calorifere, și prin pulverizații de lichide amestecate cu balsamice, cu pulverizatoare folosite numai în acest scop. Cu­rativ vom recomanda picături uleioase puse in nas de 3 ori câte 6—8 picături, pe care le vom ad­ministra in poziție culcată, pen­tru a se prelinge in faringe și a-1 umezi. Tusea seacă se va com­bate prin calmante cu acțiune centrală, in speță „Codenul“, 2-3 tablete pe zi­ iar in cazul că in­tervine și o componentă traheo­­bronșică, prin expectorante ca: sirogal, sirogal + efedrină pen­tru cei trecuți de 40 ani, sirop ex­pectorant 2—3 linguri pe zi. Rino-faringita banală, de mi­croclimat, despre care am vorbit mai sus, se poate transforma cu ușurință intr-o rino-faringită a­­cută propriu-zisă, datorită sensi­bilității mucoasei nazo-faringiene, la diferența bruscă de tempera­tură și umiditate, pe care o in­­tilnim atunci cînd ieșim afară din casă. Deși nu intră în subiectul articolului de față, totuși men­ționăm că tratamentul este ace­lași, la care, eventual, se mai a­­daugă, aspirină sau piramidon. La antibiotice și sulfamide, este bine să nu recurgem decit la re­­comandația medicului. Neprevenită și netratată la timp, rino-faringita „de bloc“, se poate croniciza, tratamentul de­venind mai dificil. Dr. Corneliu BĂLEANU, medic specialist O.R.L. Rino-faringita „de bloc“ Nu le-a mers Două furturi, trei boți și tot atâtea insuccese. Ion Popa și Gheorghe Pascu, muncitori docheri, au furat cutii de conserve dintr-un lot de export, precum și 24 de borcane de gem. Au fost prinși. Nici Nicolae Grigo­­riu care a încercat să „trea­că" in patrimoniu] personal 85 de cuțite din oțel spe­cial vidia, n-a avut uită spartă. Prilej ingrat pentru rememorarea proverbului cu ulciorul! „Meșterul Manole“ de la Medgidia Dacă-l cheamă sau nu Manole e o simplă bănuia­lă dar „meșter" este sigur. Meșter constructor, ne asi­gură corespondentul nos­tru Ion Oancea. Și ca in baladă tot ce construiește „ziua" se dărâmă „noaptea“. Numai că de data asta e vorba de asfaltul străzilor. Au asfaltat constructorii, a­­nul trecut, citeva străzi. La citeva luni au trecut tot ei, cu utilajele grele peste ele și le-au transformat iară in gropi. Și, așa, tot ce „construiesc“ într-un an, dărimă în al doilea... La urma urmelor nici în Veneția nu sunt străzi și to­tuși oamenii circulă. Pe a­­lăturea, pe... canale. De ce n-ar avea și Medgidia „ca­nalele" ei. La treabă con­structori, aveți din nou de lucru 1 Pardon, fără „intenție“ ? Vă închipuiți că cineva a lovit din greșeală cu cotul pe altcineva și primul „ci­neva“ i-a cerut celui de-al doilea scuze ? Vă înșelați! „Scuze“ (exact, cum citiți) și-a cerut comitetul execu­tiv al U.J.C.C. în numele responsabilului croitoriei din Cumpăna (V. Muntea­nu), care a primit spre lu­cru, de la Sevastița Ne­­delcu, stofă de 375 lei me­trul și i-a croit paltonul cu material de... 103 lei me­trul. O „eroare“ care ar fi valorat, printr-o dată, vreo 6S2 lei. Candid și nevino­vat, responsabilul a zis par­don­­ și U.J.C.C. l-a cre­zut „pe cuvint de onoare". I-a făcut doar așa, o „mus­trare verbală", știți, „sto­fele seamănă intre ele“. Ca și năravurile... Autoservitul Mihalache Victor, din Zărnești — Argeș, in tre­cere prin Constanța, s-a gîndit că n-ar fi rău să ia și niște amintiri de la un magazin. A intrat intr-o u­­nitate și profitând de nea­tenția vânzătoarelor a înce­put să bage în rucsac ce-l cădea la indemînă. Și, du­pă ce și-a făcut plinul, a plecat. Dar așa e cînd să nu-i priască omului. L-au ajuns câțiva din urmă și l-au controlat un rucsac. Și în loc să plece la Zărnești cu o amintire plăcută, v­a duce in rucsacul gol una neplăcută. Ce făcea copilul dv. la ora 23? Punem din nou în discu­ția cititorilor o problemă care-i interesează: prezen­ța copiilor prin oraș, la ore târzii din noapte, fără nici o supraveghere. Nu mai departe, marți seara, la ora 23,00, patru copii sub zece ani tîrguiau „gumă de mes­tecat" in parcul teatrului, cu un adolescent destul de dubios. N-am putut afla numele copiilor cu pricina dar părinții lor știu la ce oră le-au venit „odraslele" acasă? Să nu-și dea oare seama că vor plăti mai tîr­­ziu scump naiva „blindețe“ de-o seară ? Multe fapte, relatate la această rubrică, avertizează 1 4_

Next