Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-14 / nr. 6660

PROLETARI PIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VA 1 f­lege a nouă Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean TRADUCIND IN FAPTE masurile stabilite de partid Plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție Ieri, în Sala sporturilor din Constanța, a avut loc plenara Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție care a dez­bătut sarcinile privind aplicarea Hotăririi Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție pentru perfecționarea or­ganizării, normării și retribuirii muncii in C.A.P. In afara mem­brilor și membrilor supleanți ai Consiliului Uniunii au participat ca invitați, președinți, ingineri șefi, contabili șefi din cooperati­vele agricole, secretari ai comi­tetelor de partid și ai organiza­țiilor de bază de la sate, apara­tul Uniunii județene, al Direcției agricole și al Băncii Agricole, in­gineri șefi din I.M.A., reprezen­tanți ai unor organizații econo­mice cu care unitățile coopera­tiste au relații contractuale. La lucrările plenarei au parti­cipat tovarășii Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., Gheorghe PETRESCU, prim-vice­­președinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, membrii biroului Co­mitetului­ județean de partid și alți activiști de partid și de stat. In cadrul lucrărilor tovarășul Ion IUGA, președintele Uniunii județene a cooperativelor agrico­le de producție a prezentat o in­formare privind importanța mă­surilor stabilite de plenara Uni­unii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție din de­cembrie 1969 și sarcinile ce revin cooperativelor agricole pentru perfecționarea organizării, nor­mării și retribuirii muncii. In legătură cu sarcinile ce re­vin organelor agricole județene, comitetelor comunale de partid, organizațiilor de bază și consilii­lor de conducere din cooperati­vele agricole de producție, pri­vind însușirea documentelor su­puse dezbaterii, precum și ac­țiunile ce se vor desfășura in perioada ce urmează in fiecare cooperativă agricolă, participan­ții la plenară au luat cunoștință de planul de măsuri al biroului Comitetului județean de partid prezentat de tovarășul ing. Petre C. IoN, secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R. La punctul al doilea de pe ordi­nea de zi, plenara a hotărît coop­tarea ca membri în consiliul Uniunii județene a tovarășilor ing. Alexandru Tache, directorul Fabricii de nutrețuri combinate Lumina, și Marin Jianu, preșe­dintele cooperativei agricole Cos­­tinești. De asemenea, plenara a hotărît alegerea în biroul execu­tiv al Consiliului Uniunii județe­ne in funcția de vicepreședinte, nescos din producție, a tovară­șului Anton Tincu, președintele C.A.P. Palazu Mare și a tovară­șilor Alexandru Tache, Suzana Constantino­vici și Vasile Onica, ca membri. Au luat cuvintul Nicolae Hu­­dițeanu, președintele C.A.P. Co­­r­ana, ing. Aurelian Pănculescu, președintele C.A.P. Ciobanu, ing. Vasile Marinescu, agronom C.A.P. Cobadin, și Ion Nica, pre­ia ședintele C.A.P. Fintinele, care, exprimîndu-și adeziunea față de noile măsuri stabilite de plenara Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție pri­vind perfecționarea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole, s-au refe­rit la răspunderea ce revine con­siliilor de conducere, specialiști­lor și tuturor cooperatorilor pen­tru întărirea economico-organiza­­torică a unităților cooperatiste, pentru sporirea producțiilor și creșterea veniturilor țărănimii cooperatiste. Tot ieri a Început ședința de instruire a lucrătorilor din agri­cultura cooperatistă a județului cu problemele elaborate de Ple­nara Uniunii Naționale a Coope­rativelor Agricole de Producție privind perfecționarea organiză­rii, normării și retribuirii mun­cii. INDUSTRIALIZAREA construcțiilor turistice în cea mai tânără­ stațiune de pe litoral— Mangalia Nord— au început lucrările de construcție la mai multe hoteluri și restaurante la care constructorii utilizează, pentru prima­­ oară, panourile mari prefabricate, în legătură cu această no­uă orientare în realizarea construcțiilor turistice, am­ solicitat unele amănunte arhitectului Gheorghe DUMITRAȘCU, di­rectorul Direcției de sistematizare, arhitectură și proiectarea construcțiilor din Constanța, care ne-a spus, printre altele: „Am inceput să aplicăm acest sis­tem de industriali­zare a construcțiilor turistice fiindcă nu­mai astfel vom pu­tea asigura realiza­rea importantului volum de investiții prevăzut dezvoltarea pentru bazei materiale a turis­mului pe litoral. Pre­conizăm ca cele cir­ca 10.000 de locuri cazate în hoteluri, care vor fi executate anual in stațiunile de pe litoralul nos­tru, să fie integral industrializate. Din acestea, la­ 50 la su­tă se va aplica sis­temul panourilor mari prefabricate, iar la restul — alte metode eficiente, cum ar fi sistemul cofrajelor glisante sau al cofrajelor plane și spațiale. Se înțelege că, in acest sens, producția de prefabricate va cu­noaște o mare dez­voltare. De altfel, întreprinderea de prefabricate și ma­teriale de construc­ții din Constanța a și trecut la realiza­rea panourilor mari prefabricate, pentru căsuțe, atit cit și pentru hoteluri. In vederea construi­rii obiectivelor tu­ristice prevăzute in planul pe anul 1970, constructorii vor u­­tiliza peste 23.000 mc­­ de beton in e­­lemente prefabrica­te. Precizez că sis­temele de industria­lizare despre care am vorbit vor fi extin­se și la alte genuri de construcții din cadrul județului nostru. Astfel, vom trece la panourilor folosirea prefabricate, mari și celorlalte soluții e­­­­ficiente, amintite la toate domeniile de construcții. In acest an, spre exemplu, am prevăzut să rea­lizăm în județ un grad de industriali­zare de circa 74 la sută, față de 42,4 la sută cit­este media pe țară, iar in vii­torul cincinal, struc­turile industrializate la construcția de lo­cuințe vor repre­zenta 84 la sută. In­ felul acesta, sperăm ca toate obiectivele planificate a se con­strui să fie termi­nate în timpul pla­nificat și la un ni­vel­­ calitativ ridi­cat“. CL t TERMINAREA REPARAȚIILOR LA MAȘINILE AGRICOLE Toate întreprinderile pen­tru mecanizarea agriculturii din județul nostru au rapor­tat ieri terminarea reparații­lor la mașinile agricole din prima etapă. In prezent, mecanizatorii de la I.M.A. lucrează în con­tinuare la repararea mașini­lor agricole care vor fi folo­site la lucrările din campa­nia de vară. PRIMELE APARTAMENTE ALE ANULUI In zona industrială Palas din orașul Constanța au fost date în folosință, zilele aces­tea, 148 de garsoniere in pri­mele blocuri din planul anu­lui 1970, finisate înainte de termen. Las­n sffrșitul acestei săptămîni, in cvartalul E 19, din Tomis Nord, urmează să fie dat in folosință blocul 8 C, însumînd încă 30 apar­tamente. intr-unul din locurile cele mai pitorești ale județului, la intîlnirea podgoriilor cu Dunărea, o străveche așezare, româ­nească. Oltina­ parcurge, alături de satele României socialiste, un pregnant drum către definire și urbanitate. Oltina, cu gospodarii săi, vajnici făurari de recolte bogate și de edificii trainice, constituie un exemplu elocvent al rodniciei preface­rilor care instaurează noua civilizație socialistă a satului românesc. Citiți în ziarul de mîine însemnările repor­terului nostru despre „REPLICA PREZENTA ȘI DINAMISMUL UNEI COMUNE MULTISECULA­RE". Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in R.S.F. Iugoslavia BELGRAD 13 .— Trimișii spe­ciali Agerpres, Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au în­ceput, marți dimineață, convorbi­­rile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Repu­blicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții ro­mâne în Comisia mixtă româno­­iugoslavă de colaborare economi­că, Gheorghe Buzdugan, preșe­dintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Eco­­hescu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la­­ Bel­grad, Grigore Bârgăoanu, vicepre­ședinte al Comisiei guvernamen­tale de colaborare și cooperare e­­conomică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mi­­ncu, adjunct al ministrului mine­lor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Ve­cei Executive a Provinciei Auto­nome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locții­tor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru coordonarea activității științifice, Iso Njegovan, ambasa­dorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secreta­rului federal pentru problemele economice, și alte persoane ofici­ale. S-a procedat la o amplă trecere in revistă a stadiului actual al re­lațiilor româno-iugoslave de prie­tenie, colaborare economică și tehnico-științifică, cele două părți exprimindu-și satisfacția in legă­tură cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, partici­panții la convorbiri și-au concen­trat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere a colaborării și cooperării în di­ferite domenii de activitate, in interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adîncirii priete­niei dintre popoarele român și iu­goslave. In continuare, președintele Consiliului­ de Miniștri, Ion (Continuare in pag. a IV-a) LEGUMELE întregului an se „fabrică“ iarna • Lucruri noi în activitatea legumicultorilor pentru 1970 • Producerea răsadurilor —„secretul nr. 1“ al succesului In ultimii ani, cultura legume­lor s-a impus ca o ramură de­­ producție puternică. Locul vechi­­i lor bucățele de pămint, însumînd p esteva hectare, pe care se culti­vau diferite „zarzavaturi“, a fost luat de grădini puternice, unde lucrează sute de cooperatori și unde se folosesc, alături de soiuri cu inalte însușiri productive, tractoare și mașini agricole mo­derne, îngrășăminte chimice, pro­cedee moderne ceea ce este demn de cultură. Și, de subliniat, activitatea in legumicultura nu începe primăvara, ci chiar din timpul iernii. Grădinarii noștri duc o adevărată luptă cu timpul, pe care, în marea majoritate a cazurilor, ii înving. In zilele din urmă, cînd termometrul indica minus 8—9 grade, la Anadolchioi, Palazu Mare, Agigea și in alte unități, salata, spanacul și alte legume creșteau în voie. Anul trecut, deși în legumicul­­tură s-au obținut rezultate mai bune decit în alte sectoare de muncă, s-au manifestat, totuși, o seamă de neajunsuri privind pro­ducerea legumelor timpurii, eșa­lonarea producției, valorificarea judicioasă a acesteia. Ne-am interesat la Direcția a­­gricolă județeană asupra măsuri­lor întreprinse în vederea produ­cerii unui sortiment bogat de le­gume și pe tot parcursul anului. Interlocutor: ing. Florea NEAGU, șeful serviciului hortiviticol. „Spre deosebire de anul trecut, legumicultura acestui an va avea o mecanizare complexă, îngrășă­minte, mai multe semințe de soi, adăposturi artificiale­ pe suprafe­țe apreciabile, legumicultori te­meinic pregătiți profesional“. Dar iată, de fapt, in ce constă noutatea. Aflăm de la ing. Neagu că, in acest an, cooperativele a­­gricole din județ vor cultiva 6.009 ha cu legume, din care 2.680 ha in cultură irigată. Spre deosebire de anii trecuți, anul acesta, în afară de cele 6.000 ha, vor mai fi cultivate alte 2.500 ha cu legume, in mod succesiv. Aceasta presu­pune, de la început, o temeinică pricepere din partea legumicul­torilor, pentru a prinde momen­tul optim de succesiune a cultu­rilor. De asemenea, în acest an, concentrarea și specializarea în domeniul legumiculturii au ținut cont, în afară de celelalte condi­ții existente, și de brațele de muncă. Știm cu toții că, anul trecut, la M. Kogălniceanu, N. Bălcescu, Sibioara și Lumina au rămas multe legume nerecoltate, tocmai pentu faptul că la aceste unități, care au primit să cultive suprafețe mari, nu s-a ținut sea­mă de insuficiența brațelor de muncă. Iată de ce, in acest an, 20 de unități care dispun de toate Șt. MIHAI (Continuare în pag. a IlI-a) ANCHETA NOASTRA CE-I DETERMINĂ PE UNII TINERI SĂ NU PARTICIPE la activitățile sportive din școală și din afara școlii ? Cu puțin timp in urmă, urmărind o oră de educație fizică desfășurată în condiții din cele mai bune (prin aceasta în­țelegem o sală de sport și material sportiv suficient) am fost neplăcut surprinși de numărul mare al absențelor. Mai pre­cis, dintr-o clasă cu 32 de elevi erau prezenți doar 20, restul de 12, absenți din diverse motive: 6 scutiți medical (din care doar 7 cu certificate), 3 uitaseră echipamentul acasă (aveam să aflăm mai tirziu că aceasta era o practică), 2 lipseau ne­­motivat (de fapt învățau in clasă la chimie) și, in fine, ulti­mul, acuzînd o indispoziție chiar la începutul orei, privea acum distrat pe fereastra sălii. Din păcate și cifra celor 29 de elevi prezenți suferea unele modificări, in sensul că par­ticiparea elevilor la oră se făcea anevoios și aproape 30 la sută din ei lucrau fără să depună un efort fizic pe măsura obligațiilor ce decurg și la care îi solicita profesorul de spe­cialitate. Pornind de la această constatare, ne-am pus firesc citeva întrebări : A DEVENIT ORA DE EDUCAȚIE FIZICA ȘI PRACTICAREA SPORTULUI ÎN GENERAL O SPECIA­LITATE PE CARE UNII DINTRE ELEVI O NEGLIJEAZĂ CU BUNA ȘTIINȚA? EXISTA IN PREZENT TENDINȚA ÎNDEPĂRTĂRII TINERETULUI DE LA PRACTICAREA SPORTULUI? S-AU EPUIZAT CU ADEVARAT TOATE METODELE, TOATE INIȚIATIVELE DE ATRAGERE A TI­NERETULUI PENTRU PRACTICAREA ORGANIZATA A SPORTULUI ? AU DEVENIT UNII DINTRE PROFESORII DE EDUCAȚIE FIZICA SI MATERIA CE O PREDAU (cu­prinsă de altfel in programa analitică cu aceleași drepturi pe care le conferă, de exemplu, matematica sau limbile străine) UN FEL DE PARIA PENTRU UNII DINTRE ELEVI ? MAI SINT INC­A PĂRINȚI CARE, IN CONCEPȚIA LOR DESPRE SPORT, FAC EROAREA SA CONSIDERE CA PRACTICA­REA ORDONATA A EDUCAȚIEI FIZICE ARE REPERCU­SIUNI nefaste Asupra timpului afectat altor MATERII ? La aceste întrebări și la altele își propune să răspundă ancheta de față. In acest scop, redacția ziarului a cerut părerea unor specialiști, profesori, medici, arhitecți și, bineînțeles, părinți ai tutor copii de școală. Dr. V. ANDREESCU, medic specialist in­ medicina sportivă: „Se constată o adevărată epide­mie a certificatelor de scutire medicală de la orele de educație fizică, stat în școlile generale, ori mai ales in licee. Ceea ce este mai grav este faptul că înlesnirea obținerii unor astfel de „scutiri“ de la orele de educație fizică o fac unii dintre colegii noștri de la circumscripțiile sanitare care nu se poate spune că nu-și dau seama de importanța educației fizice in­formarea tinerilor pen­tru viață. De pildă, eleva C. P. de la Liceul pedagogic a primit o scutire medicală pentru orele de educație fizică in anul școlar 1969—1970, pentru că in luna iu­lie 1969 suferise o operație de apendicită. Un alt medic de circumscripție recomandă scu­tirea de la orele de sport a elevei I. C. din cadrul Liceului nr. 3 pentru că eleva suferă de... mio­pie parțială ! Șirul exemplelor de acest fel poate încă continua. Dar și numai acestea evidențiază su­ficient netemeinicia lor și ușurin­ța cu care s-au acordat. După pă­rerea mea, nu acesta este insă singurul rău. Problema partici­pării tineretului la o activitate sportivă organizată trebuie pri­vită printr-o prismă mai largă. Una din principalele cauze care au dus la îndepărtarea unor ti­neri de practicarea unor discipli­ne sportive o constituie tendința unor părinți de a considera edu­cația fizică ca o pierdere de timp pentru copiii lor. De aceea cred că trebuie inceput prin a deter­mina schimbarea acestei optici complet greșite. Trebuie să-i fa­cem pe părinți să înțeleagă că e­­ducația fizică, sportul, sunt nece­sare chiar și oamenilor adulți, dar in primul rind tinerilor, acestea contribuind direct creșterea capacității de asimi­la­lare a materiilor predate celelalte ore de curs. O rezol­la­vare de natură administrativă ar fi ca asemenea scutiri medicale să fie eliberate numai de cabine­tul nostru medical. Dincolo de a­­ceasta cred insă că și profesorii de educație fizică din școli tre­buie să se străduiască mai mult pentru a face să sporească atrac­­tivitatea orelor de sport și edu­cație fizică,, bineînțeles in limi­tele programei. Apoi, pentru cei suferinzi de anumite afecțiuni se pot găsi exerciții adecvate care Liviu BRUCKNER Petre ENACHE (Continuare în pac, a Tl-a) i

Next