Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)
1970-01-29 / nr. 6673
Anul XXIII, nr. 6673I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA woges și Organ al Comitetului județean Constanta al P.C.R. și al Consiliului popular județean Joi, 29 ianuarie 1970 4 pagini, 30 bani PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. Ieri, a avut loc plenara Comitetului județean de partid. La plenară au participat, pe lângă membrii și membrii supleanți ai comitetului și ai comisiei județene de revizie, activul Comitetului județean de partid, conducători din întreprinderi și instituții județene, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, președinți de cooperative agricole, secretarii comitetelor comunale de partid, numeroase cadre didactice din școli și Institutul pedagogic de 3 ani Constanța, înainte de a se intra in ordinea de zi, plenara a fost informată despre activitatea biroului Comitetului județean de partid de la ultima plenară și pînă in prezent. La primul punct al ordinei de zi, tovarășul George CRIȘOVAN, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat Raportul cu privire la activitatea organelor și organizațiilor de partid din școli pentru îmbunătățirea procesului instructiv-educativ în rîndurile elevilor și studenților. Pe marginea raportului au luat cuvintul Marcel ILIESCU, secretar al Comitetului municipal de partid, Sever BALTAC, inspector general al Inspectoratului școlar județean, Nicolae PACIOAGA, secretarul Comitetului comunal de partid Dobromir, Toma MAREȘ, președintele Consiliului județean al organizației pionierilor, Dumitru TELEA, locțiitorul secretarului Comitetului comunal de partid Horia, Ion C. PETRE, secretar al Comitetului județean de partid, Dumitru LUCA, locțiitorul secretarului Comitetului comunal de partid Cobadin, Veta IONESCU, directoarea Liceului nr. 2 Constanța, Ispas FEȚEANU, secretar al Comitetului județean U.T.C., Pavel BORCEA, rectorul Institutului pedagogic de 3 ani Constanța, loan NICOLAESCU, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean, Petre CONSTANTIN, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. In concluzie, la primul, punct al ordinei de zi, a luat cuvintul tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, insistînd asupra rolului tot mai important al școlii în viața economică, socială și politică a județului. (Continuare in pag, a IlI-a) RĂSPUNS la chemările la întrecere lansate de organizațiile județene Brașov și Timiș ale P. C. R. Cu ajutorul permanent acordat de conducerea de partid și de stat, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii din județul Constanța, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, și-au consacrat întreaga energie și pricepere înfăptuirii sarcinilor reieșite din amplul program de înflorire a patriei, trasat de Congresul al X-lea al partidului, pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Realizarea și depășirea prevederilor planului pe anul precedent au demonstrat capacitatea organizației de partid a județului Constanța de mobilizare a oamenilor muncii pentru valorificarea superioară a resurselor materiale și umane de care dispun unitățile economice. Ca urmare, planul producției globale industriale a fost îndeplinit in proporție de 101,4 la sută, al producției marfă vîndută și încasată cu 100,3 la sută, iar productivitatea muncii cu 100,3 la sută. Planul de investiții a fost realizat în proporție de 109,1 la sută, iar la construcții-montaj 100 la sută. Angajamentul luat in întrecerea socialistă pe țară, ca urmare a chemărilor organizațiilor de partid a municipiului București și a județului Timiș, a fost realizat și depășit la producția globală cu 18 milioane lei, iar timpul de staționare a navelor sub operațiuni a fost redus cu 1,4 la sută față de angajament. Termenul de punere in funcțiune a fost scurtat cu 30—50 zile la patru obiective industriale, iar cele 2.300 apartamente prevăzute în plan au fost predate eșalonat, pînă la data de 15 decembrie 1969. Cu toate condițiile mai puțin favorabile de climă, unitățile agricole din județul nostru au înregistrat cea mai mare producție medie la porumb — de 4.115 kg la hectar, din care, în cooperativele agricole, de 3.961 kg la ha, iar in I.A.S. — de 4.484 kg la ha. Producții bune s-au obținut și la floarea-soarelui — de 1.853 kg la ha, in C.A.P., iar in I.A.S. — de 1.973 kg la ha. Realizarea acestor producții a permis livrarea peste plan la fondul central de stat a unei cantități de 38.000 tone de porumb și aproape 4.000 tone de floareasoarelui de către C.A.P. Plenara Comitetului județean de partid, analizînd activitatea desfășurată în lumina documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., a indicațiilor prețioase cuprinse în cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al partidului, din decembrie 1969, a scos in evidență posibilitățile însemnate de care dispune județul Constanța și consideră că valorificarea lor va spori contribuția județului nostru la vasta operă de edificare a societății socialiste în patria noastră. Organele și organizațiile de partid, oamenii muncii din județ au primit cu vie însuflețire chemările la întrecere lansate de organizațiile de partid ale județelor Brașov și Timiș pentru a desfășura o intensă activitate creatoare în vederea traducerii în viață, cu consecvență, a politicii înțelepte a partidului, realizării și depășirii planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1970, în scopul creșterii bunăstării întregului popor. Răspunziril acestor chemări, organele și organizațiile de pat-Depășirea planului producției marfă cu 58 milioane lei, realizindu-se peste prevederi 15 mii tone de ciment, 5 mii tone de îngrășăminte chimice fizice, 10 km tuburi de azbociment, 100 tone de hîrtie, 90 mii mp de furnire, 20 mii mp de țesături din lină și altele. tid, colectivele de muncă din județul nostru își vor intensifica eforturile pentru folosirea mai bună a bazei tehnico-materiale, a experienței creatoare a oamenilor muncii, în vederea sporirii producției și a eficienței economice. Vom acorda toată atenția folosirii depline a capacităților de producție, întăririi disciplinei tehnologice, reducerii consumurilor specifice de materii prime și materiale, folosirii judicioase a timpului de lucru, creșterii răspunderii fiecărui om al muncii în îndeplinirea sarcinilor încredințate. Desfășurând o susținută muncă politică pentru mobilizarea eforturilor oamenilor muncii în îndeplinirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat, ne angajăm ca in anul 1970 să obținem următoarele : Livrarea unei producții suplimentare la fondul pieței de 18 milioane lei, depășirea planului de export cu 2,1 milioane lei valută. Prin reducerea consumurilor specifice, se vor realiza (Continuare în pag. a III-a) IN CUPRINS : Pe urmele scrisorii dv. ■ 0 INIȚIATIVA BUNA $1... ATIT m SEMNAL Sfatul medicului ■ Rino-faringita „de bloc“ pag. a Il-a ■NU-I NICI 0... GROZĂVIE SĂ AJUNGI DE RlSUL SATULUI pag. a IlI-a OH Orientul Apropiat ■ Mișcarea grevistă vesteuropeană pag. a IV-a Depășiri de plan Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Constanța raportează însemnate depășiri de plan in primele două decade ale lunii in curs. Astfel, planul producției globale a fost depășit cu 12 la sută, iar la producția marfă — cu 9 la sută. La Fabrica de furnire, producția realizată peste plan a atins cifra de 22.000 mp de furnire, iar la Fabrica de mobilă, planul valoric, la export, a fost depășit cu 58.000 lei. Avansează lucrările de extindere a șoselei Kogălniceanu - Eforie . Constructorii Șantierului eăi comunicații din cadrul întreprinderii de construcții hidrotehnice Constanța au avansat lucrările de extindere și consolidare a șoselei naționale de mare trafic rutier Aeroport M. Kogălniceanu—Eforie Sud. Astfel, din cite ne informează inginerul-șef al șantierului, Nicolae Băiceanu, in prezent, pe tronsonul Kogălniceanu— Ovidiu, în lungime de 10,5 km, au fost terminate lucrările de consolidare a șoselei. In stadiu avansat se află și porțiunea de șosea Ovidiu—Constanța, unde artera de acces spre oraș va fi lățită la 12 m. In continuare, constructorii șantierului sus-amintit efectuează lucrări de lățire la patru benzi a drumului național nr. 3p Constanța.Eforie. Lucrările de extindere a acestei șosele se vor încheia la 30 mai a.c. Pînă la această dată se vor executa, in continuare, lucrări de turnare a asfaltului, consolidarea macadamului și marcaje de reglementare a circulației. Construcția palatului poștelor și telefoanelor întregește frumusețea acestui colț al Constanței. Foto : Ion PIRVU Viața A sosit la modul cel mai anonim posibil, cu mișcările încetinite de precauția pe care statura-i masivă, îngreunată de cele aproape 30 de trenuri de minereu închise în hambare pentru Galațiul siderurgic, o impune prin îngustimea șoselelor lichide ale portului. Și situația zilnică, referitoare la poziția tricolorului românesc pe apele lumii, a inserat în dreptul numelui „Maramureș“, în locul obișnuitelor trimiteri matematice la gradele de longitudine latitudine, la fel de lași conic și de anonim totodată : la Constanța, sosit 24 ianuarie. Arci scara înroșită de mine in sprijinul vieților rei, pătrunzi în intimitatea celor care și-au legat pentru a nu mai știu a cita oară viața de curgerea lui peste ape și-i găsești ușor șocați de regăsirea pămîntului pe care, arareori, le-a fost dat să pășească de la 10 octombrie și pînă acum. Ii găsești uluitor de bronzați pentru această zi de ianuarie, cu marea aburind văzduhul mai rece decit uriașul ei termostat albastru, dar îi găsești mai ales foarte puțin dispuși să-și amintească despre întîmplările prin care au trecut. Poate fiindcă s-au obișnuit ca și cu un ianuarie „vîrf de vară“ în emisfera sudică, cu îndelunga lor veghe la comandă, la" timonă sau lingă tic-tacul mașinilor, cu dorul de pămînt și de cei lăsați acasă, întrerupt doar de veștile negre ale meteoarelor", de marile zvircoliri" de valuri și de văzduhuri botezate, poate din maliție cu nume de sete și foarte rar de îngăduința de a pune tălpile pe pămîntul statornic, în vreun port străin despre care știu de la început prea multe sau nu cunosc absolut nimic, doar atît cit le permite completarea combustibilului din tancuri, a rezervei de apă, de zarzavaturi și fructe. Gheorghe Dobrișan, comandantul, pare sinteza întruchipată a acestei lipse de chef de a dezgropa trecutul, crezare eschivelor dînd sale „tactice“, ai fi tentat să crezi că miile de mile parcurse de „Maramureș“ de la Ilicevsk la Kokura și de aici la Paradeep și înapoi la Constanța s-au consumat simplu, fără nici o dificultate, întocmai ca rularea automobilelor pe asfalt. Totul a fost cit se poate de normal, mă asigură, doar de la Las Palmas de Gran Canaria, unde au oprit să înlocuiască sfera girocompasului și pînă în Japonia, a fost mare agitată. Nu „rea“ în plinătatea cuvîntului, fiindcă, la drept vorbind, putea fî și mai rea. Și in loc să suporte, așa cum au suportat, simplele urme ale trecerii uraganelor Atlanticului și taifunelor Indianului și Pacificului, s-ar fi putut ÎNSEMNĂRI întîlni cu ele însele. Și tot așa, oamenii de pe „Maramureș“ țin să te convingă că voiajul a fost cît se poate de obișnuit. Că la Ilicevsk s-a încărcat rapid și ireproșabil, că la Las Palmas n-au fost greutăți cu reparatul, că la Kokura a fost plăcut și că s-au simțit minunat, chiar și in ciudatul sat indian Paradeep, cu colibe și cu bătrîni care mai propovăduiesc reîncarnarea sufletului după moarte, cu îmblînzitori de elegante colre și cu o viață oprită cu sute de ani în urmă, dar, în schimb, cu un promițător început de port modern, destinat exportului de minereu. Nicolae FĂTU (Continuare în pag. a III-a) Continuare în pag. a III-ul Au trecut numai trei ani de and, pe baza sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Român, Congresul cooperativelor agricole de producție a adoptat statutul Casei de pensii, prin care s-a creat și organizat un sistem unic de pensionare a membrilor cooperatori. După cum este cunoscut de întreaga masă de membri cooperatori, Plenara Partidului Comunist Român din decembrie 1969, la propunerea Uniunii Naționale, a aprobat printr-o Hotărîre majorarea pensiilor țăranilor cooperatori. Această hotărîre reprezintă încă o expresie a grijii permanente pe care conducerea partidului o acordă țărănimii cooperatiste. Totodată, această măsură de ordin social va constitui un puternic factor stimulator in creșterea producției și dezvoltarea continuă a cooperativelor agricole. Majorarea pensiilor țăranilor cooperatori este rezultatul succeselor înregistrate an de an de către cooperativele agricole în creșterea producției și a veniturilor și, pe această bază, a contribuției lor la constituirea fondului necesar pentru plata pensiilor, dînd astfel posibilitatea creșterii fondului de rezervă destinat acestui scop. Comitetul filialei județene a Casei de pensii Constanța, în scopul îndeplinirii măsurilor stabilite de plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, din decembrie 1969, privind traducerea în viață a hotărîrii de mai sus, a realizat pînă la data de 15 ianuarie 1970 întreaga lucrare de majorare a pensiilor, dîndu-se astfel posibilitatea ca toți cei 23.623 de pensionari, membri cooperatori, incepind cu data de 1 ianuarie 1970, să primească pensia majorată. Este necesar ca cele 50 de cooperative agricole, care mai au încă sume restanță nedepuse pentru anul 1969 la fondul de pensii, să le depună în cel mai scurt timp, asigurîndu-se prin aceasta Plata integrală a pensiilor respective către toți pensionarii. Efectul majorării pensiilor este exprimat în faptul că in cadrul județului nostru veniturile pensionarilor din pensia in bani, față de cele realizate in anul 1969, au crescut în medie cu 56 la sută pentru cei cu pensia de bătrânețe și cu 62 la sută pentru cei cu pensia de invaliditate. Creșteri mai mari, peste această medie, s-au înregistrat, așa după cum se menționează și în hotărîre, la pensionarii, care au muncit în cooperativă o perioadă mai îndelungată. Și pentru că ne aflăm la acest capitol vrem să elucidăm unele neclarități ce s-au ivit sau se vor ivi la unii membri cooperatori și anume: după cum se cunoaște, pînă la aplicarea acestei majorări, cuantumul pensiei pentru bătrinețe era stabilit în funcție de gruparea numărului de ani munciți și realizați in cooperativă — 1—4 ani, 5—9 ani, 10 ani și peste, deci trei grupări, în prezent, ca urmare a modificării statutului Casei de pensii, in care s-au introdus noile cuantumuri majorate, s-au stabilit patru grupări și anume: 1—4 ani, 5—9 ani, 10—14 ani și 15 ani și peste. Bineînțeles că a rămas in C. MIHAI, președintele Filialei județene a Casei de pensii din cadrul U.J.C.A.P. Constanța MAJORAREA PENSIILOR -puternic stimulent in munca țăranilor cooperatori m -IDEILOR CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI