Dobrogea Nouă, ianuarie 1970 (Anul 23, nr. 6652-6675)

1970-01-29 / nr. 6673

Anul XXIII, nr. 6673I PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VA­­ woges și Organ al Comitetului județean Constanta al P.C.R. și al Consiliului popular județean Joi, 29 ianuarie 1970 4 pagini, 30 bani PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN CONSTANȚA AL P.C.R. Ieri, a avut loc plenara Comitetului ju­dețean de partid. La plenară au participat, pe lângă membrii și membrii supleanți ai comitetului și ai comisiei județene de re­vizie, activul Comitetului județean de par­tid, conducători din întreprinderi și insti­tuții județene, conducători ai organizații­lor de masă și obștești, președinți de co­operative agricole, secretarii comitetelor comunale de partid, numeroase cadre di­dactice din școli și Institutul pedagogic de 3 ani Constanța, înainte de a se intra in ordinea de zi, plenara a fost informată despre activitatea biroului Comitetului județean de partid de la ultima plenară și pînă in prezent. La primul punct al ordinei de zi, tova­rășul George CRIȘOVAN, secretar al Co­mitetului județean de partid, a prezentat Raportul cu privire la activitatea organe­lor și organizațiilor de partid din școli pentru îmbunătățirea procesului instruc­­tiv-educativ în rîndurile elevilor și studen­ților. Pe marginea raportului au luat cuvintul Marcel ILIESCU, secretar al Comitetului municipal de partid, Sever BALTAC, in­spector general al Inspectoratului școlar județean, Nicolae PACIOAGA, secretarul Comitetului comunal de partid Dobromir, Tom­a MAREȘ, președintele Consiliului ju­dețean al organizației pionierilor, Dumitru TELEA, locțiitorul secretarului Comitetu­lui comunal de partid Horia, Ion C. PE­TRE, secretar al Comitetului județean de partid, Dumitru LUCA, locțiitorul secreta­rului Comitetului comunal de partid Co­­badin, Veta IONESCU, directoarea Liceu­lui nr. 2 Constanța, Ispas FEȚEANU, se­cretar al Comitetului județean U.T.C., Pa­vel BORCEA, rectorul Institutului peda­gogic de 3 ani Constanța, loan NICOLA­­ESCU, vicepreședinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular județean, Pe­tre CONSTANTIN, adjunct de șef de sec­ție la C.C. al P.C.R. In concluzie, la primul, punct al ordinei de zi, a luat cuvintul tovarășul Petre IONESCU, prim-secretar al Comitetului județean de partid, insistînd asupra rolu­lui tot mai important al școlii în viața economică, socială și politică a județului. (Continuare in pag, a IlI-a) RĂSPUNS la chemările la întrecere lansate de organizațiile județene Brașov și Timiș ale P. C. R. Cu ajutorul permanent acordat de conducerea de partid și de stat, personal de tovarășul Nicolae Ceaușescu, oamenii muncii din județul Constanța, sub conduce­rea organelor și organizațiilor de partid, și-au consacrat întreaga energie și pricepere înfăptuirii sarcinilor reieșite din amplul pro­gram de înflorire a patriei, trasat de Congresul al X-lea al partidu­lui, pentru făurirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate in patria noastră. Realizarea și depășirea preve­derilor planului pe anul prece­dent au demonstrat capacitatea organizației de partid a județului Constanța de mobilizare a oame­nilor muncii pentru valorificarea superioară a resurselor materiale și umane de care dispun unită­țile economice. Ca urm­are, planul producției globale industriale a fost îndepli­nit in proporție de 101,4 la sută, al producției marfă vîndută și în­casată cu 100,3 la sută, iar pro­ductivitatea muncii cu 100,3 la sută. Planul de investiții a fost realizat în proporție de 109,1 la sută, iar la construcții-montaj 100 la sută. Angajamentul luat in întrece­rea socialistă pe țară, ca urmare a chemărilor organizațiilor de partid a municipiului București și a județului Timiș, a fost reali­zat și depășit la producția globală cu 18 milioane lei, iar­ timpul de staționare a navelor sub opera­țiuni a fost redus cu 1,4 la sută față de angajament. Termenul de punere in funcțiune a fost scur­tat cu 30—50 zile la patru obiec­tive industriale, iar cele 2.300 a­­partamente prevăzute în plan au fost predate eșalonat, pînă la data de 15 decembrie 1969. Cu toate condițiile mai puțin favorabile de climă, unitățile a­­gricole din județul nostru au în­registrat cea mai mare producție medie la porumb — de 4.115 kg la hectar, din care, în cooperati­vele agricole, de 3.961 kg la ha, iar in­ I.A.S. — de 4.484 kg la ha. Producții bune s-au obținut și la floarea-soarelui — de 1.853 kg la ha, in C.A.P., iar in I.A.S. — de 1.973 kg la ha. Realizarea acestor producții a permis livrarea peste plan la fon­dul central de stat a unei canti­tăți de 38.000 tone de porumb și aproape 4.000 tone de floarea­­soarelui de către C.A.P. Plenara Comitetului județean de partid, analizînd activitatea desfășurată în lumina documen­telor celui de-al X-lea Congres al P.C.R., a indicațiilor prețioase cuprinse în cuvîntarea tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu la Plenara Comitetului Central al partidului, din decembrie 1969, a scos in evi­dență posibilitățile însemnate de care dispune județul Constanța și consideră că valorificarea lor va spori contribuția județului nostru la vasta operă de edificare a so­cietății socialiste în patria noas­tră. Organele și organizațiile de partid, oamenii muncii din județ au primit cu vie însuflețire che­mările la întrecere lansate de or­ganizațiile de partid ale județe­lor Brașov și Timiș pentru a des­­fășura o intensă activitate crea­toare în vederea traducerii în viață, cu consecvență, a politicii înțelepte a partidului, realizării și depășirii planului de dezvoltare a economiei naționale pe anul 1970, în scopul creșterii bunăstării întregului popor. Răspunziril acestor chemări, organele și organizațiile de pat-Depășirea planului produc­ției marfă cu 58 milioane lei, realizindu-se peste prevederi 15 mii tone de ciment, 5 mii tone de îngrășăminte chimi­ce fizice, 10 km tuburi de azbociment, 100 tone de hîr­­tie, 90 mii mp de furnire, 20 mii mp de țesături din lină și altele. tid, colectivele de muncă din ju­dețul nostru își vor intensifica e­­forturile pentru folosirea mai bu­nă a bazei tehnico-materiale, a experienței creatoare a oamenilor muncii, în vederea sporirii pro­ducției și a eficienței economice. Vom acorda toată atenția folosirii depline a capacităților de produc­ție, întăririi disciplinei tehnologi­ce, reducerii consumurilor speci­fice de materii prime și materia­le, folosirii judicioase a timpului de lucru, creșterii răspunderii fie­cărui om al muncii în îndeplini­rea sarcinilor încredințate. Desfășurând o susținută muncă politică pentru mobilizarea efor­turilor oamenilor muncii în înde­plinirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat, ne angajăm ca in anul 1970 să obținem următoa­rele : Livrarea unei producții su­plimentare la fondul pieței de 18 milioane lei, depășirea planului de export cu 2,1 mi­lioane lei valută. Prin reducerea consumuri­lor specifice, se vor realiza (Continuare în pag. a III-a) IN CUPRINS : Pe urmele scrisorii dv. ■ 0 INIȚIATIVA BUNA $1... ATIT m SEMNAL Sfatul medicului ■ Rino-faringi­­ta „de bloc“ pag. a Il-a ■NU-I NICI 0... GROZĂVIE SĂ AJUNGI DE RlSUL SATULUI pag. a IlI-a OH Orientul Apropiat ■ Mișcarea grevistă vest­­europeană pag. a IV-a Depășiri de plan Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Constanța raportează însemnate depășiri de plan in primele două decade ale lunii in curs. Astfel, planul producției glo­bale a fost depășit cu 12 la sută, iar la producția marfă — cu 9 la sută. La Fabrica de furnire, producția realizată peste plan a atins cifra de 22.000 mp de furnire, iar la Fabrica de mobilă, planul valoric, la export, a fost depășit cu 58.000 lei. Avansează lucrările de extindere a șoselei Kogălniceanu - Eforie . Constructorii Șantierului eăi­ comunicații din cadrul în­treprinderii de construcții hidrotehnice Constanța au avan­sat lucrările de extindere și consolidare a șoselei naționale de mare trafic rutier Aeroport M. Kogălniceanu—Eforie Sud. Astfel, din cite ne informează inginerul-șef­ al șantierului, Nicolae Băiceanu, in prezent, pe tronsonul Kogălniceanu— Ovidiu, în lungime de 10,5 km, au fost terminate lucrările de consolidare­ a șoselei. In stadiu avansat se află și porțiunea de șosea Ovidiu—Constanța, unde artera de acces spre oraș va fi lățită la 12 m. In continuare, constructorii șantierului sus-amintit efectuează lucrări de lățire la patru benzi a dru­mului național nr. 3p Constanța.Eforie. Lucrările de extin­dere a acestei șosele se vor încheia la 30 mai a.c. Pînă la această dată se vor executa, in continuare, lucrări de tur­nare a asfaltului, consolidarea macadamului și marcaje de reglementare a circulației. Construcția palatului poștelor și telefoanelor întregește fru­musețea acestui colț al Constanței. Foto : Ion PIRVU Viața A sosit la modul cel mai anonim posibil, cu mișcările încetinite de precauția pe care sta­­tura-i masivă, îngreuna­tă de cele aproape 30 de trenuri de minereu în­chise în hambare pen­tru Galațiul siderurgic, o impune prin îngusti­mea șoselelor lichide ale portului. Și situația zilnică, referitoare la poziția tricolorului ro­mânesc pe apele lumii, a inserat în dreptul nu­melui „Maramureș“, în locul obișnuitelor trimi­teri matematice la gra­dele de longitudine latitudine, la fel de la­și conic și de anonim tot­odată : la Constanța, so­sit 24 ianuarie. Arci scara înroșită de mine­ in sprijinul vieților rei, pătrunzi în intimi­tatea celor care și-au­ legat pentru a nu mai știu a cita oară viața de curgerea lui peste ape și-i găsești ușor șocați de regăsirea pămîntului pe care, arareori, le-a fost dat să pășească de la 10 octombrie și pînă acum. Ii găsești uluitor de bronzați pentru a­­ceastă zi de ianuarie, cu marea aburind văzdu­hul mai rece decit uria­șul ei termostat albas­tru, dar îi găsești mai a­­les foarte puțin dispuși să-și amintească despre întîmplările prin care au trecut. Poate fiindcă s-au obișnuit ca și cu un ianuarie „vîrf de vară“ în emisfera sudică, cu îndelunga lor veghe la comandă, la" timonă sau lingă tic-tacul ma­șinilor, cu dorul de pă­­mînt și de cei lăsați a­­casă, întrerupt doar de veștile negre ale mete­oarelor", de marile zvir­­coliri" de valuri și de văzduhuri botezate, poa­te din maliție cu nume de sete și foarte rar de îngăduința de a pune tălpile pe pămîntul sta­tornic, în vreun port străin despre care știu de la început prea mul­te sau nu cunosc abso­lut nimic, doar atît cit le permite completarea combustibilului din tan­curi, a rezervei de apă, de zarzavaturi și fructe. Gheorghe Dobrișan, co­mandantul, pare­ sinteza întruchipată a acestei lipse de chef de a dez­gropa trecutul, crezare eschivelor dînd sale „tactice“, ai fi tentat să crezi că miile de mile parcurse de „Maramu­reș“ de la Ilicevsk la Kokura și de aici la Pa­­radeep și înapoi la Con­stanța s-au consumat simplu, fără nici o difi­cultate, întocmai ca ru­larea automobilelor pe asfalt. Totul a fost cit se poate de normal, mă asigură, doar de la Las Palmas de Gran Cana­ria, unde au oprit să în­locuiască sfera girocom­­pasului și pînă în Ja­ponia, a fost mare agi­tată. Nu „rea“ în plină­tatea cuvîntului, fiind­că, la drept vorbind, pu­­­­tea fî și mai rea. Și in loc să suporte, așa cum au suportat, simplele urme ale trecerii uraga­nelor Atlanticului și tai­­funelor Indianului și Pacificului, s-ar fi putut ÎNSEMNĂRI întîlni cu ele însele. Și tot așa, oamenii de pe „Maramureș“ țin să te convingă că voiajul a fost cît se poate de obiș­nuit. Că la Ilicevsk s-a încărcat rapid și irepro­șabil, că la Las Palmas n-au fost greutăți cu re­paratul, că la Kokura a fost plăcut și că s-au simțit minunat, chiar și in ciudatul sat indian Paradeep, cu colibe și cu bătrîni care mai pro­povăduiesc reîncarnarea sufletului după moarte, cu îmblînzitori de ele­gante colre și cu o viață oprită cu sute de ani în urmă, dar, în schimb, cu un promițător înce­put de port modern, destinat exportului de minereu. Nicolae FĂTU (Continuare în pag. a III-a) ­Continuare în pag. a III-ul Au trecut numai trei ani de­­ and, pe baza sarcinilor stabilite de Congresul al IX-lea al Parti­dului Comunist Român, Congre­sul cooperativelor agricole de producție a adoptat statutul Ca­sei de pensii, prin care s-a creat și organizat un sistem unic de pensionare a membrilor coopera­tori. După cum este cunoscut de în­treaga masă de membri coopera­tori, Plenara Partidului Comu­nist Român din decembrie 1969, la propunerea Uniunii Naționale, a aprobat printr-o Hotărîre ma­jorarea pensiilor țăranilor coope­ratori. Această hotărîre repre­zintă încă o expresie a grijii per­manente pe care conducerea par­tidului o acordă țărănimii coope­ratiste. Totodată, această măsură de ordin social va constitui un puternic factor stimulator in creșterea producției și dezvoltarea continuă a cooperativelor agri­cole. Majorarea pensiilor țăranilor cooperatori este rezultatul succe­selor înregistrate an de an de că­tre cooperativele agricole în creș­terea producției și a veniturilor și, pe această bază, a contribu­ției lor la constituirea fondului necesar pentru plata pensiilor, dînd astfel posibilitatea creșterii fondului de rezervă destinat aces­tui scop. Comitetul filialei județene a Casei de pensii Constanța, în sco­pul îndeplinirii măsurilor stabi­lite de plenara Consiliului Uni­unii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, din de­cembrie 1969, privind traducerea în viață a hotărîrii de mai sus, a realizat pînă la data de 15 ia­nuarie 1970 întreaga lucrare de majorare a pensiilor, dîndu-se astfel posibilitatea ca toți cei 23.623 de pensionari, membri co­operatori, incepind cu data de 1 ianuarie 1970, să primească pen­sia majorată. Este necesar ca cele 50 de cooperative agricole, care mai au încă sume restanță nede­­puse pentru anul 1969 la fondul de pensii, să le depună în cel mai scurt timp, asigurîndu-se prin a­­ceasta Plata integrală a pensiilor respective către toți pensionarii. Efectul majorării pensiilor este exprimat în faptul că in cadrul județului nostru veniturile pen­sionarilor din pensia in bani, față de cele realizate in anul 1969, au crescut în medie cu 56 la sută pentru cei cu pensia de bătrânețe și cu 62 la sută pentru cei cu pen­sia de invaliditate. Creșteri mai mari, peste aceas­tă medie, s-au înregistrat, așa după cum se menționează și în hotărîre, la pensionarii, care au muncit­ în cooperativă o perioadă mai îndelungată. Și pentru că ne aflăm la acest capitol vrem să elucidăm unele neclarități ce s-au ivit sau se vor ivi la unii membri cooperatori și anume: după cum se cunoaște, pînă la aplicarea a­­cestei majorări, cuantumul pen­siei pentru bătrinețe era stabilit în funcție de gruparea număru­lui de ani munciți și realizați in cooperativă — 1—4 ani, 5—9 ani, 10 ani și peste, deci trei grupări, în prezent, ca urmare a modifi­cării statutului Casei de pensii, in care s-au introdus noile cuan­­tumuri majorate, s-au stabilit pa­tru grupări și anume: 1—4 ani, 5—9 ani, 10—14 ani și 15 ani și peste. Bineînțeles că a rămas in C. MIHAI, președintele Filialei județene a Casei de pensii din cadrul U.J.C.A.P. Constanța MAJORAREA PENSIILOR -puternic stimulent in munca țăranilor cooperatori m -­IDEILOR CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI

Next