Dobrogea Nouă, februarie 1970 (Anul 23, nr. 6676-6699)
1970-02-14 / nr. 6687
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVA ! 'hrănea nouă Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6687 Sîmbata, 14 februarie 1970 6 pagini, 30 bani A in pagina a V-a FEBRUARIE, MARTIE 1945- 0 FILĂ CIORI (IASĂ LUI £ ARIFA OF AUR A ISTORIEI PAFRIEI Poezia schelei Vii — intr-un fel, prin umanitatea care le hotărăște și le durează, de la îmbinarea cutezătoare a liniilor pe hîrtia de calc și piuă la gestul de gingășie grădinărească al meșterului finisor — construcțiile de orice fel și de orice destinație prezintă pronunțată apropiere de sfeora preocupărilor și trăirilor omenești. Simți cu atît mai puternic acest lucru însoțindu-i în acest februarie domol pe zidari, pe betoniști, pe dulgheri, pe mînuitorii uriașelor agregate și instalații aferente șantierelor, fie chiar dincolo de lucrările predate la cheie, definitive ca destinație, grăitoare prin ele însele, aici, pe după avertizatoarele care cer domolirea vitezei și iambletul cu mare atenție, pe după vremelnice garduri din PFL ori din rabii, trase din considerente pur tehnice între zestrea arhitectonică acumulată prin ani, și cea care urmează să i se adauge. Și fie că locul de înfruntare se cheamă „plombele“ ce vor îmbogăți Tomisurile I, 11 sau III, frontul, larg care poartă verticalitatea urbană în Tomis Nord, Mangalia sau Medgidia, fie că urmărești mușcăturile lacome ale excavatoarelor făcind loc betonului cald al fundațiilor, fie că ți-e dat să vezi metalice cofraje glisante lăsind la fiecare 24 de ore o nouă cotă de altitudine între pămînt și cer, fie că ți-e dat să asiști la familiara implantare în cadru a ușilor ori ferestrelor, sensul acestei realități în mișcare rămîne mereu același. Fiecare din cele 2.400 de apartamente pe care constructorii de la T.C.L. Constanța le aduc în zestrea arhitectonică a omului e un gest de umanitate, umplerea trainică a unei dorințe îndreptățite de tihnă, de confort, de lumină. Și afli că astfel de dorințe, astfel de trăiri la viitorul apropiat nu-i sînt deloc străine constructorului însuși. O afli cu argumentele numelor de betoniști, dulgheri, zugravi sau instalatori încetățeniți în noua geografie a orașelor cărora le schimbă necontenit înfățișarea și înțelesei, atîtea nume printre cele de constructori navali sau de țesătoare, de mecanici sau profesori, de sudori sau de medici. Și nu te mai miră faptul că zorul de a vedea îmbujorîndu-se de lumină noile mii de ferestre nu vine din exterior în meșteri ci e rezultatul propriei lor trăiri omenești, al propriilor gînduri și aspirații. Și nu te mai uluiește necazul lor dintr-o zi pînd îngheață mortarul sau acetilena pe tuburi, nici posomorîrea betoniștilor pe vreme de ploaie, care încurcă socoteli ofensive. După cum nu te mai miră grija paternă pe care o pun constructorii în zidirea noului liceu din Tomis Nord, a școlii generale din Tomis III, a celor din „Kilometrul 5“ și din Mangalia. In septembrie clopoțelul inaugural îi va surprinde nu numai în postura de ctitori ci și de beneficiari ai luminii prin proprii fii. F. N. STRA in complexul mecanizat de la Poarta Albă 150.000 de porci îngrășați pe an Trustul zonal al I. A. S. din Constanța a început, la Poarta Albă, construcția primului complex mecanizat de creștere și îngrășare a peste 150.000 porci pe an. Proiectat ar fi realizat numai din elemente refabricate, comlexul va dispune 29 hale, două bucătării furajere și o fabrică de nutrețuri combinate cu o capacitate de 120.000 tone pe an. Pentru specialiștii și muncitorii care vor lucra in cadrul acestei unități se prevede construirea unui bloc de locuințe cu 100 de apartamente. Constructorul și beneficiarul s-au angajat să termine acest obiectiv cu 90 de zile înainte de termen. 11 ARA ITALIA: CONSULTĂRI IN VEDEREA FORMĂRII UNUI NOU GUVERN ORIENTUL APROPIAT CANADA ȘI PROIECTUL „SAFEGUARD" Agenția B.T.A. DespRe: COMERȚUL BULGARIEI CU TARILE SCANDINAVE ASTĂZI ÎN PAGINA 6 EXTERNE Raid—anchetă prin stațiile C.F.R. IMPORTANTE BUNURI ALE ECONOMIEI NATIONALE SE DETERIOREAZĂ PE „RAMPA NEGLIJENTEI“ Transporturile — și în special cele pe calea ferată, care ocupă ponderea cea mai mare — reprezintă o componentă de bază a economiei naționale, iar activitatea sa influențează direct și masiv toate sectoarele acesteia. De aceea, exploatarea judicioasă a parcului de vagoane, a stațiilor și liniilor de cale ferată, a spațiilor de încărcare- descărcare și de depozitare provizorie a mărfurilor se impune ca o necesitate obiectivă, fără de care nu se poate concepe o eficiență economică superioară a acestui sector. După cum se știe, în județul nostru s-au întîlnit, în ultima vreme, serioase deficiențe in ceea ce privește exploatarea parcului de vagoane și tocmai urmărind modul în care, atît unitățile beneficiare, cit și calea ferată se achită de obligațiile ce le revin din acest punct de vedere, am vizitat, la indicația Comitetului județean de partid, majoritatea stațiilor de cale ferată de pe raza județului, constatînd — trebuie s-o spunem de la început — situații de-a dreptul inadmisibile. APROAPE UN MILION LEI LOCAȚII, ÎN IANUARIE Să ne oprim, mai întîi, la stația C.F.E. Palas, punct nodal care deservește toate unitățile industriale de fie întinsul orașului Constanța. în ziua de 10 februarie, orele 13, in stație se găseau nu mai puțin de 11027 de vagoane, din care 1.150 erau încărcate, iar circa 500 din acestea urmau a fi dirijate spre beneficiari pentru a fi descărcate. Investigațiile făcute ne-au permis să descoperim unele din cauzele acestei aglomerări. Reține atenția faptul că, in luna ianuarie, principalele unități industriale care beneficiază de transportul feroviar au plătit aproape un milion de lei locații. Printre „performere“, se numără Trustul de construcții locale, care înregistrează penalizări de peste 300.000 lei, „Export lemnul“ (150.000 lei), Trustul șantier de construcții Litoral, U.S.A.S. Năvodari, C.E.I.L., I.C.M., I.R.V.A., T.C.I.F. etc. Iată două exemple de la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului: în ziua de 5 februarie, unitatea a primit două vagoane pentru încărcarea mobilei și n-a făcut această operație decit peste două zile. Rezultatul: 1.400 lei locații. La 9 februarie, a mai primit 5 vagoane, dintre care 3 nu erau încărcate nici în ziua de 11 februarie. Combinatul — dar nu e singura unitate — s-a „spiecializat“ și nu renunțări la planul de vagoane. Bineînțeles, aceasta este o metodă de a evita locațiile, dar perturbă activitatea căii ferate. Majoritatea unităților nu au organizat echipe pentru descărcarea sau încărcarea vagoanelor în timpul nopții și în zilele lucrătoare sau dacă aceste echipe există, numărul mic al muncitorilor și indisciplina fac să se înregistreze, totuși, imobilizări de vagoane (și să se plătească locații). Să amintim că asemenea deficiențe au fost semnalate și cu ocazia unei ședințe comune a organelor C.F.R. și a reprezentanților unităților industriale beneficiare, cînd acestea din urmă s-au angajat să ia măsuri pentru remedierea stărilor de lucruri necorespunzătoare. Dar, așa cum se prezintă situația in momentul de față, înseamnă că angajamentele luate au fost pur și simplu formale. STAȚII C.F.R. SAU... DEPOZITE DE MĂRFURI? în majoritatea gărilor vizitate, pot fi intîlnite, in momentul de față, cantități însemnate de materiale pentru construcții, pentru irigații, îngrășăminte chimice, combustibil, material lemnos și alte mărfuri voluminoase, care ocupă lămpile și zonele limitrofe liniilor ferate, staționează timp îndelungat, dînd gărilor o înfățișare de adevărate depozite. în intenția de a nu înregistra locații, întreprinderile descarcă vagoanele și lasă mărfurile pe rampă. Unii beneficiari au spații închiriate in stațiile de cale ferată și, probabil, socotindu-se „proprietari" cred că au dreptul să le transforme in depozite de mărfuri cu mișcare lentă. Astfel, T.C.I.F. deține, în majoritatea gărilor din județ, materiale de construcții și irigații, precum și alte mărfuri în valoare de milioane. Unele staționează pe lămpi și in zonele din apropierea acestora încă din anul trecut, fiind depreciate calitativ. In stația Ciochlia, sorturile de agregate ale acestui beneficiar erau amestecate între ele și toate din belșug cu pământ, jgheaburile, elementele de fundare și alte prefabricate erau împrăștiate și depozitate necorespunzător (adică, în neconcordanță cu normele tehnice), fierul-beton zăcea aruncat în ploaie și ruginise, fără ca cineva să se gindească că toate acestea înseamnă și vor însemna, dacă nu se vor lua măsuri, pagube aduse economiei naționale. Așa s-a ajuns ca, în această stație, T.C.I.F. să blocheze practic activitatea de derulare a mărfurilor pentru alți beneficiari și să se pună in imposibilitatea de a-și manipula și evacua chiar propriile produse. Constatări asemănătoare pot fi făcute și în gările Dorobanțu, halta și depozitul Nisipuri. Aspecte similare privind manipularea și depozitarea produselor se întilnesc și în cazul unor șantiere ale T.C.L., întreprinderii 12 construcții, Secției drumuri și poduri, întreprinderii de construcții căi ferate, I.C.M.D. etc. Prin gările din județ sntîlnești destul de des și o serie de produse, ca: țiglă, var, material lemnos, sare și altele, comercializate de cooperația de consum prin ICOMCOOP. De exemplu, întreprinderea are in gara Cobadin peste 100 tone de țiglă, circa 10 vagoane de lemn, mai multe tone de sare, care nu au fost ridicate în termen, generînd, pe lingă cheltuieli neeconomicoase, și unele perisabilități. Cele 59 de tone de sare au sosit la Cobadin la 30 ianuarie și pină la 19 februarie au fost lăsate direct pe pămînt și sub cerul liber. Conducerea ICOMCOOP, în intenția de a reduce cheltuielile de circulație, dirijează unele produse de la gară Mihai MACARIE (Continuare in pag. a V-a) SPORT _________________________________________________ INTERZIS Raid In zona industrială Palas PENTRU TINERI ? Prin sistematizarea urbanistică municipiului Constanța, zona Palas a a devenit, în ultimii ani, cel mai nou centru industrial al orașului, o adevărată zonă a fabricilor și uzinelor moderne, ce se întind pe o suprafață de zeci de kilometri pătrați. în această zonă, au fost amplasate, în ultimii ani, Fabrica de celuloză și hîrtie, Complexul de morărit și panificație, unitatea integrată de lină, Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, Centrala electrotermică și un număr mare de șantiere aparținînd întreprinderilor constructoare — întreprinderea 18 construcții, Trustul 2 instalații etc. în unitățile amintite activează: peste 5.000 de tineri, muncitori, absolvenți ai școlilor profesionale de specialitate, marea majoritate aflați în pragul vîrstei la care sportul, practicarea lui cotidiană, devine o necesitate fizică, nu atît sub raportul înregistrării unor performanțe deosebite — deși, dacă s-ar realiza nimeni nu s-ar supăra —, ci ca o disciplină de masă, capabilă să angreneze pe toți acești tineri. Dar să vedem ce se realizează în acest domeniu, în activitatea organizată a tineretului, care a fost contribuția organizațiilor U.T.C. și a asociațiilor sportive existente la dezvoltarea un fenomen firesc, cum sportului ca au răspuns sindicatele prin resortul sport la atragerea unui număr cu mai mare de salariați în practicarea ordonată a educației fizice și sportului. CÎTEVA INITIATIVE, DIN PĂCATE, INSUFICIENT FINALIZATE Primul popas în raidul întreprins in zona industrială Falas l-am făcut la Fabrica de celuloză și hîrtie. Discutăm cu responsabilul cu sportul din comitetul sindicatului, Titus Enăchescu, și cu președintele asociației sportive „Celuloza“, Vasilea Buzea. La capitolul realizări, ne sînt prezentate cîteva tabele cu ultimele întreceri organizate la șah și tenis de masă. Din păcate, numărul participanților este foarte mic (30), in raport cu numărul salariaților din întreprindere, cu cel al tinerilor. Dar, și aceste izolate acțiuni, in prezent au fost abandonate. Din lipsă de timp, cum ni se motivează. Astfel, în ultima perioadă, nu s-a mai întreprins nimic deosebit, echipa de fotbal ce în trecut activa în campionatul județean a fost retrasă din competiție după mai multe neprezentări. Situația, evident, nu satisface, nu-i mulțumește nici pe cei ce sunt numiți de masa de salariați să conducă activitatea sportivă. In incinta fabricii și în vecinătatea ei s-ar putea organiza, cu puțin efort, cîteva terenuri de volei, handbal etc. Primii care ar trebui să ia această inițiativă ar fi organizația U.T.C. din fabrică. Dar și aici, sportul ocupă un loc periferic în preocupări. Tovarășul Enăchescu ne asigura că, în primăvară, se vor organiza întreceri sportive, că se vor găsi soluții de amenajare a unei baze sportive și că, intr-adevăr, sportul și Liviu BRUCKNER și Enache PETRE (Continuare în pag. a V-a) Pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă în acest an, în cadrul Direcției navigației maritime „Navrom“ Constanța, se vor executa lucrări in valoare de peste șapte milioane și jumătate, în cadrul secțiilor ateliere-reparații, mecanizate, flotă, manipulări mărfuri Astfel, se vor executa și procura noi dispozitive de mică mecanizare, instalații de ventilare, scule și mașini-unelte, cu operații diversificate, toate cu scopul măririi randamentului și ușurării efortului fizic al muncitorilor docheri, în scopul prevenirii accidentelor de muncă, în acest an, D.N.M „Navrom“ Constanța a încheiat un contract cu Studioul „Alexandru Sahia“ pentru realizarea unui film cu aspecte din operațiile de încărcări și descărcări de mărfuri din nave, precum și aspecte din activitatea docherilor și a mecanizatorilor portuari. Sală specială de degustări la Murfatlar De la întreprinderea pentru extragerea, prelucrarea și montarea marmorei și pietrei de construcții, aflăm că la crama Murfatlar se finisează, în aceste zile, o sală specială de degustări și prezentări ale vinurilor. Pentru a da spațiilor o ambianță mai plăcută, marmora și marmarocul au fost folosite în combinație cu piatra de Techirghiol. Lucrări socialgospodărești în comuna Tuzla în comuna Tuzla și în localitățile învecinate ei, în această perioadă vor avea loc numeroase acțiuni social-gospodărești cu contribuția activă a tuturor locuitorilor. Astfel, începînd cu lună, se vor executa această peste 5.000 metri pătrați de trotuare la Tuzla, Costinești și Schitu. Se vor realiza, de asemenea, spații verzi pe toată lungimea comunei și se va extinde rețeaua apei potabile pe o lungime de 2 kilometri. Tot în acest an, cu contribuția voluntară și din fondurile repartizate de Consiliul popular al municipiului Constanța, se vor executa noi săli de clasă. Un copil calcă pe marginea prăpastiei.. Un grup de muncitori de la I.T.C. a atras, printr-o scrisoare trimisă recent ziarului, atenția asupra situației unui copil: „Este adeseori văzut la capătul Uniei de autobuz 14, doarme pe unde apucă, mănâncă ce-i dau oamenii, fuge de la școală. Vă rugăm să întreprindeți cercetări asupra chipului în care a fost abandonat de către părinți, singurii responsabili de decăderea copilului“. Remarcînd simțul datoriei și etica cetățenească demnă de laudă care au prezidat la întocmirea scrisorii, facem publice rezultatele cercetării noastre. Intru neștirbit respect față de adevăr, trebuie să afirmăm că Nicolae Vlădilă, fost elev la școlile generale nr.9, 10 și (pentru o oră) nr. 3, in vîrstă de treisprezece ani și nouă luni — precizare foarte importantă, după cum se va vedea —■ n-a fost abandonat de către amîndoi părinții și, în al doilea rînd, aceștia, responsabili și ei, fără doar și poate, nu sînt totuși singurii răspunzători de starea în care a ajuns copilul. Un scurt istoric al faptelor , prin sentința nr. 4562/1959, căsătoria soților Vlădilă Constantin și Teodora este desfăcută, reținîndu-i-se femeii în sarcină purtări imorale. Copilul, de 3 ani, este încredințat tatălui, care se recăsătorește. Și dintr-o dată începe un joc de-a maternitatea jefuită“: „mama“ consanguină vine zi de zi la ușa noii căsnicii, însoțită de bunica copilului, care, amenință, plînge, imploră. Vrea „cu orice preț“ copilul și nu se dă în lături să-l fure. Din »Multiple rațiuni și — de ce n-am spune-o ? — și din slăbiciune, tatăl cedează și i-l dă. Greșeală imensă, inevitabilul punct de pornire al tragediei copilului Nicu, care avea să-l arunce pe maidan, in ghearele delicvescenței juvenile... Căci „mama“ are purtări din ce în ceai scandaloase : „Prima dată a plecat în 1968. Nu muncea nicăieri, trăiam din ce ne dădea bunica.. Anul trecut, mama a „fugit" pentru prima dată (dă un înțeles special termenului dintre ghilimele, n.n.). Era sănătoasă, voinică, dar nu voia să lucreze. A umblat cu a umblat și mi-a scris că s-a măritat in comuna Nuntași. Cinci — șase luni n-am auzit nimic de ea. Apoi m-a luat acolo. Mîncam din te miri ce bătaie de la soțul ei. Nu era seară să nu se îmbete. O dată el a rupt un băț pe mine. Apoi mama l-a părăsit, a intrat taxatoare la I.T.C., a fugit cu banii... Nu mai știu pe unde o fi acum. Miliția, o găsise o dată in comuna Valul lui Traian, stătea la una tot ca ea... La tata n-am vrut să mă duc.».“. Acestea ne-au fost spuse cam pe la 1 octombrie ’69. Semnatarul anchetei îl cunoaște pe copil de cîțiva ani, în ciuda zburdălniciei și a disprețului total față de normele disciplinei școlare de care dă dovadă Nicu, știe că acesta e capabil de adâncă și vibrantă gingășie, de reflexivitate, de luciditate chiar. M. ALEXANDRESCU (Continuare în pag. a II-a)