Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-21 / nr. 6924

i Pag. a 2-a Festivalul de teatru „I L. CARAGIALE“ Actorii neprofesioniști la rampă. în curând va răsuna gongul festi­valului de teatru „I. L. Caragiale“ al formațiilor de amatori. Pe sce­nele unităților culturale (cămine, case de cultură, cluburi etc.) talen­tele neprofesioniste vor fi angrenate într-o pasionantă competiție. Toc­mai de aceea considerăm necesar să revenim în coloanele ziarului, a­­bordînd o serie de probleme pe care le ridică această importantă mani­festare artistică organizată în cin­stea semicentenarului partidului. Etapa de masă a festivalului (pro­gramată în a doua jumătate a lunii noiembrie și în decembrie) se află acum in pregătire, încă de la in­struirile inițiate mai demult — cu directorii unităților culturale și in­structorii de specialitate — a fost subliniată necesitatea asigurării u­­nei înalte ținute artistice a întregii manifestări. Consultările avute a­­tunci au dezbătut dificila problemă a repertoriului, a selecționării in­terpreților. Spectacolul de teatru l­­re cerințele sale firești, care nu pot fi în nici un caz eludate, nici în cazul artiștilor amatori. Piesa, o da­tă aleasă, trebuie pregătită cu o grijă deosebită, pornindu-se de­­ la viziunea regizorală și până la ul­timul amănunt de recuzită. Arta pretinde exigențe unice, nu apare decupată pe categorii de interpreți. Directorii unităților culturale și in­structorii de teatru sunt chemați să răspundă — încă din faza incipien­tă a activității — unor asemenea deziderate. Unitățile culturale din județul nostru au avut prilejul și in lunile de primăvară să prezinte anumite spectacole teatrale. Desigur, au fost „exerciții“ utile care necesită re­tușuri în vederea finisării. Așa cum spuneam, în perioada care a mai rămas pînă la declanșarea compe­tiției de masă, atenția unanimă tre­buie orientată asupra repetițiilor, a­­supra unei cât mai eficiente pregă­tiri a spectacolelor. Eforturile in­terpreților vor putea fi conjugate cu îndrumările metodice pe care le a­­cordă Casa de creație și colaborato­rii săi de specialitate. Dintre titlurile aflate în reper­toriul unor cămine culturale (și a căror primă confruntare a avut loc deja în primăvară) vom aminti aici doar câteva. Bunăoară, am urmărit cu interes comedia lui Gh. Vlad „O glumă de doi bani“, la căminele culturale din Valul lui Traian și A­­limaniu. Căminul din Saraiu s-a o­­prit asupra piesei lui Horia Lovi­­nescu , „Maria“, iar „Mireasa cu mașină“... își caută mirele la Co­­mana, Cumpăna și Tîrgușor. Am a­­preciat ca rodnică inițiativa cămi­nului cultural din Limanu de a pu­ne în scenă dificila piesă in două părți a lui Horia Lovinescu „O ca­să onorabilă“ și, sperăm, că spec­tacolul își va găsi rezolvarea sce­nică necesară cu sprijinul unui in­structor de specialitate. La Ostrov, formația de teatru pregătește „Deș­teaptă pămintului“ de Victor Ion Popa. Caragiale și Cehov se vor „în­­tîlni“ pe scena din Lipnița ș.a.m.d. Casele de cultură care vor parti­cipa nu numai la faza județeană a festivalului au pretenții sporite și, desigur, firești. Este vorba aici de piese de proporții, pregătite mi­nuțios cu o montare adecvată. Și iată, și in acest caz, unele exem­ple. Casa de cultură Techirghiol a dovedit predilecție pentru comedia lui Victor Eftimiu „Omul care a vă­zut moartea“. Spiritualul triolet, Ta­­che, Ianke și Cadîr nu renunță la prezența în cadrul festivalului, gă­­sindu-și găzduire pe malul Dunării, la Hîrșova (regia spectacolului a­­parține actorului Al. Mereuță de la Teatrul de dramă și comedie din Constanța). Lirica de dragoste va trebui să răsune cu vibrație, fiind îngemănată de regizorul Ion Maxi­milian intr-un montaj sugestiv in­titulat „Noaptea serenadelor“ (in re­gia actorului Romeo Mogoș), tot în aceeași zonă a județului, anume la Cernavodă. Casa de cultură a orașu­lui Cernavodă poate demonstra o preocupare mai susținută pentru re­alizarea spectacolului. De aseme­nea, am dori ca la Medgidia, să vi­zionăm un spectacol de certă va­loare. Reîntorcindu-ne pe litoral, vom observa că stagiunea Ca­sei de cultură din Mangalia se va îmbogăți cu o nouă premieră­­ a­­flată acum in pregătire : piesa lui Dumitru Radu Popescu „Acești în­geri triști“, străbătută de un auten­tic filon poetic. Regia și-a asumat-o Geo Berechet de la teatrul constăn­­țean. Totodată, la Eforie, regizorul Gh. Jora va coordona repetițiile u­­nei piese recente : „Patru oameni fără nume“ de Radu Bădilă, axată pe momentul insurecției. Precum reiese, credem, din aceste însemnări, festivalul se anunță bo­gat și variat. Rămîne ca eforturile colective, a ale directorilor de u­­nități culturale, ale interpreților și instructorilor, precum și ale celor care-i coordonează să traducă în viață obiectivele stabilite. Mihai BOTEZ, metodist principal la Casa județeană a creației populare Ioana Bantaș: LUI Această carte de versuri a Ioa­nei Bantaș nu are nici o metaforă desăvârșită, ceea ce poate fi un semn de mare poet. Are in schimb numeroase metafore ratate, ceea ce ne împiedică să rostim in liniște cuvintul de grație. Aici se cuprin­de și soarta titlului, vinovat nu de infidelitate față de simbolul con­sacrat, cum ar crede un proaspăt critic voiajor prin toate genurile literare, ci de iluzia că intre lo­gică și floarea de stil ar exista vreo legătură salvatoare. Așa se face că, fără voia sa, poe­mul titular, „Vertebra lui Yorick“ ne arată cum de la o anumită ani­versare, poezia feminină nu mai poate conta nici pe fărădelegile su­ave ale șirei spinării, dar nici pe buna silință a acelui meninge din care poeta încearcă de vreo trei­­patru ori în același volum să înte­meieze o imagine călăuzitoare. In­tr-un poem notat cu N­, ea declară în rimă că „îndoiala mă linge,­ pes­te blinda meninge“, in ispășire ne sesizează că „Un somn interzis îmi suge meningea“, în fine, într-un Psalm în altar un șarpe trece mitic „prin logica roșie a meningei“ ș.a.m.d. Tot acest devotament pen­tru un cuvintel de chirurgie (care nu-i un semn de augur) ar fi putut fi trecut cu vederea, dacă aice mul­te texte n-ar dovedi ușurința cu ca­re imaginația sa cade in capcane verbale prevestitoare de secetă. Rolul poetei devine adesea o planșă de anatomic pastelată, unde se vede cum un minz linge cu lim­ba înfrigurată o stranie zăpadă de lingă timple: cum măduva albastră a spinării curge în humă, prin sin­ge curg cheaguri de îndoială, cum soarele iese prin pîntec, cum înge­rii stau în simțuri (ceea ce nu e chiar rău spus), iar „bucuriile in­grămădite intr-un plămân prea scurt“, ceea ce e dezastruos imagi­nat în capitolul III al poemului Blam. Poezia Ioanei Bantaș ajunge la un fel de endoscopie nu tocmai îmbietoare de pe urma căreia cuge­tarea se alege uneori cu straie ina­decvate, ca, de pildă : „Și moartea vine ca la pești/ Nu ia nimic nu dă nimic/ Trece numai ca limba peste buze“... Discursul despre simțurile înflo­ritoare nu pare întru totul străin de glosarul liric al lui Nichita Stănes­­cu: „De atâta och­i/ am împietri/ auzul și jocul/ și clopotele albe ale lipsei// și veverița furișată în vis/ să-și legene tisul/ pe coastele me­le.// Mă otrăvesc în somn/ și strig/ de atit ochi flămând stau nervii/ in umbră și în frig“. (Văzul). Di­ferența este nu numai de subtilitate stilistă, dar și de adincime a reflec­ției. Prea încrezătoare în verdele lui Escu­lap, poeta își trădează recu­­zura înainte de a izbuti să-și hotăr­nicească un spațiu poetic personal. Așa fiind lucrurile mai aproape de adevăr vor fi tocmai acele poe­me in care gesturile își pierd vi­goarea lor musculoasă, cuvintele schimbindu-se intr-una murmur de psalm cu sugestii discrete. Vom pu­tea afla neîndoielnic dovezi de sen­sibilitate în poezii, ca De ziuă, E­­chilibru, Plins vegetal I ș.a., unde respirația lirică nu-și destramă mis­terul prin intervenția violentă a conceptului. O surdă frămintare e­­xistențială se înalță din mai toate strofele cărții, lăsîndu-ne să între­zărim un spirit apt pentru ceasurile de înaltă magie poetică. Uneori in­să tonul imnic se deteriorează în cochetării supranaționale de genul „Nu-i nici un cerc/ și nici un sine în sine“, care dau poemei un aer de frigiditate nefirească. Cred că armonia generală a volumului este stinjenită de chiar măreția obiec­tivelor conceptuale pe care poeta și le alege un chip deliberat. Efica­citatea lirică scade brusc în clipa în care demersul părăsește căile su­fletului spre a pune în ecuație sim­boluri pur intelectuale ca în poves­tea coloanei vertebrale : „Numai că un os/ mi-e străin/ el aparține lui Yorick/ neînvinsul./ Și-n fiecare noapte/ vin/ păsări de încredere/ din timpul de demult/ și-mi ciocănesc in șiră/ osciorul cel străin/ pesemne să mi-i care“. Luciditatea în poezie rămîne un blazon atita vreme cit își asumă drepturi dictatoriale asupra stărilor. In volumul Ioanei Bantaș ii înțele­gem rostul pînă in clipa cind în cuvint, incetînd să izvorească fiori, se înalță vapori de formol. Al. PROTOPOPESCU VERTEBRA YORICK“ ­­IN LIBRARII O importantă lucrare despre istoria Dobrogei A ieșit de sub tipar primul vo­lum al unei inte­resante lucrări mo­nografice despre ți­nutul dintre Dună­re și mare, intitu­lat „File din isto­ria unui vechi ți­nut românesc“, e­­ditat de Comitetul pentru cultură și artă al județului Constanța — Co­misia pentru difu­zarea cunoștințe­lor cultural-științi­­fice. In legătură cu aceasta, Gheorghe profesorul Zanchi, secretarul comisiei, ne-a spus : „A­ceastă lucrare s-a născut din dorința de a satisface ce­rințele de informa­re ale oamenilor muncii care trăiesc pe aceste melea­guri, ca și a celor care ne vizitează județul, interesați în cunoașterea tre­cutului și prezen­tului Precizei Dobrogei, că îna­inte de publi­care in volum, capitolele lucrării au fost prezentate sub formă de lec­ții in cadrul cursu­rilor Universității populare din Con­stanța. In aceste „file“ încercăm să punem la indemîna cititorilor date des­pre istoria Dobro­gei și cele mai noi cercetări în stratu­rile solului cunos­cut fiind faptul că el păstrează nume­roase dovezi vieții materiale ale spirituale a oame­și­nilor, care au trăit aici, statornic sau in trecere. Nu a­­vem pretenția că lucrarea dă răs­puns tuturor între­bărilor, dar suntem­ siguri că ea limpe­zește intr-o Sinteză accesibilă multe din așa-numitele .aine ale istoriei a­­cestui străvechi pămînt românesc". „File din istoria ,unui vechi ținut românesc“ cuprin­de 8 capitole: „To­mis — metropola Pontului sting“, „Histria — cel mai vechi oraș din Ro­mânia“, „Callatis — Mangalia“, „A­­damclisi — mărtu­rie a originii daco­române a Dobro­gei“, „Orașul antic Troesmis“, „Pu­blius Ovidius Naso, poetul iubirilor gingașe și al sufe­rinței“, „Monu­mentele artelor plastice in istoria veche a Dobrogei“. ..Băștinași și mi­gratori in cea antică“, Dobro­­toare elaborate de un colectiv de istorici și arheologi de la Muzeul de arheolo­gie din Constanța in frunte cu direc­­orul acestuia, pro­esorul Adrian Râ­­lulescu. Acestui v­olum îi vor urma ițele care vor e­­ucida noi aspecte de istorie veche și antemporană a Dobrogei. C. LAMBÅ \ IMPORTANT! Casa pionierilor Constanța anunță că s-au pus in vinzare, la magazinul „Victoria“ și la sediul Casei pionierilor, bilete pentru „TOMBOLA PARCUL PIONIERILOR“ uni Unitatea piscicolă Constanța, bule­vardul Lenin 306, vinde din depozit stuf industrial, pot Cei interesați s se adresa prin telefon 3­13.76. 313.22. Stațiunea experimentala Murfatlar • U anprea/a electrician auto — categ. III-IV. Salarizarea conform H.C.M. 914,1968. Relații suplimentare la se­diul unității, telefon 1.25.01. întreprinderea de legume-fructe CONSTANȚA VINDE unităților socialiste și populației, cu plata prin virament sau in numerar, la prețul de 100 lei tona, loco-depozit DEȘEURI DIN LEMN PENTRU FOC provenite din lăzi de foioase. Desfacerea se face prin depozitele : 0 I.S.F. Constanța, str. Stabilizării nr. 4 ; • C.L.F. Medgidia ; • C.L.F. Mangalia ; • C.L.F. Ostrov ; • C.L.F. Hîrșova. întreprinderea județeană construcții-montaje OLT - SLATINA Str. Drăgănești nr. 31 angajează imediat următoarele categorii de personal : 1. Șef secție utilaj transporturi. 2. Șef secție producție secundară. 1. Ingineri și tehnicieni, mecanici, instalatori și constructori cu practică în producție. 1. Maiștri constructori, instalatori și mecanici cu practică în construcții-montaj. 5. Muncitori calificați în următoarele meserii : — instalatori, excavatoriști, zidari, mecanici și electricieni auto. Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii, serviciul personal, la adresa sus-indicată. Se asigură cazare și locuință, după caz, celor din alte lo­calități. C. N. M. - SECȚIA CĂI NAVIGABILE CONSTANȚA angajează prin transfer — UN CONDUCĂTOR AUTO. Relații la telefon 2.36.08, zilnic, între orele 8—16, sau la se­diul secției din incinta portului Constanța. Salarizare conform H.C.M. nr. 914/1968. DOBROGEA NOUA nr. 6924 a­genda S­Î­M­B­A­T­A RADIO SÎMBATA, 21 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 13,00 Radiojurnal. 13,10 Avan­premieră cotidiană 13,22 Pe clape albe... pe clape negre — muzică ușoară. 13,30 Radioclub turistic. 13,50 Pe salut frumoasă tinerețe — program de cîntece. 14,00 Cale­idoscop muzical. 14,40 Muzică populară. 15,00 De la 3 la 7. 16,00 Radiojurnal. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Cîntece de nuntă și jocuri populare. 19,55 Tableta de seară. 20,05 Handbal. Repriza a II-a a meciului România — Iugoslavia. 20,30 Zece melodii preferate. 21,00 In jurul globului. 21,20 Orchestra Valențiu Grigorescu. 21,30 Moment poetic. 21,35 Solistul serii — John­ny Dorelli. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Dansați în ritmul pre­ferat. 23,00 Expres melodii. 0,05— 6,00 Estrada nocturnă. DUMINICA. 22 NOIEMBRIE PROGRAMUL I 6,05 Concertul dimineții. 7,00 Ra­diojurnal. 7,15 Melodii distractive. 7,35 Răsună cîntecul și jocul pe întinsul patriei. 8,00 Sumarul pre­sei. 8,10 Avanpremieră cotidiană. 3,22 Ilustrate muzicale oferite de soliști, care ne-au vizitat țara : Jacqueline Micinette, Lili Ivano­­­v, Thérèse Steimetz, Roddy Mc­­Neil, Bobby Solo și Raphael. 9,00 Radiomagazinul femeilor. 9,30 O­­ra satului. 10,00 Cavalcada ritmu­rilor. 11,15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 De toate pentru toți. CINEMA CĂLUGĂRIȚĂ DIN MONZA - „Republica“ (orele : 9 — 11,15 — 13,30 - 16 - 18,15 - 20,30) ; AU­RUL - „Clubul S.N.C­“ (orele 9 - 11,15 - 13,30 — 16 — 18,1 — 20,30) ; ORA HOTÂRÎTOARE — „Progresul“ (orele: 9,30 — 11,30 — 13,45 — 16— 18,15 — 20,30); O ȘANSA DINTR-O MIE - „23 August“ (orele: 14,30 — 46,30 — 18,30 — 20,30); JOC DUBLU ÎN SERVICIUL SECRET — „Tinere­­tului“ (orele: 14,30 — 16,30 — 18,30 — 20,30); MARILE VACAN­ȚE — „Bulevard“ (orele: 14,30 — 1­6,30 - 18,30 — 20,30). LITORAL DEGETUL DE FIER - „Farul“ Mangalia . MIREASA ERA ÎN NEGRU — „Lumina“ Techirghiol; OPERAȚIUNEA „LADY CHAP­LIN“ — Eforie Sud. ☆ Cinematograful „Popular“ este inchis pentru renovare. TEATRU TEATRUL DE DRAMA ?­ CO­MEDIE CONSTANȚA : Dumini­că, 22 noiembrie, ora 15.30 — „Soacra cu trei nurori“, iar la ora 19.30 — ..Bliss, o familie trăsnită- TEATRUL LIRIC CONSTAN­ȚA : Simbată, 21 noiembrie, ora 19.30 — „My fair lady“: TEATRUL DE REVISTA „FAN­TASIO“ : Simbătă, 21 noiembrie, ora 19,30 — „Nu aveți un... cap în plus ?“ ; duminică, 22 noiembrie, ora 19,30 — „Săracu’ Gică“. ESSES MUZEUL DE ARTA ȘI COLEC­ȚIA M. JALEA — deschis zilnic, intre orele 10—18 (luni inchis). MUZEUL DE ARHEOLOGIE - cu excepția zilei de luni, deschis intre orele 10—18. MUZEUL MARINEI — luni, miercuri, joi, vineri, sâmbătă — deschis între orele 10—18 ; dumi­nică, între orele 9—13 și 16—19 ; marți închis. TELEVIZIUNE în jurul orei 8,30. Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Re­publica Populară Bulgaria. 17,00: Deschiderea emisiunii; 18,10: Pu­blicitate; 18,15: Bună seara, fete! Bună seara, băieți ! ; 19,15: Publi­citate; 19,20: 1001 de seri — emi­siune pentru cei mici; 19,30: Tele­jurnalul de seară; 20,00: Handbal: România — Iugoslavia (masculin) — repriza a 8-a; 20,30: Tele­enci­­clopedia; 21,30: Film serial „In­coruptibilii“ — „Coniacul de Bou­­verais“; 22,30: Comici vestiți ai­­ ecranului: Chariot; 22,50: Tele­jurnalul de noapte; 23,00; Cîntec de dor — Transmisiune de la res­taurantul „Bucur“, 23,30: închide­rea emisiunii. VREMEA Pentru următoarele trei zile, vreme în ușoară răcire, cu cerul variabil, mai mult noros și favo­rabil ploilor temporare. Vîntul va sufla din sud și sud-est la început, apoi din vest și nord-vest, slab, pînă la potrivit. Temperatura în ușoară scădere, minimele vor fi cuprinse între 1 și 6 grade, iar maximele între 8 și 12 grade. Di­mineața ceață pe alocuri. Rîndu­ri pestrițe Apelul unor copii „Vreau să vă aduc­ la cu­noștință că, tatăl nostru, Gheorghe Dobre, salariat la Fabrica de ambalaje din Con­stanța, ne-a părăsit din luna mai și nu mai vrea să ne dea nici măcar alocația de stat, pe care o încasează de la în­treprindere. Eu mă numesc Dobre Doina și am 12 ani, iar sora mea Dobre Florentina și are 1 an și 11 luni. De ce oare s-a supărat așa de rău tata pe noi, nicit nici nu vrea să ne vadă ? Mama este taxa­toare la I.T.A. și se străduie să ne întrețină cum poate. Rugăm pe tovarășul director al întreprinderii, să-i spună tatei că ii așteptăm și dacă se poate să-l determine să nu dea alocația de stat“. Fără comentarii. Conduce­rea I.C.L.P.P. ar putea da curs rugăminții copiilor ? Pe dreapta La bufetul „Popasul Valul lui Traian“ au lucrat pină nu demult, în calitate de res­ponsabil și de barman, Gheor­­ghe Ur­scanu și, respectiv, Mihai Bucur. Acum nu mai lucrează. La o revizie făcută anterior, s-a găsit o lipsă in gestiune de 13.000 lei. Dind vina unul pe altul, in cele din urmă s-au luat la bătaie. Unul din ei, barmanul Bucur a ajuns la spital, unde se a­­flă și în prezent. Ceea ce iese­­ și mai mult în evidență, este că, la înlocuirea celor doi din funcție, s-au constatat mai multe sticle cu coniac. Vin, lichior etc.... violate. Adică diluaseră băutura. Deocam­dată cercetările sunt in curs. Ce va urma ? Păcăleală Văzînd un marinar străin că vrea să vindă un picup, Darstan Kadir din Constanța, strada Dobrogei nr. 90, s-a o­­ferit să-l cumpere el. Mari­narul s-a învoit. I-a dat apa­ratul și a primit în schimb 1.000 de lei, dar din acei vechi care nu mai au putere de circulație. După ce a luat ba­nii, străinul s-a dus să-și cumpere cîte ceva din oraș, dar acolo a aflat realitatea. A luat un milițian și s-a dus acasă la „bancher“, care toc­mai se felicita că a reușit să-l păcălească pe marinar. Pînă la urmă cel păcălit a ieșit Caistan. Și ce păcălea­lă ! O lună pentru un călător Dumitru Păcuraru din Hir­­șova, era șofer și taxator pe un autobuz. Bani încasa el de la călători, dar bilete nici că le dădea. Intr-una din zi­le, a fost prins cu 6 călători în asemenea situație. Bine­înțeles că i s-au făcut acte. La judecată a fost condamnat la 6 luni închisoare. Luna și călătorul. Noroc că nu a a­­vut mai mulți călători. Cu auto­basculanta la furat Victor Roman, șofer, Ivan Pamfir și Luca Moraru, dul­gheri. Toți trei lucrează la T.C.I.F. pe șantierul de Iri­gații Bărăganu. Observând pe cîmp o grămadă de porumb, și-au zis că nu ar strica dacă ar face și ei rost de cîțiva saci. Zis și făcut, îmbarcați pe autobasculanta 31-CT-I457 au pornit la treabă. Au pus în mașină 10 saci cu porumb de pe tarlalele C.A.P. Valea Seacă și au pornit către casă. Dar, au fost prinși și­­ de­barcați. MICA PUBLICITATE PIERDERI Părinți și Copii! Vă rugăm să ne ajutați în găsirea filmelor — „Două pericole“ și „Sărutul vieții“. Aducă­torului bună recompensă. Adresa­­ Năvodari nr. 260. (761) SCHIMB DE LOCUINȚĂ TULCEA ofer apartament confort I. Doresc similar oraș Constanța. Re­lații : telefon 1.22.24 Constanța, Bla­­nariu. (762) ANUNȚ DE FAMILIE GEORGE PICIU soț, NELU Și PE­­TRUȘ, fii, și rudele apropiate, pro­fund îndurerați, anunță încetarea­­ prematură din viață a scumpei lor TEREZA (Getuța). înhumarea va avea loc, astăzi ora 13. Cortegiul va porni de la biserica din­ cartierul Berechet. ,763) Á.

Next