Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)
1970-11-21 / nr. 6924
> Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6924 I Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 , 6 pagini, 30 bani VIZITA DELEGAȚI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU, ÎN R. P. BULGARIA Dupa întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convorbirilor oficiale și semnarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală româno-bulgar, delegația de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Râutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Brejan, este însoțită de Licezar Avramov, Dancil Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine ați venit tovarăși români“. Pe alte pancarte sunt înscrise mările „Bulgaria-România, prietenie în veci“, „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești“, orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Vecina Drujba“ (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele Sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolciovski, a inmînat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia românobulgară să strălucească veșnic“. Primiți cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pâine și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pină la Vrața — Skravena, Novacene, Mezdra —, sute și sute de locuitori întimpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat semețe, pavăze naturale în de stînci atîtea momente grele din frămîntata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întimpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, primsecretar al Comitetului județean al P.C.R. In față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulețe românești și bulgare, au ieșit în întâmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare in oraș sunt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovațiile și uralele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României și Bulgariei. în acest frumos oraș asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă și prețuire față de conducătorul partidului și statului nostru, expresie a prieteniei trainice care unește popoarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poartă numele cunoscutului revoluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meșteșugărești, desfășoară astăzi panorama unui oraș industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armonios în peisajul montan, vile cochete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Viața (Continuare in pag. a VI-a) Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ♦ Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rând, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Ploiești cu care sunteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem in Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerind că aceasta corespunde atit voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orinduiri in România și Bulgaria, cit și cauzei socialismului și păcii in întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cât mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în intimpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze). Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Folosind din plin căruțele, autocamioanele, vagoanele. Tot porumbul aflat încă sub „cerul liber“ să ajungă imediat în hambare! S-au uitat, oare, obligațiile față de stat ? Campania de recoltare a porumbului se poate considera ca și încheiată. Pentru că, așa cum rezultă din situația operativă a Direcției agricole județene de ieri dimineață, mai rămăseseră de recoltat doar 1.168 hectare, ceea ce se poate termina complet în 2—3 zile. Dar, transportul știuleților de pe cîmp la locurile de depozitare ale cooperativelor agricole și de aici la bazele de recepție și la silozuri constituie încă o problemă. De ce ? Pentru că la ora cînd redactăm aceste rînduri, o cantitate de peste 18.000 tone de porumb continuă să zacă pe cîmp, iar multe unități n-au transportat la bazele de recepție decit foarte puțin din cantitățile contractate. Cu două zile în urmă, de pildă, cooperativa agricolă de producție din comuna Mihail Kogălniceanu mai avea în cîmp 500 tone de știuleți întinși în grămăjoare mici pe o suprafață de peste 100 de hectare. Cu alte cuvinte, aici nu s-a reușit pină acum nici măcar să se transporte știuleții la cooperativă, ce să mai vorbim de transportul obligațiilor contractuale la bazele de recepție. Președintele cooperativei, tovarășul Ion PUȘCAȘU, spunea că secția de mecanizare a I.M.A. Castelu le-a asigurat și se asigură necesarul de utilaje pentru transport și celelalte lucrări de campanie. Se poate explica, în acest caz, întîrzierea ? Desigur că nu. Adăugăm și faptul că, pină în prezent, cocenii n-au fost transportați decit de pe 300 de hectare din cele 1.000 de hectare care au fost ocupate cu porumb. Restul de 700 de hectare „așteaptă“ și acum să fie eliberate pentru executarea arăturilor. La cooperativa agricolă de producție din Techirghiol, situația este aproape identică. Atit că aici știuleții au fost transportați de pe cîmp în incinta cooperativei. Dar, suprafața cultivată la C.A.P. Techirghiol este de 495 hectare, deci pe jumătatea suprafeței realizate la C.A.P. Mihail Kogălniceanu, ceea ce denotă că s-a reușit să se transporte știuleții de pe cîmp. Nu este insă explicabil (și nici conducerea cooperativei n-a reușit să explice) faptul că, aici, s-a întîrziat foarte mult cu livrările la bază a cantităților contractate. Din 1.110 tone nu se transportaseră, pică ieri, decit 470 tone. Deși președintele cooperativei, tovarășul Mucenic MAMULAȘ, spunea că a mobilizat toți oamenii, este greu de presupus cînd se va încheia această treabă, mai ales că cooperativa din Techirghiol mai are de livrat încă 640 tone la baza de recepție, în contul contractului încheiat cu statul. Interlocutorul nostru explica întîrzierea prin aceea că „au ținut cu orice preț ca porumbul să nu rămină pe cîmp“. Nu ne-a explicat însă de ce, in paralel, nu s-a asigurat și transportul la bază, deoarece a reieșit că au dispus tot timpul de mijloc c. MACARIE și G. KAZALI (Continuare în pag. a V-a) Vizita in România a si Republica delegației de stat a Republicii Democrate Germane alea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Socialistă de partid „Apa limpede" a FOLCLORULUI POATE ÎNVIORA AC1IVIIAHA CAUÜR CULTURALE Sondajele și în pregnant cercetările mod folclorice întreprinse în ultima vreme de către Casa județeană a creației populare în satele județului nostru au demonstrat, cu prisosință, persistența vie a folclorului în toate genurile sale. Eforturile depuse pînă acum în această direcție s-au materializat în apariția a numeroase studii și culegeri care, fără a le aureola importanța, au contribuit la depistarea și cunoașterea folclorului ținutului dintre Dunăre și mare. Puțin s-a făcut însă în direcția valorificării lui. Bogăția și varietatea folclorului dobrogean considerăm că poate și trebuie să fie o bază de plecare pentru mișcarea artistică de amatori care are misiunea de a valorifica tradițiile locale și, de ce nu, să contribuie la reînvierea unor obiceiuri pe care satul le păstrează încă în ascunzișurile memoriei. Căminul cultural, centrul spiritual al satului, școala, biblioteca, sunt astăzi realități palpabile, care contribuie, alături de celelalte elemente, la culturalizarea maselor. In aceste condiții folclorul continuă să existe culoare. Creația populară, componentă a culturii naționale, nu este însă suficient și sistematic valorificată în cadrul unităților culturale din județ. Colectivele artistice care funcționează pe lângă căminele culturale ar trebui să aibă în atenția lor depistarea și valorificarea comorilor create de popor de-a lungul veacurilor, fără a se diminua din autenticitate. Asistăm astăzi la tendința de a eticheta folclorul în „formă brută“ și „formă stilizată“. Calificativele ni se par cel puțin deplasate deoarece creația populară autentică reprezintă sinteza unui îndelungat proces de modelare, de cizelare și șlefuire pînă la perfecțiune. Stilizarea, de care se face mult abuz în valorificare, nu este altceva, după opinia noastră, decât prezentarea valorilor tradiționale autentice în forme superficiale și artificiale care profanează în final conținutul și forma lor valoroasă. Nu greșim dacă spunem că sub Prof. GUSCFAG (Continuare in pag. a V-a) Hadi banii irosiți ar fi din buzunarul propriu, tot așa ați proceda? „Dobrogea nouă" ANCHETA ECONOMICA Activitatea de creștere a eficienței economice polarizează după cum se știe toate ramurile activității productive. Este deci limpede că risipa, cheltuielile neeconomicoase, imobilizările de mijloace materiale și bănești sunt incompatibile cu efortul general de sporire pe toate căile a rentabilității producției. Deși acest lucru pare îndeajuns de cunoscut, actele de risipă și proastă gospodărire a fondurilor fixe și circulante continuă, pe alocuri, să supraviețuiască, umilind nejustificat cheltuielile materiale de fabricație și prețul de cost, pe de o parte, subțiind volumul beneficiilor, pe de altă parte. Imobilizările de fonduri bănești—„viciu“ costisitor al amatorilor de... „pierderi inerente“ Directorul financiar al ÎNTREPRINDERII INTEGRATE DE LUNĂ, tovarășul Valeriu BADARĂU, ne relata că se irosesc însemnate sume de bani mai cu seamă din pricina calității necorespunzătoare a produselor. In primele 10 luni ale acestui an — ne spunea directorul financiar — refuzurile de calitate au însumat peste 54 milioane lei, din care 50 la sută „rezultate“ prin returnarea mărfii de către beneficiari și 40 la sută prin acordarea de bonificații. Valoarea împrumuturilor restante cauzate de stocarea produselor finite fără desfacere reprezintă alte 17 milioane lei (la 1 octombrie a.c.). Judecând lucrurile după insistența cu care se invocă lipsa pieselor de schimb, ca principal factor generator de defecte la țesături, am fi îndemnați să credem că întreprinderea nu are nici o vină, că vinovate pentru slaba calitate a produselor sunt... războaiele care nu funcționează normal tocmai din această pricină. Dar, iată ce ne-a declarat inspectorul Băncii naționale, tovarășul Gh. VECERDEA, care se ocupă și urmărește îndeaproape finanțarea și creditarea întreprinderii. „A invoca lipsa pieselor de schimb drept principala cauză a cheltuielilor neeconomicoase este cel puțin o exagerare. Mai întîi, pentru că majoritatea defectelor se datorează unor faze de producție premergătoare țesătoriei. Mai apoi, pentru că pe aceeași mașină, nn speță pe același război, nu întregul lot de partizi prezintă abateri de calitate, ci la fiecare prtidă doar cîțiva metri“. De altfel, cu prilejul investigațiilor noastre aveam să constatăm realitatea celor spuse de inspectorul Băncii naționale. Situațiile intîlnite ne-au îndemnat să considerăm că o mare parte din vină revine conducerii întreprinderii care întîrzie să aplice măsuri menite să instaureze definitiv climatul exigenței și autoexigenței în domeniul calității produselor. La Integrata de lină imobilizarea de fonduri bănești, însumind zeci de milioane de lei, pare să se fi transformat — dată fiind perpetuarea acestei deficiențe — intr-un costisitor obicei. Dar, efectul nefavorabil asupra eficienței economice D. EUGEN (Continuare in pag. a V-®) / A