Dobrogea Nouă, noiembrie 1970 (Anul 23, nr. 6907-6931)

1970-11-21 / nr. 6924

> Organ al Comitetului județean Constanța al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII, nr. 6924 I Sîmbătă, 21 noiembrie 1970 , 6 pagini, 30 bani VIZITA DELEGAȚI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE, CONDUSĂ DE TOVARĂȘUL NICOL­AE CE­AU­ȘE­SCU, ÎN R. P. BULGARIA Du­pa întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convor­birilor oficiale și semnarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală româno-bulgar, dele­­­gația de partid și guvernamentală Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceau­­șescu, secretar general al Partidu­lui Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împre­ună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bul­gar, președintele Consiliului de Mi­niștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din to­varășii Ilie Verdeț, Leonte Râutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Brejan, este însoțită de Licezar Avramov, Dan­cil Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intra­rea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, în­scrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine ați venit tovarăși români“. Pe alte pancarte sunt înscrise mările „Bul­­garia-România, prietenie în veci“, „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești“, orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri o­­feră oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scan­dează: „Vecina Drujba“ (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului o­­rășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Ta­­nov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucu­ria cetățenilor orașului pentru pri­lejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Suntem­ bu­curoși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scor­­nicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la ad­în­­cirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele Sfatului popular o­­rășenesc, Ivan Nikolciovski, a inmî­­nat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comite­tului orășenesc al Partidului Comu­nist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu rugi­nește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno­­bulgară să strălucească veșnic“. Primiți cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintele conducătorului partidu­lui și statului nostru au fost pri­mite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă înde­lung pentru prietenia româno-bul­­gară. Tinere fete oferă oaspeților pâine și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceau­șescu și Todor Jivkov răspund a­­clamațiilor îndelungi ale locuitori­lor. In localitățile de pe întregul tra­seu pină la Vrața — Skravena, No­­vacene, Mezdra —, sute și sute de locuitori întimpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat semețe, pavăze naturale în de stînci atîtea momente grele din frămîntata isto­rie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani în timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întimpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Poli­tic al C.C. al P.C. Bulgar, prim­­secretar al Comitetului județean al P.C.R. In față ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvoltare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, flu­­turînd stegulețe românești și bul­gare, au ieșit în întâmpinarea oas­peților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrare in oraș sunt reluate în va­luri, multiplicîndu-se în ovațiile și uralele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale Româ­niei și Bulgariei. în acest frumos oraș asistăm la o vibrantă mani­festare a sentimentelor de stimă și prețuire față de conducătorul parti­dului și statului nostru, expresie a prieteniei trainice care unește po­poarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poar­tă numele cunoscutului revoluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cî­­teva ateliere meșteșugărești, desfă­șoară astăzi panorama unui oraș industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armo­nios în peisajul montan, vile co­chete înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Viața (Continuare in pag. a VI-a) Cuvintul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU ♦ Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rând, să mul­țumesc primului secretar al muni­­cipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cu­vintele exprimate la adresa priete­­niei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Plo­iești cu care sunteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că vizita pe care o facem in Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și cola­borării între partidele și popoarele noastre, considerind că aceasta co­respunde atit voinței tuturor lo­cuitorilor țărilor noastre, interese­lor făuririi noii orinduiri in Ro­mânia și Bulgaria, cit și cauzei socialismului și păcii in întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întimpina cu rezultate cât mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oa­menilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în intimpi­­narea Congresului al X-lea al Par­tidului Comunist Bulgar. Vă do­resc multă fericire și multă sănă­tate. (Aplauze). Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, postu­rile noastre de radio și televiziune vor transmite di­rect, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de par­tid și guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republi­ca Populară Bulgaria. Folosind din plin căruțele, autocamioanele, vagoanele. Tot porumbul aflat încă sub „cerul liber“ să ajungă imediat în hambare! S-au uitat, oare, obligațiile față de stat ? Campania de recoltare a porum­bului se poate considera ca și în­cheiată. Pentru că, așa cum re­zultă din situația operativă a Di­recției agricole județene de ieri di­mineață, mai rămăseseră de recol­tat doar 1.168 hectare, ceea ce se poate termina complet în 2—3 zile. Dar, transportul știuleților de pe cîmp la locurile de depozitare ale cooperativelor agricole și de aici la bazele de recepție și la silozuri constituie încă o problemă. De ce ? Pentru că la ora cînd redactăm a­­ceste rînduri, o cantitate de pes­te 18.000 tone de porumb conti­nuă să zacă pe cîmp, iar multe u­­nități n-au transportat la bazele de recepție decit foarte puțin din cantitățile contractate. Cu două zile în urmă, de pildă, cooperativa a­­gricolă de producție din comuna Mihail Kogălniceanu mai avea în cîmp 500 tone de știuleți întinși în grămăjoare mici pe o suprafață de peste 100 de hectare. Cu alte cu­vinte, aici nu s-a reușit pină acum nici măcar să se transporte știule­­ții la cooperativă, ce să mai vor­bim de transportul obligațiilor con­tractuale la bazele de recepție. Pre­ședintele cooperativei, tovarășul Ion PUȘCAȘU, spunea că secția de mecanizare a I.M.A. Castelu le-a asigurat și se asigură necesa­rul de utilaje pentru transport și celelalte lucrări de campanie. Se poate explica, în acest caz, întîr­­zierea ? Desigur că nu. Adăugăm și faptul că, pină în prezent, co­cenii n-au fost transportați decit de pe 300 de hectare din cele 1.000 de hectare care au fost ocupate cu po­rumb. Restul de 700 de hectare „aș­teaptă“ și acum să fie eliberate pentru executarea arăturilor. La cooperativa agricolă de pro­ducție din Techirghiol, situația este aproape identică. Atit că aici știu­­leții au fost transportați de pe cîmp în incinta cooperativei. Dar, suprafața cultivată la C.A.P. Te­­chirghiol este de 495 hectare, deci pe jumătatea suprafeței realizate la C.A.P. Mihail Kogălniceanu, ceea ce denotă că s-a reușit să se trans­porte știuleții de pe cîmp. Nu este insă explicabil (și nici conducerea cooperativei n-a reușit să explice) faptul că, aici, s-a întîrziat foarte mult cu livrările la bază a canti­tăților contractate. Din 1.110 tone nu se transportaseră, pică ieri, de­cit 470 tone. Deși președintele coo­perativei, tovarășul Mucenic MA­­MULAȘ, spunea că a mobilizat toți oamenii, este greu de presupus cînd se va încheia această treabă, mai ales că cooperativa din Techirghiol mai are de livrat încă 640 tone la baza de recepție, în contul contrac­tului încheiat cu statul. Interlocu­torul nostru explica întîrzierea prin aceea că „au ținut cu orice preț ca porumbul să nu rămină pe cîmp“. Nu ne-a explicat însă de ce, in paralel, nu s-a asigurat și trans­portul la bază, deoarece a reieșit că au dispus tot timpul de mijloc­­ c. MAC­AR­IE și G. KAZALI (Continuare în pag. a V-a) Vizita in România a si Republica delegației de stat a Republicii Democrate Germane al­ea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ul­bricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Demo­crate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, preșe­dintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Socialistă de partid „Apa limpede" a FOLCLORULUI POATE ÎNVIORA AC1IVIIAHA CAUÜR CULTURALE Sondajele și în pregnant cercetările mod fol­clorice întreprinse în ulti­ma vreme de către Ca­sa județeană a creației populare în satele jude­țului nostru au demon­strat, cu prisosință, per­sistența vie a folclorului în toate genurile sale. E­­forturile depuse pînă a­­cum în această direcție s-au materializat în apa­riția a numeroase studii și culegeri care, fără a le aureola importanța, au contribuit la depistarea și cunoașterea folclorului ți­nutului dintre Dunăre și mare. Puțin s-a făcut însă în direcția valorifi­­cării lui. Bogăția și va­rietatea folclorului dobro­gean considerăm că poa­te și trebuie să fie o bază de plecare pentru mișcarea artistică de a­­matori care are misiunea de a valorifica tradițiile locale și, de ce nu, să contribuie la reînvierea unor obiceiuri pe care sa­tul le păstrează încă în ascunzișurile memoriei. Căminul cultural, cen­trul spiritual al satului, școala, biblioteca, sunt as­tăzi realități palpabile, care contribuie, alături de celelalte elemente, la cul­turalizarea maselor. In a­­ceste condiții folclorul continuă să existe cu­loare. Creația populară, com­ponentă a culturii națio­nale, nu este însă sufi­cient și sistematic valori­ficată în cadrul unităților culturale din județ. Co­lectivele artistice care funcționează pe lângă că­minele culturale ar tre­bui să aibă în atenția lor depistarea și valorificarea comorilor create de po­por de-a lungul veacu­rilor, fără a se diminua din autenticitate. Asis­tăm astăzi la tendința de a eticheta folclorul în „formă brută“ și „formă stilizată“. Calificativele ni se par cel puțin depla­sate deoarece creația­­ populară autentică repre­zintă sinteza unui înde­lungat proces de mode­lare, de cizelare și șle­fuire pînă la perfecțiu­ne. Stilizarea, de care se face mult abuz în valori­ficare, nu este altceva, după opinia noastră, decât prezentarea valorilor tra­diționale autentice în for­me superficiale și artifi­ciale care profanează în final conținutul și forma lor valoroasă. Nu greșim dacă spunem că sub Prof­­. GUSCFAG (Continuare in pag. a V-a) Hadi banii irosiți ar fi din buzunarul propriu, tot așa ați proceda? „Dobrogea nouă" ANCHETA ECONOMICA Activitatea de creștere a efi­cienței economice polarizează după cum se știe toate ramu­rile activității productive. Este deci limpede că risipa, cheltu­ielile neeconomicoase, imobili­zările de mijloace materiale și bănești sunt incompatibile cu efortul general de sporire pe toate căile a rentabilității pro­ducției. Deși acest lucru pare îndeajuns de cunoscut, actele de risipă și proastă gospodări­re a fondurilor fixe și circu­­lante continuă, pe alocuri, să supraviețuiască, umilind nejus­tificat cheltuielile materiale de fabricație și prețul de cost, pe de o parte, subțiind volumul beneficiilor, pe de altă parte. Imobilizările de fonduri bănești—„viciu“ costisi­tor al amatorilor de... „pierderi inerente“ Directorul financiar al ÎNTRE­PRINDERII INTEGRATE DE LU­NĂ, tovarășul Valeriu BADA­­RĂU, ne relata că se irosesc însemnate sume de bani mai cu seamă din pricina calității necorespunzătoare a produselor. In primele 10 luni ale acestui an — ne spunea directorul financi­ar — refuzurile de calitate au în­sumat peste 54 milioane lei, din care 50 la sută „rezultate“ prin re­­turnarea mărfii de către beneficiari și 40 la sută prin acordarea de bo­nificații. Valoarea împrumuturilor restante cauzate de stocarea produ­selor finite fără desfacere reprezin­tă alte 17 milioane lei (la 1 octom­brie a.c.). Judecând lucrurile după insisten­ța cu care se invocă lipsa pieselor de schimb, ca principal factor gene­rator de defecte la țesături, am fi îndemnați să credem că întreprin­derea nu are nici o vină, că vinovate pentru slaba calitate a produselor sunt... războaiele care nu funcțio­nează normal tocmai din această pricină. Dar, iată ce ne-a declarat inspectorul Băncii naționale, tova­rășul Gh. VECERDEA, care se o­­cupă și urmărește îndeaproape fi­nanțarea și creditarea întreprinderii. „A invoca lipsa pieselor de schimb drept principala cauză a cheltuieli­lor neeconomicoase este cel puțin o exagerare. Mai întîi, pentru că majoritatea defectelor se datorează unor faze de producție premergă­toare țesătoriei. Mai apoi, pentru că pe aceeași mașină, nn speță pe ace­lași război, nu întregul lot de par­­tizi prezintă abateri de calitate, ci la fiecare p­rtidă doar cîțiva me­tri“. De altfel, cu prilejul investigați­ilor noastre aveam să constatăm re­alitatea celor spuse de inspectorul Băncii naționale. Situațiile intîlnite ne-au îndemnat să considerăm că o mare parte din vină revi­ne conducerii întreprinderii ca­re întîrzie să aplice măsuri menite să instaureze defini­tiv climatul exigenței și autoexi­­genței în domeniul calității produ­selor. La Integrata de lină imobili­zarea de fonduri bănești, însumind zeci de milioane de lei, pare să se fi transformat — dată fiind perpe­­tuarea acestei deficiențe — intr-un costisitor obicei. Dar, efectul nefa­vorabil asupra eficienței economice D. EUGEN (Continuare in pag. a V-®) / A

Next