Dobrogea Nouă, aprilie 1971 (Anul 24, nr. 7034-7059)

1971-04-08 / nr. 7040

V. DOBROGEA NOUA nr. 7046 Partidul Comunist Român apărător dîrz al independenței și suveranității naționale (urmare di­n pag­­i­ ror forțelor vii, sănătoase, ale nați­unii, ale întregului popor. Semnifi­cative sînt, în această direcție, ac­țiunile inițiale de partid care au condus la închegarea, la Țebea, în 1935, sub gorunul legendar al lui Horia, a primului simbure de Front popular antifascist în România; întrunirile, demonstrațiile și mani­festațiile, desfășurate în mai-iunie 1936 în Capitală, pe Valea Jiului și în alte centre muncitorești ale țării, din inițiativa și cu partici­parea comuniștilor, care exprimau hotărîrea lor fermă de a lupta Îm­potriva primejdiei hitleriste. ..Pe­ricole grave — arăta C.C. al P.C.R. în 1936 — amenință națiunea. In­dependența poporului român este amenințată de statele din blocul fascist central european format sub hegemonia imperialismului ger­­­­man, care se înarmează in goana nemaivăzută pentru cotropirea în primul rând a orientului european, încercuirea României este un fapt. In caz de victorie, blocul fascist va șterge țara de pe harta Europei, va distruge bazele înseși ale existen­ței naționale, ale unui popor care a luptat 700 de ani pentru ființa, unitatea și libertatea sa“. Acționînd energic, pe linia mari­lor imperative ale momentului is­toric, pe linia celor mai înalte tra­diții ale trecutului de luptă al po­porului, Partidul Comunist cerea adoptarea unor măsuri concrete, e­­ficiente de rezistența antifascistă, de întărire a capacității de apărare a țării și a armatei române care să îndepărteze această mare pri­mejdie. Legînd destinele membrilor săi de înseși destinele țării, ale popo­rului din care se născuse și pe ca­re dorea din toată inima să-l slu­jească cu abnegație, P.C.R. declara solemn, in 1938 : „Ne cheamă la luptă sîngele lui Doja, Horia și Tudor Vladimirescu. Ne cheamă la luptă dragostea de această țară, pe­ care nu vrem s-o vedem sfîșiată și cotropită, dragostea de acest popor pe care nu-l visem îngenun­g cheat și robit“. In lupta împotriva fascismului, partidul era însuflețit de adînca convingere,­­ exprimata răspicat în documentele vremii, că „proletariatul este răspunzător de soarta poporului său, in fruntea căreia istoria-l cheamă“. Vibran­tele sale apeluri către popor au fost însoțite de afirmarea hotărîrii neclintite a comuniștilor de a apă­ra „cu arma în mină independența României dacă țara noastră ar­­ fi silită să ducă un război național de apărare contra imperialismului fascist“. Tocmai această atitudine profund patriotică, adine responsabilă față de interesele supreme ale țării, a Partidului Comunist Român , in­tr-un moment de grea cumpănă pentru destinele poporului nostru - a făcut ca realizeze largi în jurul său să se pături și categorii sociale, pentru care apărarea struc­­turilor democratice, a integrității teritoriale, independenței și suve­ranității naționale constituia bunul cel mai de preț. Eroica luptă dusă de partidul nostru, în situații grele, sub steagul celor mai înalte idealuri ale demo­crației și independenței naționale, a contribuit la dezvoltarea senti­mentelor antifasciste și antihitle­riste în sinul poporului — al clasei muncitoare, țărănimii, intelectuali­tății, armatei etc. — la făurirea premiselor pentru coalizarea, în timpul dictaturii militaro-fasciste și al războiului hitlerist antisovie­­­tic, a tuturor forțelor democratice­­ și patriotice,’ care au făurit marea victorie a insurecției ‘ armate din august 1944. Acest act­ istoric, înfăptuit prac­tic de întregul popor român, in frunte cu comuniștii, a avut loc în condițiile prielnice ale creșterii generale a rezistenței antihitleriste a popoarelor, ale infringerilor su­ferite pe front de către armatele naziste — grație loviturilor nimi­citoare și repetate date mașinii de război hitleriste de către armatele Uniunii Sovietice - care a purtat pe umerii săi greul războiului - și ale celorlalte puteri ale coaliției antifasciste. In istoria țării a inceput o epo­că nouă, luminoasă — epoca dobin­­dirii unei reale și depline inde­pendențe naționale. Rod al revo­luției populare, recucerirea inde­pendenței și suveranității de stat a României nu a fost deloc netedă, deloc ușoară. Masele largi popu­lare, in frunte cu comuniștii, au dat in această bătălie, cu genero­zitate, noi și noi jertfe. Ele au trebuit să înfrunte îndîrjita rezis­tență a politicii reacționare a cla­selor exploatatoare,­­ în frunte cu „partidele istorice“, încurajate și sprijinite de puterile imperialiste, opoziția monarhiei. Incredințind Partidului Comunist mandatul de a-i conduce destinele, masele largi ale poporului român i-au încredin­țat implicit înalta misiune de a apăra­­ și consolida independența și suveranitatea națională - cucerire de seamă a revoluției populare, condiție primordială a progresului multilateral al României socialiste. Acționînd pentru prima dată in istoria sa ca stat pe deplin inde­pendent și suveran, neînfeudat mo­nopolurilor imperialiste, stăpînă autentică pe resursele sale, Româ­nia realizează azi, datorită­ politi­cii profund patriotice a Partidului Comunist Român, visurile cele m­ai înaripate ale înaintașilor, pentru a căror împlinire au năzuit și s-au jertfit cei mai buni fii ai poporu­lui nostru. „Intîlnire“ cu 400 de produse noi Din inițiativa I.C.R.M. Constanța, a fost deschisă o expoziție cu produse metalo-chimice in str. Ștefan cel Mare nr. 66 (fostul local al A.G.V.P.S ). Aceasta are drept scop de a face cunoscute publicului cele peste 400 produse noi care vor intra sau au in­trat zilele acestea in rețeaua comercială. Intre cele m­ai deose­bite produse noi, prezentate cu acest prilej, se numără radiatoa­rele electrice cu ulei, reglabile, sobele de teracotă electrice, to­cătorul de legume, plăcile de faianță montate, ochelarii lanternă, aparatul „infragil“ pentru fripturi, plodul pentru plajă, dispo­zitivul electric pentru ondulat păruit etc. Zabrașca Deficiențele au fost înlăturate Perioade întregi de timp, în orașul Năvodari, curentul electric era așa de slab nicit nu reușea să aprindă un bec, iar în altele era așa de puternic, nicit becurile nu mai rezistau. La vremea res­pectivă, ziarul nostru, a luat po­ziție critică față de acest fenomen, deloc plăcut, publicînd în coloanele sale articolul „Cind în salturi, cînd deloc“. Răspunsul primit de la I.R.E. Constanța confirmă întru totul jus­tețea celor relatate în articol, a­­nunțîndu-ne că acest lucru s-a datorat modificărilor tăcute in schema de alimentare cu energie electrică a zonei Năvodari, situație ce a fost impusă de remedierea u­­nor defecțiuni la instalațiile elec­trice ce aparțin I.R.E.C. Sintern în­științați, de asemenea, că acest ne­ajuns a fost înlăturat și că s-a sta­bilit ca, periodic, șeful secției de distribuție a energiei electrice Con­stanța să ia legătura cu reprezen­tanții Consiliului popular orășenesc Năvodari pentru a se acționa ime­diat atunci cînd se constată defec­țiuni de acest gen pe rețeaua de distribuție a energiei electrice din zonă. Vinovații­­ sancționați Printre multiplele aspecte rela­tate în articolul „Mărfuri sunt în piață, dar gospodarii nu se prea văd“, apărut în ziarul nostru din 23 februarie a.c., semnalam că, în unele piețe ale orașului Constanța, curățenia lasă uneori de dorit, că unii responsabili de unități și re­prezentanți ai I.G.C. privesc cu superficialitate acest lucru. Inspectoratul sanitar de stat ne trimite o scrisoare din care aflăm ș „întreprinderea de gospodărie co­munală are un program de ridicare a reziduurilor menajere și stradale care nu este în permanență res­pectat, fapt care a dus la sancțio­narea conducerii și a șefilor de sectoare în repetate rânduri în a­­nul 1970, ca urmare a situației con­statate în piața „Unirii“, șeful de sector I. G. C„ Tasul» Gumeni, și responsabilul unității „Pește”% Iulian Sandu, care a fost surprins depozitind pe platforma pieței res­turi alimentare, au fost sancționați. Administrația piețelor a contrac­tat cu I.G.C. prestarea de servicii in piețele orașului în care s-a pre­văzut ca resturile solide din piețele „Grivița" și „Unirii" să fie colec­tate și în zilele de duminică și săr­bători“. ' Acum totul e­n regulă La parterul blocului din bulevar­dul Tomis nr. 109 Constanța, func­ționează trei unități aparținind co­operativei „Igiena“, O.C.U. „Ali­mentara“ și T.A.P.L. Cum era și normal, resturile menajere din a­­ceste unități trebuiau depozitate undeva. In acest sens, unitățile au fost dotate cu pubele și a­ s­ău fixăț și locurile de amplasare. Numai că unii dintre salariați aruncau gu­noaiele în spatele blocului­ în curte, ceea ce a dus, desigur, la unele nemulțumiri. După publicarea articolului „Pe seama locatarilor“ in ziarul „Do­­brogea nouă“ nr. 6984, cooperativa „Igiena“ și O.C.L. „Alimentara“ au trimis redacției răspunsuri în care se arată măsurile ce au fost luate în acest sens (interzicerea accesu­lui în curte al personalului unită­ților, asigurarea și menținerea cu­rățeniei în unități), precum și sanc­țiunile ce au fost aplicate celor ce s au făcut vinovați. Pag. a 3-a InTpTT^TU­TB 12.000 kg — i­r­i­g­a­t UJUUmm 4.500 kg — neirigat UN ANGAJAMENT CARE ONOREAZĂ ȘI OBLIGA UN TEREN FERTIL DE AFIRMARE a tineretului din satele județului Constanța Un obiectiv principal, căruia Co­mitetul județean al U.T.G. îi acor­dă o deosebită importanță, îl con­stituie educarea prin muncă și pentru muncă a tineretului, mobi­lizarea tinerilor din agricultură la Îndeplinirea planurilor economice de creștere continuă a producției. Cunoscînd posibilitățile multiple ale dezvoltării unei agriculturi pe baze științifice, am considerat de datoria noastră să răspundem an­gajamentului luat de lucrătorii din agricultura județului Constanța. DE A REALIZA IN MEDIE 4.300 KG PORUMB-BOABE LA NEIRI­GAT ȘI 12.000 KG PORUMB-BOA­­BE LA HECTAR PE TERENURILE IRIGATE, aceasta reprezentând pentru fiecare unitate agricolă o depășire de plan cu cel puțin 30 la sută. Comitetul județean al R­.T.G. are convingerea deplină că aceste angajamente pot fi îndepli­nite, organizațiilor U.T.C. din coo­perativele agricole de producție, stațiunile pentru mecanizarea agri­culturii și întreprinderile agricole de stat revenindu-le sarcina de a asigura in acest sens mobilizarea tuturor tinerilor la executarea în­tregului complex de măsuri agro­tehnice recomandat. Pentru tinerii din agricultura ju­dețului nostru, măsurile stabilite de Comitetul județean de partid pe linia obținerii unor rezultate deo­sebite în creșterea producției agri­cole, constituie un prilej de anga­jare plenară și conștientă in ve­derea îndeplinirii angajamentelor stabilite. Comitetul județean al U.T.C. a indicat tuturor organelor și organizațiilor U.T.C. din unită­țile agricole să dezbată, la toate nivelele, măsurile ce trebuie luate pentru sporirea producției în anul 1971 și, sub îndrumarea directă a organizațiilor de partid, să treacă la realizarea acestora. Pentru cu­noașterea modului de aplicare a celor mai corespunzătoare mijloace de obținere a unor producții spo­rite la hectar. Organizațiile U.T.C. au sarcina să inițieze întîlniri și dezbateri cu specialiștii, cu condu­cătorii unităților agricole, avînd astfel posibilitatea să prevadă în planurile lor de activitate sarcini concrete, în funcție de condițiile pedoclimatice specifice. Pe baza și in spiritul planului de măsuri ela­borat de Comitetul județean de partid și de Consiliul popular ju­dețean, privind executarea lucră­rilor la cultura porumbului in a­­nul 1971, organizațiile U.T.C. sint datoare să ia toate măsurile in ve­derea cunoașterii de către tinerii mecanizatori și cooperatori a regu­lilor privitoare la tehnica cultivării porumbului. In această ordine de idei, este în curs de pregătire con­cursul „Cine cunoaște tehnologia porumbului —­ cîștigă“ ce va fi cu­­rind lansat, cu faze pe secții, fer­me, brigăzi și pe județ, diferențiat pe categorii de tineri. Organizațiile U.T.C. din unitățile, care au amenajat suprafețe de te­ren pentru irigat și vor cultiva in acest an porumb, vor recomanda consiliilor de conducere, comitete­lor de direcție pe cei mai buni ti­neri care să se califice in meseria­­le motopompist, astf­el incit să se asigure numărul necesar de oa­meni pregătiți temeinic pentru munca de mare răspundere în sec­torul de irigații. In același timp, organizațiile U.T.C. trebuie să des­fășoare o largă acțiune de identi­ficare a tinerilor ce au fost califi­cați in această meserie, dar care acum lucrează în alte sectoare, pentru ca aceștia să fie determi­nați să-și reia ocupația pentru ca­re au fost pregătiți și în care-și pot aduce o contribuție mai mare la dezvoltarea economiei naționale. O sarcină importantă ce revine organizațiilor U.T.C. din zonele a­­menajate pentru irigat este consti­tuirea echipelor din tineri care să urmărească permanent întreținerea unor canale din sistemul de irigații. Cunoscînd faptul că densitatea plantelor constituie un factor de­terminant în obținerea unor pro­ducții mari la hectar, organizații­lor U.T.C. le revine sarcina de ma­re răspundere de a antrena între­gul tineret de la sate la confec­ționarea ghivecelor nutritive nece­sare completării golurilor rămase după semănat. Considerăm că, fără eforturi deosebite, fiecare tînăr va putea insămința in astfel de ghi­vece cite cel puțin 2.000 boabe de porumb. Va trebui larg populari­zată și extinsă inițiativa mecaniza­torilor de la S.M.A. Dorobanțu­,, ca­re a fost de altfel generalizată in întreaga țară și înscrisă in regu­lamentul concursului „Secția cu cele m­­ai bune rezultate“. Pe aceas­tă bază, urmează ca fiecare tinăr cooperator să lucreze cite două hec­tare in acord global. De modul cum organizațiile U.T.C. vor asigura realizarea pe etape a acestor măsuri, desfășura­rea unei munci diferențiate pe ca­tegorii de tineri, depinde contri­buția lor la materializarea in prac­tică a măsurilor stabilite de partid pe linia dezvoltarii intensive a a­­griculturii. Sunt toate condițile ca această­ contribuție să fie cit mai substanțială, pe măsura energiei și clanului tineretului din satele noastre. Enac NEGRAIA, președintele Consiliului cu munca în rândul tineretului de la sate metoda și Cind peste instrumentele normării muncii s-a așternut praful rutinei (urmare din pag. 1) comportării normelor în procesul realizării planului necesită un ma­re volum de muncă. Iată de ce re­zultă că o parte din cronometrări au fost „făcute“ în birou și, ca ur­mare, normele rezultate nu sunt precise. Lipsa planurilor de opera­ții și neindicarea mașinilor, scule­lor și dispozitivelor cu care se execută fiecare operație nu dau posibilitatea organizării execuției raționale, pe faze, a fiecărei ope­rații. Așadar, execuția operației pe faze diferă de la un executant la altul și duce la un mare consum de muncă, la apariția în final a unor „produse neproductive“. Carențe inadmisibile constatăm și în aplicarea normelor. Astfel, atît fișele cronometrice cit și cele tehnologice în loc să fie toate dac­tilografiate sau scrise cu tuș sau cerneală, multe din ele sunt scrise cu creionul sau transcrise cu in­digoul. Apare astfel posibilitatea unor modificări subiective pe care, de fapt, le și constatăm : radieri, ștersături și modificări făcute de o singură persoană sub semnături­le date de mai răspundere, fără mulți factori de ca valabilitatea modificărilor să fie confirmată de toți. Consecințele situației actuale a normării s-au­ materializat într-o creștere prea lentă a timpului prestat in acord. Așa incit și in ianuarie și în februarie peste 250 muncitori au fost retribuiți în re­gie. Alte consecințe : mărirea fluc­tuației muncitorilor, slaba utilizare a timpului de muncă, creșterea numărului de salariați peste cel planificat au dus, in final, la ne­­realizarea productivității muncii și beneficiului, la scăderea eficienței economice in cele din urm­ă. Se impune deci revederea situaț­ției normării muncii prin : dotarea cu ceasuri cronometre a tuturor tehnicienilor normatori și maiștri­lor din secțiile de bază; trecerea la metoda de normare analitică complexă măcar la reperele a că­ror serie anuală e de ordinul mii­lor, reciclarea cunoștințelor profe­sionale ale normatorilor, in funcție de noile cerințe ale producției etc. Este necesar, de ase­menea, să se elimine și celelalte carențe consta­tate in aplicarea normelor, astfel incit comensurarea muncii să fie ridicată la rolul ei de factor sti­mulator al creșterii eficienței eco­nomice. PIONIERII - PRIMAVARA DE AUR A PATRIEI (Urmare din pag. 1) județean, Nicolae PETRE, prim­­­secretar al Comitetului municipal Constanța al P.C.R., activiști de partid, de stat, ai organizațiilor de pionieri, cadre didactice. Ora 10. In imensa Sală a spor­turilor - o liniște solemnă. 2.500 de inimi bat cu putere, ochii miilor de pionieri se umezesc până la izbucnirea lacrimilor pe care nu­mai natura le poate egala­ in rouă dimineților de primăvară. Trom­petele vestesc, prin note solemne, sosirea oaspeților și începerea ceremonialului pionieresc. In at­mosfera și entuziasmul de nede­­scris care se declanșează, din mii de piepturi se,scandează „P.C.R.“, „Ceaușescu“, „P.C.R.“, „Ceaușes­­cu“. Iui Pioniera I. Borda prezintă rapor­profesorului Toma MAREȘ, președintele Consiliului județean al pionierilor, care la rându-i ros­tește deviza solemnă : „PENTRU GLORIA POPORULUI ȘI ÎNFLO­RIREA ROMÂNIEI SOCIALISTE, PENTRU CAUZA PARTIDULUI­­ ÎNAINTE!“. Atmosfera este copleșitoare, to­tul vibrează la cea mai înaltă ten­siune a sufletului, a inimii. Gar­durile, simțămintele cele mai cu­rate, puritatea acestei copilării fe­ricite se îndreaptă către partid ca un legământ al celor mai tineri fii ai Dobrogei socialiste. „Vă încre­dințăm,­­ tovarășe prim-secretar, spunea pioniera Gabriela Mislea, de la Școala generală nr. 26, că deși la o virstă fragedă, suntem­ conștienți de marea răspundere ce apasă pe umerii noștri pentru ridi­carea României pe cele mai înalte culmi ale progresului și civilizației. De la părinți, de la dascăli, care ne ajută să pătrundem în marele imperiu al științei și culturii, am aflat multe despre înaintașii noștri, despre spiritul de sacrificiu și jert­fa de singe, tribut scump cu care comuniștii au croit destinul de astăzi al patriei socialiste“. Aceste cuvinte emoționante, ros­tite de un fiu al Dobrogei, a cărui virstă n-a trecut pragul copilăriei, capătă strălucire prin rezultatele bune la învățătură, prin numeroa­sele acțiuni de cunoaștere și înfru­musețare a județului la care parti­cipă pionierii. „Sîntem emoționați, tovarășe Vilcu, avind prilejul să vă întâlnim, și eu, de la această tribună, sarcina de a­ vă adresa un cuvînt de salut pionieresc din partea co­legilor mei, pionierii comunei Mi­hail Kogălniceaniu, a răsunat gla­sul Lilianei Ivanov. Sîntem încă mici, dar știm că partidul așteaptă din partea noastră fapte mari. De aceea ne angajăm în fața conduce­rii Organizației județene de partid ca pionierii și școlarii din comuna noastră să fie prezenți la toate acțiunile­ menite ’să îmbogățească viața comunei Mihail Kogălnicea­­nu“. Vă dăm cuvântul nostru de pio­nieri, parcă voiau să spună cei 2.500 de purtători ai cravatelor roșii prezenți în sală. Acesta era sentimentul pe care-l trăiau dăs­călii, și ei în număr mare prezenți la această manifestare. „Eu repre­zint 5.000 de pionieri din orașul Medgidia, a declarat în cuvîntul ei Emanuela Dumitrescu. Din spusele bătrânilor am aflat o parte a isto­riei, Medgidiei de odinioară, dar noi, copiii orașului de astăzi, ne-am născut într-o așezare urba­nă modernă, ne hrănim din seva bogată a socialismului, ne încălzim și ne modelăm sufletele la soarele acestui ev. Pentru toate acestea suntem­ gata să răspundem la orice chemare a partidului, să ne asu­măm răspundem­ pe măsura pute­rilor noastre. Ne străduim să ob­ținem note mari la învățătură, să contribuim la înfrumusețarea ora­șului, vrem să ocrotim cu mâinile noastre fiecare pom, fiecare floa­re, să facem din orașul la care ne-am născut și trăim o așezare de­ onoare a județului". Emil ZĂLOG Activitatea cooperativei „Radiotehnica“ pe unde de înaltă frecventă Pentru a cunoaște activitatea și rezultatele obținute de lucrătorii a­­cestei cooperative prestatoare de servicii de înaltă tehnicitate am rugat pe tovarășul președinte Gheorghe BERCA să ne răspundă la cîteva întrebări. — Tovarășe președinte, alte unități funcționează în cadrul cooperativei și dacă acestea sa­tisfac cerințele cetățenilor ? — In cadrul cooperativei noastre funcționează 28 de unități, dintre care 24 de deservire și 4 pentru producția de serie. La amplasarea unităților s-a ținut seama ca elee să fie râspindite echilibrat pe în­tregul județ. De pildă, în orașul Constanța, funcționează 8 unități, dintre care 4 profilate pe repara­ții radio, iar alte 4 pe reparații de televizoare. 2 unități mixte au fost deschise în Medgidia, iar alte 14 unități funcționează în diferite lo­calități cum sunt : orașele Manga­lia și Cernavodă, comunele 23 Au­gust, Băneasa, Negru Vodă, Mihail Kogălniceanu, Cobadin, Topraisa, etc. Toate aceste unități sunt deser­vite de depanatori cu bună califi­care. De asemenea, pe lângă uni­tățile amintite, în diferite comune au fost înființate 69 de puncte fixe pentru reparații de radio și televi­zoare. Punctele fixe au program săptămânal bine stabilit : 30 dintre ele sunt deservite de atelierul mo­bil al cooperativei, iar restul de lucrătorii celor mai apropiate uni­tăți. Activitatea desfășurată până în prezent a dovedit că amplasarea unităților și punctelor fixe este ju­dicios realizată. Cu toate acestea nu putem spune că nu mai avem și goluri. De exemplu, in cartierul Tomis Nord, cartier in continuă creștere, di­n lipsă de spațiu, nu avem nici o unitate de reparații cu toate că solicitările sunt nenu­mărate. Totuși, sperăm că organele în drept vor avea in vedere repar­tizarea unui spațiu corespunzător pentru deschiderea unei unități ca­re să satisfacă cerințele populației acestui nou cartier. — Ați amintit despre patru unități de producție de serie. Care este profilul și activitatea lor ? — De la început subliniez faptul că aceste unități ne dau o mare satisfacție nu numai prin cantita­tea produselor, a recondiționărilor unor piese ci, in mod special, prin calitatea lucrărilor. De pildă, cu toate că stabilizatorii de tensiune sunt realizați recent în aceste uni­tăți, apreciem calitatea lor superi­oară. Afirmația nu ne aparține. Calitatea lor a fost elogiată de specialiști in materie care au a­­firmat că Stabilizatorii fabricați de noi pot concura cu succes pe cei din import. Numai pentru anul acesta cele 7 unități de producție de serie au in plan fabricarea a 10.000 de sta­bilizatori, 2.000 de redresori auto 200.000 de diferite tipuri de bobine precum și 9.000 de antene TV pen­tru diferite canale. în plus, aparate „Verif­ix“ pentru verificarea cu­noștințelor elevilor. — Reflectă planul de produc­ție activitatea lucrătorilor din cooperativa „Radiotehnica“ ? — Pentru o ilustrare mai sem­nificativă a activității lucrătorilor noștri consider necesar să apelez și la rezultatele obținute anul tre­cut, cînd, planul de producție a fost îndeplinit la toți indicatorii. De pildă, la producția marfă a fost îndeplinit in proporție de 111 la sută, încasări de la populație — 10* la sută, livrări la fondul pieței — 121 la sută, beneficiu — 178 la­ su­tă, producția marfă vîndută și în­casată — 122,45 la sută. In spatele acestor cifre se află activitatea tu­turor lucrătorilor noștri. Printre a­­ceștia amintesc pe tovarășii: Gheor­­gh­e Schramm, Constantin Ioniță, Victor Cazacu, Lucian Halet, Ion Tănase și mulți alții. Succesele ob­ținute anul trecut sunt continuate in prezent pe o treaptă superioară. De exemplu, pe primul trimestru al anului în Curs, platoul de pro­ducție pe cooperativă a fost reali­zat la producția marfă in proporție de 104,6 la sută, încasări de la populație — 103,5 la sută, livrări la fondul pieței — 189,9 la sută etc. Nu pot încheia discuția noastră fă­ră să mai amintesc încă cîțiva harnici lucrători din rindul celor mulți: Spiru Bocăneanu, Ovidiu Georgescu, Iosif Dem­e și alții. ION GHIȚA

Next