Drapelul Roşu, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7666-7689)

1969-09-19 / nr. 7681

în Zona tipo­grafilor s-a inaugurat cel mai mare com­plex comercial din județ ieri la Timișoara, in noul car­­tier de locuințe „Zona tipografi­lor“, in prezența unor reprezen­tanți ai organelor locale de partid și de stat, a fost dat in folosință cel mai mare complex comercial din județul Timiș și unul dintre cele mai întinse din țară. Amă­nunte despre această importantă lucrare am primit de la tov. Va­sile Moț, vicepreședinte al Comi­tetului executiv al Consiliului popular județean. Complexul, amplasat pe br. Leontin Sălaj­an, pe lîngă ținuta sa modernă, are meritul de a de­servi populația din noul cartier de locuințe. Avînd o suprafață uti­lă de 5.200 mp, pe cele două ni­vele, el dispune de un însemnat număr de unități : alimentară cu autoservire, textile, metalo-chimi­­ce, legume-fructe, restaurant, co­fetărie, librărie, farmacie, tutun­gerie etc. — In cadrul complexului, un loc important ocupă și unitățile prestatoare de servicii către popu­lație. Ce se oferă clienților pe a­­ceastă linie de deservire ? — Cooperația meșteșugărească va fi reprezentată prin unități de coafură-frizerie, ateliere de croi­torie, încălțăminte, unitate de re­parat aparate de radio și televi­zoare etc., care vor fi deservite de aproximativ 260 de meseriași din­tre cei mai pricepuți din orașul nostru. Programul acestor unități va fi fixat în funcție de cerințele populației, urmărindu-se o cît mai bună deservire din toate punctele de vedere. — Cine a executat această lu­crare care, evident, îmbină în mod fericit utilul cu plăcutul ? — Lucrarea a fost proiectată de un colectiv de arhitecți de la D.S.A.P.C. Timișoara (în frunte cu Aurel Sîrbu și Fr. Heler) și exe­cutată de Grupul de șantiere nr. 1 din localitate (șef de șantier ing. Ion Cionca, iar diriginte Sever Bogdan). Linia arhitectonică a complexului este din cele mai a­­trăgătoare, încadrindu-se în an­samblul construcțiilor dimpre­jur. Pentru a fi cît mai plăcut s-a trecut la decorarea spațiilor inte­rioare cu zone­­ verzi, jardiniere de flori și cu un sistem special de iluminare pe timp de noapte. Aș vrea să mai adaug că încă din pri­mele ore de la deschidere noul complex a cunoscut o mare aflu­ență de cetățeni, bucurîndu-se de aprecierile acestora. In încheiere dorim să sugerăm tovarășilor care au realizat a­­ceastă importantă lucrare punerea la punct a cîtorva ,,amănunte“, care n-au fost rezolvate pînă la inaugurare : în primul rînd com­plexul are nevoie de o firmă, ca­re momentan lipsește, adecvată stilului arhitectonic al clădirii, și de un panou la intrare cu o schi­ță care să informeze cumpărătorii asupra amplasamentului diferitelor unități. De asemenea, este de do­rit să se monteze de urgență cele două lifturi și să se amenajeze pî­nă la capăt spațiile dimprejurul complexului care, fără îndoială, țin tot de „cartea sa de vizită". ION VARADEANU Noul turn de uscare pentru deter­genți condiționați, dar de curînd în folosință la uzina „Azur". Foto : E. KOBICSEK PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! anelrasu Vineri, 19 septembrie 1969 4 pagini, 30 bani ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANuL XXVI, NR. 7.681 Organizarea științifică a șantierelor Garanția scurtării termenelor de construcții In ultimul timp, progresul științei a făcut posibilă promovarea în exe­cuția construcțiilor a numeroase uti­laje și sisteme tehnologice noi, ale căror performanțe se reflectă attît în îmbunătățirea parametrilor durată și cost (cheile de control ale eficienței unui șantier), cît și în proliferarea factorilor perturbatori, care impun un schimb rapid de informații către și de la organele decizionale, în vede­rea asigurării îmbunătățirii celor doi parametri. Gradul ridicat de mecani­zare al transporturilor și lucrărilor de terasament, al transportului pe ver­ticală a materialelor, glisările, stați­ile centrale de fabricare a betoanelor, industrializarea executării elemente­lor de construcții ș. a. au permis intensificarea ritmului de execuție a lucrărilor de construcții care, în ce privește performanțele, au atins cele mai optimiste previziuni. Scurtarea duratelor de execuție es­te și rezultatul unor probleme noi de organizare științifică a șantierelor impuse de necesitatea sincronizării activității muncitorilor calificați în diferite specialități, cu asigurarea în stocuri dimensionate după criterii ra­ționale a materialelor, confecțiilor și prefabricatelor, cu folosirea la indici de maximă eficiență a utilajelor. A­­ceste imperative trebuie privite bila­teral — prin prisma obiectului ana­lizat, dar și prin cea a repartizării mijloacelor de producție la alte o­­biecte — totul, evident, subordonat scurtării duratei de execuție în con­dițiile reducerii costului, respectiv a optimizării beneficiului. Complexita­tea acestor parametri, care trebuie planificați și controlați sistematic, implică introducerea în munca celor ce organizează, controlează și dau de­cizii de la diferite nivele de condu­cere, a unor instrumente noi de lu­cru, înmănunchiate sub numele de cercetare operațională — știință fun­damentată pe matematica modernă a­­plicativă și apărută pe fondul spori­rii posibilităților de execuție. Acum, credem, apare evident faptul că ex­periența, capacitatea personală, talen­tul constructorilor au nevoie, din ce în ce mai mult, de instrumente de organizare și control, adecvate gra­dului sporit de complexitate al sar­cinilor stabilite de Congresul al X- lea al partidului în acest important sector al economiei naționale. Iată de ce conducerea Trustului de con­strucții Timișoara, pornind de la considerentele arătate mai sus și ți­­nînd seama de gama largă a proble­melor de organizare și control spe­cific răspîndirii lucrărilor pe o mare arie geografică, precum și de varie­tatea de soluții constructive care tre­buie aplicate simultan sau în lanț (de la lucrări de locuințe, social-cultura­­le, rețele exterioare ș.a. pînă la con­strucții industriale), s-a orientat, o da­tă cu introducerea tehnicii noi în activitatea de producție, spre îmbu­nătățirea continuă a formelor orga­nizatorice și a metodelor de condu­cere — sarcină formulată cu deose­bită pregnanță în hotărîrile Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Român. In acest sens, s-a procedat la înlocuirea sistematică a metodelor tradiționale de organizare și control cu metodele disciplinelor cercetării operaționale, singurele compatibile să asigure eficiență maximă capacități­lor moderne de execuție. Prima fază a introducerii metode­lor disciplinelor cercetării operaționa­le* este, oricum, mai dificilă, întrucît cel mai important parametru care trebuie avut în vedere în această pe­rioadă îl constituie factorul psiholo­­gic. Ignorarea acestuia înseamnă, de cele mai multe ori, bagatelizarea și compromiterea noului în fața chemați să-l aplice, neîncredere celor și, chiar, aversiune din partea celor ca­re, în fapt, ar avea cele mai multe foloase de trai din însușirea și apli­carea noului. In lumina acestor con­siderente s-a trecut la acțiunea de sensibilizare a cadrelor de conducere de la diferite nivele din trust, prin conferințe, instructaje etc., informații sistematice asupra performanțelor cercetării operaționale, cu ajutorul cărora se pot lua hotărîri optime în cadrul planificării unui sistem de construcții sau se pot da decizii op­time atunci cînd pe parcursul execu­ției trebuie reconsiderate unele crite­rii. Au fost prezentate, de asemenea, într-un ciclu, cinci conferințe-instruc­­taj, exemple concrete de tratare a u­­nor probleme de construcții cu ajuto­rul programării liniare și a fenome­nelor de așteptare, prezentîndu-se a­­tît alcătuirea fiecărui model matema­tic expus, cît și specificul algoritme­­lor respective de optimizare. Cu a­­ceastă ocazie au fost prezentate și Ing. IGOR GRIVOROVSCHI, Ing. MIRCEA FRIȘ, Trustul de construcții Timișoara (Continuare în pag. a III-a) 1 Antiteze arhitecturale. Foto : G. STOIAN BOGATA AGENDĂ JUBILIARĂ Evenimentul sărbătoririi a 700 de ani de existență documentară a municipiului Timișoara este precedat de numeroase mani­festării festive. Astăzi, Consiliul popular municipal, în colaborare cu Universitatea, organizează, la ora 9 în Aulă o SESIUNE­ ȘTI­INȚIFICA intitulată „DIN IS­TORIA TIMIȘOAREI", la participă numeroși oameni care de știință de prestigiu din centrele universitare ale țării. Programul cuprinde comuni­cările : „Timișoara în documen­te cartografice medievale" — lector univ. Marius Bizerea, „Pavel Chinezul, comite de Ti­miș" — prof. emerit Dan Po­­pescu, „Timișoara în lupta anti­­otomană" — conf. univ. dr. Au­rel Țintă, „Cetatea și orașul Ti­mișoara sub ocupația otomană" — dr. doc. Matilda Alexandres­­cu-Dersca Bulgaru, cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga“ din București, „Aspecte demografice din Timi­șoara la începutul secolului al XVIII-lea“ — conf. univ. dr. Aurel Țintă, „Viața sanitară ti­mișoreană în secolul al XVIII- lea“ — dr. D. Dobrescu și Gri­­gore Popiți, „Conferința de la Timișoara din 1869 (premisele a­­lianței româno-sîrbe împotriva dualismului habsburgic)" —prof. I. D. Suciu, cercetător principal la Institutul de istorie „Nicolae Iorga", București, „Rolul frun­tașilor români bănățeni în con­stituirea Partidului Național din Transilvania, în 1881" — conf. univ. Iosif Kovács, cercetător uniser principal la Institutul de istorie din Cluj, „Mișcarea muncito­rească și socialistă din Timișoa­ra la Începutul secolului XX" — dr. Ioan Cicală, șef de sector la Institutul de istorie din Cluj, „Timișoara, centru important al luptei antifasciste din Banat (1933—1938)“ — lector univ. Gheorghe Oancea, „Participarea patrioților timișoreni la miș­carea de rezistență antifascistă (1940—1944)“ — lector univ. Wi­liam Marin, „Mutații în dinami­ca și structura industriei timi­șorene" — prof. univ. dr. Ioan Zahiu și lector univ. I. Moțiu. După-amiază, la ora 17, are loc, în aceeași sală, SIMPOZIO­NUL intitulat „TIMIȘOARA, IMPORTANT CENTRU ȘTIIN­ȚIFIC ȘI SOCIAL-CULTURAL AL PATRIEI". Din program spi­ I (Continuare în pag. a II-a) | S Obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R. - Tnsuf­lețitor program Je munci Unghiul larg al recep­tivității față de pro­punerile comuniștilor Prin modul în care a fost pregătit și s-a desfășurat, prin hotărîrile a­­doptate, Congresul al X-lea al P.C.R. a dat un nou impuls activității or­ganelor și organizațiilor de partid pe linia stimulării inițiativei oamenilor, promovării schimbului de opinii, re­ceptivității față de propunerile co­muniștilor, ale maselor în general. Experiența fiecărei organizații eviden­țiază utilitatea climatului dezbaterilor creatoare, a observațiilor, sugestiilor și propunerilor, necesitatea activizării masei largi de comuniști în stabilirea soluțiilor și hotărîrilor, în lupta pen­tru înfăptuirea lor. Cu gîndul la aceste învățăminte prețioase care se desprind din docu­mentele Congresului, tovarășul su­­pector, secretarul organizației Io­de bază din C.A.P. Comloșul Mic, ne înfățișează preocupările biroului, ale întregii organizații pentru promova­rea în rândul comuniștilor a răspun­derii și exigenței, a grijii neconteni­te pentru bunul mers al procesului de producție, întărirea puterii economi­­co-organizatorice a cooperativei. Și dăm cuvîntul unor fapte. Intr-o adunare lărgită a organiza­ției de bază, in care s-a analizat mo­dul în care trebuie să acționeze co­muniștii în campania de vară, tova­rășul Vasile Dumitru, îngrijitor în sectorul zootehnic, cooperator cu bo­gate cunoștințe profesionale a pro­pus ca atunci cînd se va trece la re­coltatul emnopii de pe cele 100 hecta­re cultivate să nu se mai procedeze ca în alți ani — prin tăierea întregii culturi deodată, ci pe parcele, conco­mitent cu uscarea, strîngerea și trans­portarea etnopii recoltate. „Am cîști­­ga mult la calitate, susținea auto­rul propunerii, iar munca se va des­fășura mai organizat, mai spornic". Părerea era întemeiată. Ea venea de la un om cu ascuțit spirit al gri­jii pentru soarta producției agricole, pentru sporirea averii obștești. Cu toate acestea s-au exprimat, chiar și în adunare, anumite îndoieli. „Să procedăm ca și pînă acum“, au spus unii despre felul cum trebuie re­coltată cînepă, să vorbească în pri­mul rînd cei­torul vegetal“ care lucrează in sec­erau de părere alții. Cei mai mulți, între ei și­ inginerul Vasile Dobre, președintele C.A.P., au apreciat propunerea și au susținut a­­plicarea ei în viață. Rezultatul nu a intîrziat să se arate : recoltatul, us­catul și predarea cînepii s-au făcut în­tr-un timp mult mai scurt față de alți ani, topitoria de cînepă din Jim­­bolia a preluat întreaga cantitate de cînepă la calitatea 1 (64­ de vagoane), venitul, peste plan, dobîndit de co-operativă, la această cultură, se ri­­dici la peste 70.000 lei. Punându-și la inimă sarcinile sta­bilite de Congres privitoare la creș­terea producției vegetale și animale, la sporirea aportului agriculturii, la dezvoltarea economiei naționale, bi­roul organizației de bază, și sub în­drumarea sa consiliul de conduceri al C.A.P., au chemat brigadierii, șe­fii de echipă, pe cei mai pricepuți cooperatori să-și dea părerea asupra tarlalelor pe care urmează să fie în­­sămînțat girul producției anului vi­itor. S-a inițiat, în acest sens, și o dezbatere colectivă a membrilor bi­roului organizației de bază și ai con­siliului de conducere. Receptivitatea față de propuneri și observații s-a dovedit și în acest caz. Se conturase părerea că pe aproape j6 la sută din suprafața destinată culturii griului și se meargă cu­­ grîu după grîu. Se părea că nu există altă soluție, la un moment dat, tovarășul Iosif Hec­tor, vicepreședinte al C.A.P., și, în sprijinul său, brigadierul Nicolae Franh­offer, au arătat că pe o par­celă situată între vii, de aproape 40 hectare, și pe alta din apropiere, ocu­pate cu lucernă veche, arate ime­diat după ultima coasă, s-ar putea semăna grîu. Susținătorii propunerii își aminteau că pe aceste tarlale s-au realizat cu ani în urmă producții mari. In urma schimbului de păreri, soluția a fost îmbrățișată de toți cei prezenți. Un lucru demn de evidențiat constituie și faptul că biroul organi­­i­zației de bază cunoaște in permanen­ță felul cum sunt studiate și mate­rializate propunerile oamenilor. Se­cretarul organizației de bază ne in­formează despre acțiunea pornită, la îndemnul unor comuniști inimoși din sectorul zootehnic, și care s-a finali­ I. ULARU (Continuare in pag. a II-a) In interiorul ziarului ■ Revelatoare schimbare de poziție ■ Apărarea se­cretului de stat ■ SPORT Nu o dată, la originea unor aba­teri grave de la normele de muncă stă un întreg lanț al slăbiciunilor. De te apuci să-i desfaci verigile compo­nente, vei găsi mai întotdeauna un element comun care sudează la un loc toate particulele sale. In cazul pe care-1 descriem mai jos, acest nu­mitor comun e simțul de răspundere atrofiat, moleșeala angajării unor oameni față de sarcinile de serviciu, față de îndatoririle lor sociale. Pe la sfîrșitul lunii mai 1968, șo­ferul Marcel Bălteanu, de la Auto­baza D.R.T.A. din Făget a suferit un accident de muncă. Spitalizat ime­diat, el a beneficiat, după termina­rea tratamentului, de un scurt con­cediu medical. Dosarul accidentului s-ar fi închis fără urmări, dacă M. B. și-ar fi primit, așa cum e fi­resc, drepturile. Dar nici după tre­cerea unui an de la accidentare, sala­riatul nu a beneficiat de ajutorul cu­venit ! Așa cum rezultă din ancheta făcută de Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale — în urma unei sesizări făcute de salariat conducerea partidului, șeful autoba­la­zei, Iosif Petrovici, „a nesocotit pre­vederile legale privind plata dreptu­rilor bănești pentru zilele de inca­pacitate. El a negat de la început producerea accidentului de teama pe­nalizării pentru activitate necores­punzătoare ...“. Pînă la aceste constatări însă or­ganele Direcției regionale transporturi auto au făcut mai multe cercetări de... rigoare. Anchetarea unei se­sizări presupune desigur o documen­tare temeinică și obiectivă care să poată elucida esența fenomenului. Mărturiile trebuie confruntate cu rea­litatea, iar cazul, să nu fie tratat izo­lat, ci în strînsă legătură cu ansam­blul activității. Ancheta întreprinsă în mai multe rînduri de D.R.T.A., n-a respectat însă adevărul. Ca fă­cut, de fiecare dată șoferul a fost găsit vinovat. „Autobaza din Fă­get, se afirmă în referatul D.R.T.A. din S aprilie 196g, n-a avut cunoș­tință de internarea șoferului. R. M. avea obligația de a anunța conduce­rea autobazei, dar el nu a prezentat nici un certificat medical. Bălteanu este un element indisciplinat, conchi­de documentul, care a produs mari greutăți autobazei in privința între­ținerii și exploatării mijloacelor de transport încredințate“. Concluzii si­milare s-au tras și la 27 mai a.c., cînd cercetările au fost reluate. Abia la intervenția Direcției pentru pro­bleme de muncă — pe la începutul lunii iunie — s-a confirmat că sesi­zarea șoferului e întemeiată, iar du­pă reconstituirea accidentului s-a dis­pus plata drepturilor bănești cuve­nite salariatului. In acest fel, pe lîn­gă repunerea lui în drepturi, s-a sta­bilit și lipsa de obiectivitate a prime­lor cercetări. Un complex de împrejurări a făcut ca atîta vreme investigațiile să se în­­vîrtă în jurul aceluiași punct mort. In primul rînd, organele de cerceta­re ale D.R.T.A. n-au avut un punct de vedere propriu, un program al anchetei care să-i asigure maximum de obiectivitate. Nu este lipsit de in­teres că, de la bun început, pe pri­mul plan al cercetărilor s-a situat persoana șoferului, modul lui de comportare și în mai mică măsură accidentul propriu-zis. Nimic de zis, șoferul a avut unele abateri sancțio­nate la timpul potrivit, dar acest om, etichetat ca indisciplinat, care „a fă­cut mari greutăți autobazei..." azi a fruntat în muncă la autobaza Fă­get ! O dată ce șoferul a fost găsit vi­novat, era în firea lucrurilor ca acci­dentul să fie banalizat, nesocotit. In­tr-adevăr, anchetatorii au trecut pes­te asemenea „amănunte" ca diagnos­ticul stabilit de medici — și care lă­sa să se întrevadă că s-a produs un accident sau cel puțin o lovire vio­lentă, că la spital s-a găsit cotorul certificatului medical eliberat lui M. B. E greu de imaginat că un om ieșit din spital, fără bani, să nu-și ceară drepturile. Or, anchetatorii susțineau senin tocmai această ab­surditate. S-a trecut cu vederea faptul că accidentatul a fost trans­­i­portat la spital cu mașina folosită de șeful autobazei ! Cercetările pentru elucidarea acci­dentului nu puteau să ocolească nici persoana șefului autobazei. In trea­căt să fie spus, I.P. s-a făcut vinovat de repetate încălcări ale îndatoririlor de serviciu, de o comportare brutală, lipsită de tact față de oameni. De­sigur faptele consumate nu puteau fi imputate din nou, dar ele constitu­iau suficiente dovezi care ar fi recla­mat ca cercetarea să fie făcută cu mai multă seriozitate. Organele de anchetă ale D.R.T.A. însă, care au scormonit totul ce putea fi imputa­bil șoferului, au umblat cu mănuși cînd a venit vorba de șeful autobazei, căutînd să ocolească problemele spi­noase care­­ l-ar fi putut deranja cî­­tuși de puțin. De ce această optică deformată, neconformă cu principiul responsabilității oricărui lucrător fa­ță de comportarea sa în muncă ? De ce menajarea unui om vinovat ? NIi­ N. CÎMPEANU (Continuare în pag. a III-a) Pe marginea unei anchete întreprinse de D.R.T.A. DE CE E MENAJAT VINOVATUL? Omul familia, societatea Azi a apărut: GENERAȚII-3 Supliment social-politic-cultural al ziarului »Drapelul roșu“ Număr consacrat sărbăto­ririi a 700 de ani de la prima mențiune docu­mentară a municipiului Timișoara SUMAR BOGAT, TEMATICĂ VARIATĂ: ANCHETĂ, REPORTAJE, LITERATURĂ, ȘTIINȚĂ, CRONICĂ, ANIVERSĂRI, ISTORIE - DOCUMENT, ALMA - MATER, CENA­CLU, UMOR, Prețul, 2 lei. Cadre pentru unitățile cooperației de consum Cele 18 unități școlare ale co­operației de consum pregătesc în acest an cadre pentru uni­tățile sătești. In școlile de 4 ani învață 2.800 de viitori contabili și merceologi. Elevii sunt recru­tați dintre absolvenții școlilor generale de 8 ani, marea majo­ritate din mediul sătesc. 2.500 de elevi se pregătesc aici în cadrul școlilor de 2 ani, pentru a deveni vînzători, ospătari, bu­cătari sau cofetari. Pentru bu­na pregătire a viitoarelor ca­dre, s-au organizat cooperati­­ve-școală și ateliere-școală unde elevii trec prin rota­ție prin toate funcțiile și acti­vitățile practice pe care le vor întîlni în munca lor. In vederea asigurării cu lu­crători calificați a rețelei de u­­nități de prestări de servicii, cooperația de consum dispune de școli de ucenici, care în a­­cest an cuprind peste 10.000 de elevi. Pe lîngă acestea, se orga­nizează cursuri pentru ridica­rea calificării lucrătorilor sau de calificare la locul de muncă în care vor fi cuprinși aproape 60.000 de cursanți. (Agerpres) 1

Next