Drapelul Roşu, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 7718-7743)

1969-11-08 / nr. 7724

Războaiele automate pentru pan­glici — un atribut de moderni­tate la fabrica timișoreană „13 Decembrie“. Foto : E. ROBESCU Prezența romanului Mircea Șerbănescu R­ăsfoind planurile edi­toriale pentru anul viitor, dintr-un mă­nunchi substanțial de peste douăzeci de cărți de autori timi­șoreni, am desprins o prezență a romanului mult mai amplă decât în anii trecuți. Comparînd activi­tatea editorială a scriitorilor din Timișoara pe acești din urmă ani, vom­ constata o preponderență a culegerilor de poezie, an de vârf fiind pentru cărțile de versuri Ap6S. Proza își ia revanșa în pe­rioada în care se anunță bogată în volume de proză și îndeosebi prin­­tr-o linie bine marcată, de roma­ne, de pe acum trezind interesul și speranța. O simplă înșiruire de autori și titluri ar fi suficientă, credem­, pentru constituirea unui desen bo­gat, divers colorat, amplu în sen­suri și direcții artistice. Poetul A­­lexandru Jebeleanu se anunță cu romanul „Iubiri candide" inspirat din tinerețea zbuciumată a celor care pe timpul războiului erau a­­dolescenți. Alături de el, găsim pe tinerii scriitori Al. Deal, I.D. Teodorescu, I. Velican, prezenți și ei cu titlurile de roman : „La­șii", „Doamna Mai", „Jos, printre stele". Noul roman, „Ne-avem nu­mai pe noi", pe care-l promite Ion Arieșanu, cea de a doua lucrare epică de întindere a scriitorului, este inspirat din viața intelectua­lității științifice românești, in­tr-un moment de deplină actuali­tate. Foarte promițătoare și intere­santă pare a fi încercarea de ro­man și reportaj a prozatorului ma­ghiar timișorean Izsák László, și el aflat la a doua experiență epi­că de întindere. Inspirat din rea­lități cotidiene, sub forma unei pasionate anchete sociale, „Intre două sentințe“ va prilejui scriito­rului o amplă și vie dezbatere etică. In sfîrșit, se cuvine să a­­mintim și un volum teoretic dedi­cat genului și datorat criticului Traian Liviu Birăescu. Cartea sa, „Studii despre romanul contem­poran", va cuprinde la­ m­odul sin­tetic o experiență de cronicar li­terar activ care se întinde pe mai bine de două decenii, criticul fiind întotdeauna un pasionat al litera­turii de actualitate și cu precădere al romanului contemporan. Ar mai trebui adăugat, poate, că in­teresul care rezidă din această re­coltă de apariții decurge și din a­­titudinea profund a tuturor celor citați, contemporană indiferent de unghiul de vedere din care a­­nalizează fenomenele realității. Aș îndrăzni să afirm că există o tră­sătură etică accentuată la toți au­torii amintiți, fenomenul roma­ (Continuare în pag. a lll-a) DE LA MINISTERUL INVÂȚĂMÎNTULUI De la Ministerul Invățămîntu­­lui aflăm că actualul an univer­sitar va avea următoarea struc­tură : Cursurile semestrului I vor dura pînă la 31 ianuarie 1970, cu o vacanță de iarnă între 21 decembrie 1969 și 4 ianuarie 1970. Intre 1—17 februarie se va desfășura sesiunea de exa­mene, iar perioada dintre 18—24 februarie va fi afectată pentru odihnă. Studenții care doresc pot susține între 1 și 24 februa­rie și un examen parțial, pe ba­za opțiunilor depuse pînă la da­ta de 15 ianuarie. Cursurile semestrului II vor începe la 25 februarie și se vor încheia la 30 mai. Sesiunea de examene din vară se va orga­niza între 1—28 iunie, iar cea din toamnă între 7 și 21 sep­tembrie ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANul XXVI Nr. 7.724 SÎMBătă, 8 noiembrie 1969 SARCINI DE SEAMA ale uniunii județene a cooperativelor agricole După cum bine se știe, recent, au fost reorganizate atît Consiliul Su­perior al Agriculturii în Ministerul Agriculturii și Silviculturii cît și Uniunea Națională a Cooperative­lor Agricole de Producție. Această reorganizare este în curs și la ni­velul județelor. Aș vrea ca, în arti­colul de față, să mă opresc, îndeo­sebi, la principalele atribuții care stau în fața Uniunii județene a C.A.P., organ de îndrumare și con­trol a activității cooperativelor a­­gricole. • Potrivit legii de organizare și funcționare, Ministerul Agricultu­rii și Silviculturii, prin organele sale județene, exercită conducerea întregii agriculturi asigurînd dez­voltarea ei planificată,­ creșterea producției și întărirea economică a unităților. In sfera de preocupări a organelor agricole de stat au tre­cut și activitățile privind investi­țiile, aprovizionarea tehnico-mate­­rială, problemele financiar-contabi­­le, valorificarea produselor agricole către fondul de stat, organizarea producției și normarea muncii in cooperativele agricole. Faptul că o seamă de atribuții au fost trecute în competența organelor agricole de stat, nu înseamnă cîtuși de pu­țin că rolul Uniunii județene a C.A.P. în sprijinirea și îndrumarea fiecărei cooperative agricole în con­solidarea economico-organizatorică, în sporirea avuției obștești și ridi­carea bunăstării țăranilor­ coopera­tori a fost­ diminuat. , Dimpotrivă.­ Ing. Ioan Oprea președintele U.J.C.A.F. Timiș Uniunea cooperatistă se va preocu­pa și în continuare de problemele ei specifice, stabilite încă de la constituire, punînd accentul princi­pal pe îndrumarea conducerilor cooperativelor astfel ca acestea să îndeplinească întocmai prevederile statutare. Aparatul Uniunii județe­ne este chemat să muncească in așa fel ca adunarea generală a mem­brilor cooperatori, adunările pe brigăzi, consiliile de conducere, co­misiile de revizie și cele de judeca­tă să funcționeze normal, ca peste tot să fie respectată întocmai de­mocrația cooperatistă. *" O sarcină de mare răspundere care ne stă ...în față este aceea de a milita ca adunările generale, acest organ suprem de conducere a în­tregii activități a cooperativelor a­­gricole, să se țină cu regularitate, ca în ele să se dezbată, cu simț de răspundere, problemele de organi­zare și retribuire a muncii, de rea­lizare a obiectivelor economice, de respectare a obligațiilor contrac­tuale etc. Pentru ca fiecare țăran cooperator să se simtă stăpin In marea familie din care face parte trebuie stimulate inițiativele crea­toare, combătute cu, tărie și sanc­ționate toate abuzurile și abaterile de la prevederile statutare. .•Datorită preocupărilor •multiple cît și paralelismelor care au exis­tat cu alte organe unele probleme specifice uniunii noastre au fost neglijate pe parcurs. Astfel, Uniu­nea județeană nu s-a preocupat in­suficientă măsură de asigurarea și pregătirea cadrelor, de sprijinirea președinților, brigadierilor, conta­bililor și meseriașilor tn ridicarea calificării prin cursuri de speciali­zare, deși in această privință, a e­­xistat, cu vreme în urmă, o expe­riență pozitivă. De aceea, cu spriji­nul nemijlocit al comitetelor comu­nale de partid, selecționarea, pro­movarea și perfecționarea cadrelor de bază din C.A.P. va trebui să de­vină una din preocupările de bază ale Biroului executiv al Uniunii județene a C.A.P. In județul nostru există începu­turi bune în crearea asociațiilor in­­tercooperatiste. Nu puține sunt a­­cele unități care au construit și ex­ploatează în comun sepe legumicole de tip industrial, care folosesc mori de producere a furajelor combina­te, care au executat și execută lu­crări de hidroameliorații. Organi­zarea, îndrumarea și controlul a­­cestor asociații, dezvoltarea lor în continuare, inițierea unor acțiuni de întrajutorare, reprezintă și de acum înainte, una din principalele sarcini ale Uniunii cooperatiste ju­dețene, în acest sens trebuie crista­(Continuare in pag. a lll­a) Sfecla de zahăr recoltată operativ! Se apropie de sfîrșit activitatea pe ogoarele cooperativelor a­­gricole de producție. Pînă în seara zilei de 6 noiembrie, porumbul a fost recoltat pe 98 la sută din suprafață, râmîneri în urmă sem­­nalîndu-se la C.A.P. Gătaia, Rudna, Parța, Lenauheim, Denta. Ară­turile adinei de toamnă sunt efectuate pe 60 la sută din terenurile destinate culturilor de primăvară. In schimb, ritmul recoltării și transportul sfeclei de zahăr sunt încă nesatisfăcătoare. Dacă pe ju­deț, cooperativele agricole au ajuns cu scosul sfeclei de zahăr la 86 la sută, se mai găsesc încă multe unități cu serioase râmîneri în urmă. Cooperatorii din Biled mai au de recoltat 150 de hectare, cei din Jimbolia 125 hectare, Bulgăruș 95 hectare. Este adevărat că au fost și unele greutăți în preluarea sfeclei de zahăr dar, e inad­misibil ca, în condițiile favorabile pentru lucrările la această cul­tură, să mai avem cooperative cu suprafețe atît de mari încă ne­recoltate, ori cu cantități considerabile netransportate. Faptul că sfe­cla stă mai multe zile ln grămezi duce, pe lingă serioase pierderi în greutate și la deprecierea calității, la randament scăzut la pre­lucrare. Există încă neconcordanță între cantitățile recoltate și cele tran­sportate. Astfel, cooperatorii din Becicherecul Mic, pînă pe­­ data de 4 noiembrie, au recoltat 125 hectare din cele 180 în cultură. Produc­ția este bună — 30.000 kg în medie la hectar, cu aproape 4.000 kg peste plan. In ziua respectivă au participat la scosul sfeclei de za­ (Continuare în pag. a lll­ a) 4 pagini, 30 bani Expuneri In fața comitetelor și comisiilor de femei Timp de două zile, s-a desfă­șurat la Timișoara o ședință de instruire la care au participat reprezentante ale comitetelor municipale, orășenești și comu­nale de femei din județul Timiș. In prima zi au fost prezentate expunerile pe tema „Congresul al X-lea al P.C.R. — eveniment de seamă în viața poporului ro­mân" (prof. Mihai Ziman) și „Figuri de luptătoare revoluțio­nare din mișcarea muncitoreas­că din țara noastră" (Eteria Pa­lasti). In aceeași zi, a fost vizi­tată fabrica, „1 Iunie", cartiere noi din Timișoara, Universita­tea, iar spectacol seara a avut loc un prezentat de elevii Liceului de muzică și Ansam­blul Consiliului județean al or­ganizației pionierilor. Ieri, au fost prezentate referate pe tema activității comitetelor de femei din Timișoara, Sînnicolaul Mare și Becicherecu Mic. In cadrul aceleiași ședințe a vor­bit tovarășa Maria Bradea, membră a Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., pre­ședinta Comitetului județean al femeilor. în încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Mihai Teles­­cu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., care a reliefat sarcinile majore ce stau în fața comitetelor și comisiilor de femei în perioada următoare. Programul de investi­e din acest an consemnează și construcția unei moderne stații de pompare la Cenei. Foto : E. ROBICSEK LA CENTENARUL LEGII PERIODICITĂȚII acad. Coriolan Drăgulescu Există în Istoria științelor eveni­mente, fapte, descoperiri care lu­minează drumul progresului și re­prezintă surse îmbelșugate pentru noi pași înainte pe drumul nesfîrșit al cuceririlor științei. Un asemenea eveniment este descoperirea legii periodicității și alcătuirea sistemu­lui periodic al elementelor, dato­rite lui Dimitri Ivanovici Mende­leev. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și prima jumătate a secolului al XIX-lea au adus în chimie descoperirea multor elemente chimice. Toate aceste desco­periri se făceau întîmplător, erau contribuții pur empirice la mulți­­mea cunoștințelor chimice, care al­cătuiau un mozaic fără nici o linie conducătoare. I-a fost dat lui Di­mitri Ivanovici Mendeleev să toar­că firul roșu în jurul căruia să se grupeze, intr-o ordine științifică, imensul material de fapte și să re­zolve prin aceasta un impas al științei chimice, să marcheze ma­rele salt calitativ în istoria chimiei. D.I. Mendeleev s-a născut la 8 februarie 1834 în orașul siberian Tobolsk, ca al 14-lea copil al direc­torului liceului din localitate. Du­pă terminarea liceului la Tobolsk a reușit să fie primit la Institutul pedagogic din Petrograd, la facul­tatea de fizico-matematici. Încă Înainte de a-și termina studiile, la 20 ani, Mendeleev își publică prima sa lucrare științifică, de mineralo­gie. In 1855 termină institutul cu medalia de aur. După ce în 1859 își ia licența cu tema „Despre volumele specifice“, el a plecat în străinătate, într-o mi­siune științifică, pe timp de doi ani. La Haidelberg a lucrat cu marii savanți ai timpului, Bunsen și Kir­­choff. Dar Mendeleev nu rămîne mult timp în laboratorul lui Bun­sen, ci își instalează un laborator particular, și face cercetări în do­­­meniul capilarității, dilatării lichi­delor și temperaturii absolute de fierbere a lichidelor. în acest timp conturează el noțiunea de tempe­ratură critică a lichidelor. întors la Petrograd din 1863 Mendeleev a fost numit profesor la Institutul tehnologic, ocupând pe rînd cate­drele de chimie organică, apoi chi­mie tehnologică și in fine chimie anorganică, disciplina­ră preferată, pe care o onorează pînă în 1890. Legea periodicității și sistemul periodic al elementelor reprezintă marea creație a vieții lui Mende­leev. Dar aceasta n­u este nici pe departe singura lui operă. Mende­leev a lucrat intens pentru dezvol­tarea industriei petrolifere ruse. Lui îi aparține teoria originii mi­nerale a petrolului, bazată pe stu­diul carburilor metalice, teorie ce se distinge prin profunzimea și sim­plitatea ei. Un incendiu subteran într-o mină de cărbuni in­trali ...­„rsv «f _______________y­1 J---------—------------­ uxuoo/ a ougia t,uz.a iuc-u 9v.uv.4..v»— rii subterane a cărbunelui. Savantul multilateral s-a ocupat cu foarte multe alte probleme­­ cu îngrășăminte chimice, cu unități de măsură în vederea adoptării Rusia a sistemului metric, cu stu­­n­diile meteorologice și cu fabricarea pulberii fără fum. Opera de căpetenie a lui Mende­leev este legea periodicității­ și sis­temul periodic al elementelor. Ea a fost publicată în anul 1869, revă­zută și completată in 1871. Descope­rirea legii periodicității nu a fost rezultatul unei intîmplări, ci rodul unei munci Îndelungate și stărui­toare, precum el îsuși mărturisește: ... am căutat această legătură printr-o muncă asiduă — in toate direcțiile posibile. Numai această muncă mi-a dat punctele de sprijin necesare și mi-a insuflat siguranța care mi-a îngăduit să trec peste piedicile ce-mi păreau atunci da neînvins... Și mai departe, compar (Continuare in pag. a 11-a) Sesiune de aniversare centenară Ieri, în aula Facultății de chi­mie, sub egida Bazei de cerce­tări științifice a Academiei Re­publicii Socialiste România, Centrului de chimie Timișoara și Institutului politehnic, la Fa­cultatea de chimie industrială a avut loc deschiderea sesiunii de aniversare centenară a legii pe­riodicității. Sesiunea se desfă­șoară în intervalul 7—13 noiem­brie 1969. Suita de conferințe a fost inaugurată de expunerea acad. Ilie Murgulescu — direc­torul Centrului de chimie-fizi­­că al Academiei, avind ca te­mă : „Sistemul periodic al ele­mentelor și dezvoltarea chimiei fizice". Programul sesiunii cuprinde de asemenea comunicări ale acad. L. Țițeica, vicepreședinte al Academiei, acad. C. Drăgu­lescu, precum și ale altor ca­dre didactice de la Facultatea de chimie și cercetători de la Centrul de chimie Timișoara. Cercetări efectuate pe mai toate meridianele globului dovedesc că astăzi timpul liber este o proble­mă în care se impune un control so­cial permanent cu atît mai strin­gent, cu cît societatea respectivă își propune obiective mai mari în ascensiunea pe o treaptă de cultu­ră și civilizație superioară. Societa­tea noastră socialistă a creat nu nu­mai condiții materiale necesare timpului liber, ci timpul liber în­suși pentru imensa majoritate a maselor, ce înainte îl cunoșteau cel mai mult ca aspirație. Completa gratuitate a învăță­­mântului, sumele afectate­­ înnoirii și îmbunătățirii permanente a con­dițiilor de viață și învățătură ale tineretului studios (din care studen­ții consumă aproape jumătate) sunt realizate, după cum știm, cu pre­țul unor eforturi suplimentare în producție, reprezentînd creditul moral și material de care beneficia­ză studențimea, ca de o investiție socială pe termen­­ lung. Rezultă din acestea nu numai răspunderea și sarcinile mereu sporite ale ti­neretului, ci și obligativitatea con­trolului social permanent, care să verifice și să orienteze spre un con­sum, cu randament sporit, toate a­­ceste investiții. Investigațiile în­treprinse în centrul nostru univer­sitar au urmărit factorii care de­termină timpul liber, structura și greutatea sa specifică, precum și direcțiile în care ar trebui acționat pentru a-i spori volumul, a-i opti­miza structura și calitatea în func­ție de posibilitățile reale și de sar­cinile de perespectivă. Ne-au răs­puns cîteva sute de studenți, re­prezentînd 10 din cele 21 de fa­cultăți existente In Timișoara. In primul rînd, am dori să re­levăm că ni s-au sugerat in total 35 tipuri de activități ce au loc în timpul liber. Faptul că în medie fiecare student al eșantionului a menționat între 9,3 și 10,1 activi­tăți întărește ideea că, în general, sfera preocupărilor din afara pro­cesului de învățămînt este sufici­ent de largă, studenții utilizînd a­­proape toate posibilitățile de care dispun. Chiar dacă vom considera răspunsurile în primul rînd pre­ferințe și într-o măsură mai mi­că activități practicate curent, ră­­mîn valabile cel puțin două ob­servații: a) tinerii manifestă inte­res pentru o mare varietate de mo­dalități de a-și petrece timpul li­ber, b) amplitudinea de muncă, 8,6 la sută, există între valorile extre­me ale numărului mediu de activi­tăți pentru un student ilustrează o mare stabilitate în preferințe și opțiuni. Comparînd ordinea activităților menționate și distribuția frecven­țelor, subliniem că pe primele lo­curi se află : vizionarea filmelor la cinematografe, lectura, plimba­rea, spectacolele de teatru, excur­siile, lectura ziarelor și revistelor și filmele televizate etc. In general, indiferent de criteriile și modul în­tocmirii listelor, primele trei ac­tivități apar în aceeași ordine, cu excepția listei ocupațiilor dublu preferate unde, în locul cinemato­grafului, apare lectura. Pe măsu­ră ce ne depărtăm de primele trei activități apar și deosebiri de or­dine și deplasări. Aceasta indică 'H­­ . hhh .vh .­Timișoara * : / ' universitară prezența unor alți factori cauzali care influențează opțiunile. Sub acest raport, ni s-au părut interesante diferențierile după sex. Activitățile practicate în timpul li­ber de fete sunt numeric mai re­duse — 18 față de 21 la băieți. Or­dinea lor diferă destul de semnifi­cativ. Dacă la băieți lectura este indicată pe locul al doilea, după cinema. In cazul fetelor apare pe primul loc, menționată de 92,3 la sută. Plimbarea este menționată de către ambele sexe pe locul al trei­lea, cu diferențe relativ mici : 77,7 la sută la băieți față de 83,8 la sută la fete. Spectacolele de operă sunt vizionate de fete în procent de 60,7 la sută, față de numai 43,2 la sută băieți, cele de teatru 86,3 la sută fete și 70,5 la sută băieți etc. Analiza acestor date, chiar dacă la cele dublu preferate fetele indi­că în medie 3,1 activități de fieca­re, față de numai 2,7 la sută la băieți, dovedește o relativă restrîn­­gere a preocupărilor studentelor, un orizont mai limitat, (nu doar de unele activități tradițional fe­minine), tendința de a se orienta spre sedentarism și chiar o și mai accentuată inerție. Ele renunță mult mai greu la unele obișnuin­țe și modele însușite anterior și de aceea (poate exceptînd transforma­rea modernă a exteriorului­­) se orientează mult mai puțin spre o utilizare plenară și diversificată a timpului liber. Nu este exclus ca una din cauzele acestui fapt să fie însă peristența (chiar atenuată mult­) a modelelor învățate acasă sau a unor prejudecăți mai vechi intre ce „se cade“ și „ce nu“ unei fete. Concluzia ce se impune priveș­te în orice caz un autocontrol con­știent mai eficient in organizarea propriei vieți din partea fiecăruia și responsabilitatea sporită ce re­vine tuturor factorilor chemați să organizeze timpul liber al studen­telor noastre, mai ales dacă se va ține seama și de faptul că, după studenție, majoritatea vor prelua o serie de sarcini familiare și gos­podărești, de carre acum sunt scu­tite și atunci pericolul reactivării unor modele depășite crește. Majoritatea interlocutorilor­­ noș­tri băieți sunt studenți la Institu­tul politehnic și agronomic, deci au un program zilnic mai încăr­cat. Cu toate acestea ei văd 4—5 filme lunar, participă săptămînal la 1—2 manifestații sportive, frecven­tează de 2 ori pe lună localurile, în timp ce 3/4 nu iau parte la ac­țiunile ce au loc la club sau ca­sa de cultură, nu frecventează spec­tacolele de operă sau Situația reclamă evident concertele, măsuri din partea rectoratelor și organi­zațiilor de partid, dar mai ales din partea asociațiilor studențești din aceste două institute, unde numă­rul celor care, în ultimele 3 luni n-au citit nici o carte reprezintă aproape o șesime din total. In general, opțiunile studenților generează și unele direcții în ca­­­re s-ar putea face și obține mai mult în ceea ce privește preocupă­ ROMULUS DABU asistent la Catedra de socialism științific a Universității — Timișoara (Continuare în pag. a lll-a) CUM FOLOSESC STUDENȚII TIMPUL LOR LIBER ISTORIA FĂGETULUI La căminul cultural din Fă­get va avea loc mîine o intere­santă acțiune organizată de U­­niversitate și Filiala Timișoara a Societății de științe istorice. Este vorba de un simpozion pe tema: „Istoria Făgetului". Vor participa : conf. dr. T. H. Trîp­­cea, Alexandru Rusu, secretar al Filialei Timișoara a Societă­ții de științe istorice, Dan Po­­pescu, profesor emerit, și Ro­man Moldovan. LOCUINȚE NOI LA BUZIAȘ De cîteva zile au început la Buziaș săpăturile la fundația primului bloc cu 32 de aparta­mente ce se va construi In noul microraion din str. Griviței. Aici, conform proiectului de an­samblu întocmit de D.S.A.P.C. Timișoara urmează să se con­struiască blocuri insumlnd 144 apartamente pînă in 1975, iar in a doua etapă alte 192. Toate lo­cuințele din această zonă vor fi racordate la noul sistem de ali­mentare cu apă și canalizare, lu­crări care au început încă din acest an și vor fi continuate in 1970. (Ioan Mayer). INTILNIRE CU MUZICA In sala de spectacole a Casei de cultură a studenților Timi­șoara va avea loc, mîine, la ora 18, partea a doua a expunerii despre muzica „Beat". Va vorbi prof. Petru Umanschi. Pentru exemplificare vor fi folosite dia­pozitive color și benzi de mag­netofon. Cu același prilej, va susține un program formația vocal-instrumentală „Ciclon". NOUL NUMĂR AL REVISTEI „FAMILIA" Apărut de cîteva zile, numă­rul pe octombrie al revistei Fa­milia din Oradea se impune a­­tenției prin varietatea sa. Socio­logul Traian Ilerseni publică studiul „Ergonomia“, filozoful Henri Wald un altul despre „Definiția contemporană a omu­lui“. O amplă masă rotundă es­te dedicată temei „Știința româ­nească în ultimul pătrar de veac“. Virgil Brădățeanu scrie despre „Dramaturgia lui Zaha­­ria Bârsan“, iar Gheorghe Șora despre „Preocupări literare in publicistica lui Goldiș“. Mai semnalăm un articol al lui Ni­­colae Balotă despre Mauriac, dubla cronică literară a lui Gh. Grigurcu, articolele „Nicolae Iorga și Bihorul“, reportajul „Apusenii“, „Azi, Lovinescu“, rubricile de interviuri, teatru, cronica limbii literare, litera­tură universală, vitrina cu cărți. Intre colaboratori : Petru Po­­pescu, George Muntean, Tra­ian Bradu, Gh. Bulgăr, Ovidiu Cotruș Cornel Regman, Ion Ca­­raion, Stelian Vasilescu, Dimi­­trie Bălan și alții.

Next