Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)
1970-06-30 / nr. 7919
› 2 FESTIVALUL FOLCLORULUI TIMIȘEANI De „Ziua învățătorului“ (Urmare din pag. 1) secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean. Au mai fost prezenți tovarășii : Trandafir Cocîrlă, membru al G.C. al P.C.R., Ioan Zahiu, Trifon Darie, secretari ai Comitetului județean de partid, Iosif Bayerle, membru al C.C. al P.C.R., președintele Colegiului județean de partid, Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, Coriolan Pop, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului, secretari ai Comitetului municipal de partid, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, ai consiliilor județene ale oamenilor muncii de naționalitate germană, maghiară și sîrbă, oameni de știință, artă cultură, de reprezentanți ai organisizațiilor de masă și obștești, de oameni de cultură și artă, invitați de onoare ai orașului, aflat la una din cele mai mari sărbători, aceea închinată frumuseții și bogăției făurite cu trudă de-a lungul veacurilor de creatorii anonimi de pe plaiule timișene. Culorile, cintecul, minunatele costume românești, germane, maghiare, sârbe, au umplut spre delectarea timișorenilor, bulevardele orașului. Așa se face nunta pe la noi... spun cei din Pietroasa, cu artă, în cintec și dans de neasemuită frumusețe. Doua ore închinate cîntecului coral în contextul sărbătoresc al manifestărilor prilejuite de cinstirea folclorului timișean, concertul coral din sala Operei a constituit un incontestabil punct de atracție. Motivarea o găsim poate în mîndria generată de tradiția muzicii corale tcimișene — cea mai veche din țară — majoritatea acestor coruri socotindu-și aniversările nu in ani, ci in decenii... Ca semn de omagiu celui mai vechi cor de plugari din țară, corului din_.Chizătău, i-a fost acordată onoarea de a începe festivitatea, îndrumată de dirijorul Ion Cărăbaș, formația și-a deschis programul cu „Cintecul de bucurie“ al lui V. Popovici, după care a urmat o suită de perle corale ca „Negruța“ lui I. Vidu, „Hai Ioane, Ioane“ de N. Ursu ori „Trandafir de pe răzoare“ de Sabin Drăgoi. Din participarea norului muncitorilor ceferiști timișoreni, ~cu un palmarer~de cinci decenii dedicat melosului popular bănățean, am reținut distincta notă personală imprimată de dirijorul Mircea Idvoreanu, prin unele partatouri de efect, ori prin umorul dozat cu gust. Cu un surprinzător de masiv cor s-a prezentat Gătaia. Programul, dirijat de D. Buda și C. Mihăescu a fost echilibrat. Alături de creația corală clasică au prezentat și lucrări „la zi“ ca „Doină și joc“ de tânărul compozitor Sava Ilin. Un salt interpretativ evident, prin consecvența acordajului, prin calitatea emisiei, prin omogenitate și dicțiune, ca și prin îngrijită apariție, a caracterizat apariția corului „Eer-Schubert", de sub conducerea lui Herbert Weiss. Urcînd pe scena Operei, cei din Igriș au adus cu ei un suflu de prospețime, vigoarea unui cor bărbătesc inimos, au adus suflul dragostei pentru muzică. Figura aspră a dirijorului Ghenaide Cionca s-a dovedit a fi o mină energică, aptă să solicite integral glasul și sufletul coriștilor săi. Tot din mijlocul acestui cor am recunoscut glasul de tenor bănățean, cu inflexiunile sale tipice. Eftimie Gaju, celălalt dirijor al corului din Igriș, ne-a cucerit prin flexibilitatea ei care și-a condus frazele, unduirile prin care le sugera, de o ireproșabilă muzicalitate. Unul dintre foarte puținii dirijori care, probabil intuitiv, știe ce anume este mai important de scos dintr-un trison, care a știut să se dăruiască pînă la contopire cu formația sa. Un cor de cameră, cu justificate pretenții intelectuale s-a dovedit cel din Ciacova, în special pentru acuratețele sopranului in canțoneta napolitană a lui Ceaikovski. Un cuvînt de prețuire se cuvine și scrupulosului lor dirijor, Erich Koch. Dar corul care a încununat valoric calitățile tradiționale ale cîntecului coral bănățean, a fost, de departe, formația lugojeană crescută de Ion Vidu, Filaret Barbu, D. Stan. Aflat ~szr~sub conducerea unui proaspăt absolvent al Conservatorului clujean, Remus Tașcău, acest cor a reintrat, grație tânărului său dirijor, pe orbita valorilor republicane, adjudecîndu-și prețioase premii și titluri. Este greu să decizi ce a impresionat mai mult, frumusețea acestor glasuri, muzicalitatea lor perfectă, ori atuurile de seriozitate și perfecțiune cvasiprofesioniste. Vom doar, în afara excelentei sublinia calități vocale a acestui cor, osmoza pe care tînărul dirijor a realizat-o in cadrul fiecărui compartiment cît și între ele. Așadar o manifestare de incontestabilă ținută, care a reușit să transfigureze, pe plan spiritual, vraja acestui colț de țară, cu duioșia, cu hărnicia, dragostea de cint, cu dorurile și — de ce nu? — cu fata lor bănățeană. DORU MURGU DIN SALBA DE STRĂBUNI LĂSATĂ Cea de a doua manifestare a ultimei zile a Festivalului folcloric timișean, intitulată Salba datinelor noastre, și-a propus, așa cum ne mărturisea unul din regizorii și scenariștii lui, lectorul univ. Gabriel Manolescu, „să înfățișeze publicului larg un mănunchi din cele mai frumoase și reprezentative obiceiuri tradiționale din județul nostru și, intr-adevăr spectacolul la Parcul de cultură a fost o impresionantă frescă a datinilor coborite de la strămoși pînă la noi, o chintesență a ceea ce a constituit întruparea în imagini și gesturi, un cintec și joc, a evenimentelor de căpătîi ale vieții țăranului: munca, dragostea de familie, deci nunta, cu toate elementele ei premergătoare. Festinul obiceiurilor timișene a debutat în răpăitul solemn al tobelor, cînd, pe scenă, și-au făcut apariția colindătorii dubași de la Curtea. Costumația strălucitoare a interpreților acestui străveci obicei din zona împădurită a județului a relevat cu prospețime și originalitate naturalețea interpreților, dar mai ales fondul primar, suculent, al ovațiilor de sănătate, fericire, belșug. Asemănător prin utilizarea unor simboluri, „Cerbul“, formația căminului cultural din Belinț, deși dintr-o zonă de cîmpie, a reînviat o veche datină, transmisă din generație in generație , masca cerbului. „Acum 40 de ani am jucat pentru ultima oară cerbul, ne-a spus unul din membrii echipei, bătrânul Ion Grăneanțu, de 75 de ani. La rugămintea tineretului, m-am prins să-i învăț pe copii să-l joace din nou“. Și salturile în timp și spațiu continuă. Artiștii amatori din Satchinez dau glas bucuriei recoltelor îmbelșugate. Pe fundalul unor melodii interpretate de un cor femeiesc, reluate in ecou profund de un altul, bărbătesc, grupuri de fete, simbol al tinereții, dansează un cerc strins invocînd fericirea întregii colectivități. Grația pașilor, a gesturilor se îngemănează cu cea a participanților la chirvaiul artiștilor amatori de la căminul cultural din Peciul Nou. In tradiția oamenilor muncii de naționalitate germană, de pe cuprinsul județului nostru, acest obicei înseamnă, chiar dacă sub o altă modalitate, aceeași dragoste de nestăpînit pentru muncă, cintec și joc, o cinstire a rodniciei timpului și a hărniciei. Cu aceeași strălucire au evoluat și membrii formațiilor artistice din Buziaș, care au realizat un recital de virtuozitate în Căpara, cei ai Ansamblului sîrb de stat, care și-au dovedit încă o dată măestria în dansul cu ritm îndrăcit și cîntece de o tulburătoare simțire. Echipa Casei de cultură din Jimbolia a adus pe scenă un ritual de logodnă maghiară, cald apreciată de spectatori. Nu mai puțin admirate au fost nunta din cîmpie și nunta de la munte, prezentate de formațiile căminelor culturale din Cirac și Pietroasa, ultima mai ales cu totul originală atît prin costumație, cît și prin țipurituri, jocul steagului etc. Adăugind că la reușita acestei grandioase sărbători a obiceiurilor străvechi și-au adus contribuția, în calitate de regizori și scenariști, și Achim Penda și Emilian Dumitru trebuie să remarcăm interesul pe care această manifestare l-a stîrnit prin valoarea programului ei, contribuția sa la evidențierea și valorificarea tezaurului nesecat al tradițiilor timișene. Un recital al Mii de timișoreni și alți locuitori ai județului Timiș au venit în Parcul rozelor, duminică seara, să-i asculte pe cei mai îndrăgiți soli ai cîntecului popular. Trebuie să mărtusesc de la început că nu cred să fi fost măcar unul dintre ei care să plece dezamăgit la sfirșit. Concertul soliștilor a fost magnific, a dovedit virtuozitate, pasiune, adusă pînă la incandescență, dar mai ales un șirag de perle constituit din cîntece de joc, din doine, unele cunoscute în întreaga țară, altele abia scuturate de uitarea care le-a acoperit în inima mai știu eu cărui bătrîn rapsod. Sub ploaia de lumini a reflectoarelor și-au făcut apariția mai tatii Iuliu Bodea și Elena Sintescu de la Ansamblul folcloric al sindicatelor din Timișoara. Le-au urmat Karol Meinhardt, Nada David, Vlada Radulov și Oscar Schütz de la așezămintele culturale din județ. Ropotele de aplauze, strigătele de bis au răsplătit calitățile vocale și dăruirea acestor interpreți. De aceeași caldă primire s-au bucurat Ana Hanț, Iovanca Pungulescu și mai ales Adela Mușunea de la Ansamblul sîrb de stat. Vocea caldă, simpatia de care se bucură Tiberiu Ceia, solist al Ansamblului folcloric „Timișul“, a reclamat interpretarea unor melodii din afara programului. Adevărate momente de frenezie au constituit aparițiile artistei emerite Aurelia Fătu-Răduțu de la Ansamblul „Ciocârlia“, a Cristinei Spăriosu de la Radioteleviziunea română, a Anei Pacatiuș și Felician Fărcașu de la Orchestra populară de stat din Caransebeș. Dar momentele de vîrf, un veritabil triumf, l-au repurtat doi dintre cei mai cunoscuți cîntăreți de muzică populară bănățeană : Dumitru Constantin de la Ansamblul folcloric al U.G.S.R. și, mai ales, Ion Cristoreanu de la Ansamblul „Ciocirlia“ cel care a încheiat și concertul măiestriei Se cuvine să amintim aici aportul orchestrelor de muzică populară conduse de Achim Penda (mai elegant în gestică ca niciodată) și Ioan Odrobot. Sub ploaia de rachete, în ritmul bătăior din palme a sute de spectatori, soliștilor le-a fost oferit din partea organelor județene de partid și de stat un imens și superb coș de flori. Și astfel a căzut cortina peste cele patru zile ale Festivalului folcloric timișean, o sărbătoare fără precedent in județul nostru, un vîrf luminos al creației populare, al geniului locuitorilor acestui pămînt. ION MARIN ÁLMAJAN La concertul final, cîntă pentru timișoreni solista Elena Sintescu-Fugacîu, acompaniată de taraful sindicatelor timișorene, dirijat de loan Odrobot. (Fotografii de : E ROBICSEK) DRAPELUL ROȘU—7,919 NOBILA PROFESIUNE Ziua învățătorului, așa cum a intrat ea în tradiția mai nouă, a vremii noastre, se sărbătorește în acest an sub semnificații deosebite, sub auspiciile unor ample măsuri luate de conducerea de partid și de stat pentru a da învățămîntului din România socialistă un nou impuls, pentru a-i crea o forță motrice cu atît mai puternică, capabilă să genereze rodnice urmări în creșterea și formarea tineretului. Legea privind dezvoltarea învățămîntului, generalizarea școlii de 10 ani, ale cărei clase au depășit deja începutul, intrarea în marea masă de școlari a copiilor de 6 ani, lărgirea rețelei învățămîntului liceal tehnic și profesional, Statutul cadrelor didactice, care a căpătat putere de lege, iată doar cîteva din însemnele școlii românești a deceniului 70, garanție sigură a dezvoltării ei impetuoase. Alături de colegii lor din întreaga țară, cele aproximativ 6.000 de cadre didactice din județul nostru au depus și depun eforturi nobile pentru a transmite elevilor un bagaj cît mai mare de cunoștințe, pentru a-i educa în spiritul și în respectul legilor patriei noastre. Profesînd la catedrele Liceelor nr. 1 sau 10 din Timișoara, la cele ale Liceului „Coriolan Brediceanu“ din Lugoj, din Ciacova, Sînnicolaul Mare, Făget, Deta, la școlile profesionale U.C.E.C.O.M. sau textilă, la cele generale din Lenauheim, Topolovățu Mare, Bacova, Otelec, Cenad etc., dascălii de matematică, fizică, chimie, limba română, biologie. Elena Mihuț, Virgil Ștefănescu, Valeriu Craiu, Alfred Schussler, Maria Prodan, Ioan Stanică au obținut rezultate remarcabile în cadrul procesului instructiv-educativ, în munca de cercetare științifică, și au cîștigat prețuirea și dragostea celor 92.000 de elevi, cîți învață în școlile județului, la cursul de zi. Lor li se adaugă profesorii și învățătorii cărora, ieri, la Consiliul popular județean tovarășul Mihai Telescu, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, le-a înmînat ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, pentru pasiune, competență și muncă neîntreruptă. Faptul în sine simbolizează pregnant prețuirea și atenția de care se bucură și cu care sînt înconjurați, în patria noastră, învățămîntul, slujitorii ei. Edificatoare, în acest sens, ni se par și cele 1.163 de săli de clasă noi, puse la dispoziția copiilor timișeni, numai în ultimii 10 ani, din care 70 de școli ridicate de la temelie, unele adevărate temple de arhitectură modernă și confort, ca Liceul de muzică și Liceul de construcții civile din Timișoara. Regretăm că nu vom putea cuprinde aici toate lucrările științifice realizate de cadrele didactice din județul nostru, miile de ore de muncă patriotică efectuate pentru a grăbi ritmul reconstrucției, pentru a diminua pagubele provocate de calamitățile naturale, ce s-au abătut asupra unor regiuni ale țării, nopțile albe consumate pentru a corecta tezele sau lucrările date la examene de admitere, bacalaureat, pentru a parcurge cele mai noi bibliografii, lucrări de specialitate, capabile să-l așeze pe profesor totdeauna în frunte, să facă din el un exemplu demn de urmat. Ceea ce putem face însă e să desprindem din inimile noastre pline de recunoștință o înmiresmată creangă de tei, și s-o înmînăm simbolic tuturor educatorilor din județ, să le dorim ca toți copiii pe care îi învăță carte să ajungă, la rîndul lor, crengi înflorite, să rodească și să mulțumească grădinarul, spre binele acestor pămînturi pe care le iubim atît de fierbinte și atît de mult. CONFERIREA DE ORDINE ȘI MEDALII UNOR CADRE DIDACTICE (Urmare din pag. 1) elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate la patria noastră va cere in continuare eforturi serioase, nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste eforturi, va realiza în bune condiționat acest vast program. Dar, pe lângă eforturi, se cer, totodată, cadre bine pregătite în toate domeniile de activitate. Construcția societății socialiste și comuniste nu se poate face decât pe baza celor mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii, iar dumneavoastră, slujitorii școlii — incepînd de la educatoare pînă la profesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea și instruirea in acest spirit a cadrelor de mîine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care cere spirit de abnegație, multă răbdare — și, in același timp, energie, exigență, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale țării buni constructori ai socialismului, buni cetățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eliberarea țării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consecvență politica marxist-leninistă partidului nostru; sîntem convinși că și în viitor ele vor munci cu abnegație și dăruire pentru înfăptuirea acestei politici, aducîndu-șî contribuția la realizarea programului de dezvoltare socialistă a patriei, (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei și frăției dintre oamenii muncii, fără deosebire de naționalitate. In România trăiesc oameni de diferite naționalități — și tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrățite, și făurirea socialismului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care trecut țara noastră, datorită inunadațiilor, s-a evidențiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea și unitatea trainică a tuturor oamenilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, s-a sudat și mai mult această , unitate. Școlii îi revine menirea nobilă, de răspundere, de a contribui la forînarea și educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei și frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, al unității întregului popor. (Aplauze). In același timp, școala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarității internaționale, ale prieteniei cu popoarele țărilor socialiste, cu popoarele de pretutindeni in spiritul idealurilor păcii și colaborării, tineretul nostru trebuie să fie în primele rînduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condițiuni de pace, de cooperare pașnică intre toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construcției socialismului și comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii, (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tuturor cadrelor didactice, noi și noi succese în activitatea pe care o desfășurați, multă sănătate și fericire. (Aplauze puternice, prelungite). Secretarul general al partidului, ceilalți conducători de partid și de stat care au participat la solemnitate s-au întreținut apoi, atmosferă caldă, tovărășească, într-o cu cei decorați. LA TIMIȘOARA Cu prilejul „Zilei învățătorului“, ieri, la sediul Consiliului popular al județului Timiș, a avut loc festivitatea înmînării de ordine și medalii, conferite de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, unor cadre didactice din județul Timiș. La festivitate au luat parte tovarășii Mihai Telescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ioan Zahiu, secretar al Comitetului județean de partid, Vasile Daju, președinte al Consiliului prim-vicepopular județean, Iosif Roth, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Petru Radu, inspector general al Inspectoratului școlar județean Timiș. Au fost luminate : Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ clasa a V-a conf. univ. Petru Stanciu, prorector al Universității, și prof Angela Cecan, de la Liceul din Sînnicolaul Mare ; Ordinul Muncii clasa a Ill-a prof. univ. Iancu Horescu, de la Universitate, Gheorghe Catrina, șef de lucrări la Institutul agronomic, Iosif Silber, activist la Consiliul județean Timiș al Organizației pionierilor, prof. Constantin Ciurea Pașcan, de la Școala generală din Lenauheim, prof. Gheorghe Berinde, de la Liceul din Lugoj, Margareta Slidak, învățătoare la Școala generală din Moșnița Nouă, Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a lui Ștefan Cimponeru, învățător de la Școala generală din Paniova , Medalia Muncii , loan Vancea, șef de lucrări la Institutul agronomic, Cornel Birâiescu, învățător la Liceul din Făget, loan Costan, inspector la Inspectoratul școlar județean, Cristea Gheorghiu, maistru-instrictor la Liceul industrial de construcții, Andrei Hell, inspector la Inspectoratul școlar județean, Ana Omer, educatoare la grădinița din Darova, prof. Boris Prohorov, de la Școala profesională specială Timișoara, prof. Sima Stoianov, de la Liceul din Deta, Vasile Ungureanu, învățător la Școala generală nr. 11 Timișoara. După ce a luminat distincțiile, luînd cuvîntul, tovarășul Mihai Telescu i-a felicitat călduros pe cei decorați, în numele Biroului Comitetului județean de partid și al Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Timiș. Vorbitorul a adresat cuvinte de apreciere pentru eforturile depuse de cadrele didactice din județul nostru, în activitatea de educare și formare a tinerei generații, pentru rezultatele obținute în înfăptuirea politicii partidului și statului in domeniul învățămîntului și culturii. Referindu-se la acordarea înaltelor distincții, vorbitorul a subliniat că acestea trebuie să constituie un puternic îndemn la o activitate și mai rodnică pe frontul muncii educative, pentru formarea unor vrednici constructori ai societății socialiste multilateral dezvoltate. Mulțumind pentru acordarea distincțiilor, prof. Angela Cecan și prof. univ. Iancu Herescu s-au angajat, în numele celor decorați, să-și sporească aportul la perfecționarea continuă a muncii de pregătire profesională și de educare moral-cetățenească a tinerelor generații. Contraste cotidiene Tactica struțului? Exista, in Timișoara, cîteva subiective de investiții care, deși sînt cuprinse în listele de titluri, nu au fost încă atacate. De pildă, la „Casa de modă““ și Grupul școlar UCECOM (beneficiar U.J.C.M. Timiș) și la Grupul școlar M.I.A. (beneficiar Combinatul industriei alimentare) a fost deschisă finanțarea, însă lucrările de bază nu pot fi începute pentru că lipsește documentația tehnică. Intr-o situație similară se găsește și secția chimic ale întreprinderii „Victoria“, unde nu a s-au asigurat încă proiectele de execuție. In aceste condiții, ipotezăm două alternative : beneficiarii suscitați ori n-au auzit nici pina acum de Legea investițiilor, au adoptat, cum se zice, tactica... struțului. Suntem îndreptățiți să fixăm și această ipostază din urmă, pentru că cei dinții prejudiciați vor fi chiar ei, beneficiarii. Repercusiunile acestei indolențe sunt deosebit de nocive în perspectiva realizării integrale a planului de investiții „Aveți bere?“ „H-avem bere!“ „Buna seara“ „Bună seara șilaltăieri seară, intr-un decor de splendidă vară, grădinile restaurantelor timișorene au fost intens solicitate. Aici, am constatat insă carențe grave legate de repartizarea fondului de Berea s-a situat pe prim marfă plan. Canicula de peste zi nu intrase, oare, in „prevederile“ organizatorilor comerțului ? Se pare că nu lată o... mostră. L-am întrebat pe șeful de sală de la „Terasa trandafirilor“ de ce nu are și acest produs, solicitat cu predilecție de consumatori. „Am cerut fabricii „Timișeana“ 6.000 de sticle cu bere, dar n-am primit decât 2.000, ne-a răspus el. Ca să nu mai vorbim de acest pseudo-sistem de „rentabilizare“, punem întrebarea: cum își fac datoria conducerea fabricii de bere „Timișeana“ și „antreprenorul general“ — Direcția comercială ? Cum o... scaldă restaurantul de la Ștrandul termal Zilnic, sute de timișoreni vin la noul Ștrand termal de pe bv Vasile Pîrvan. Gazdele, ospitaliere, îi întîmpină cum se cuvine. Dar, în contrast, restaurantul din incintă, atrăgător ca aspect, respinge prin proasta calitate a servirii. Bunăoară, la bar, vînzătoarea Silvia Dragomir, m-a asigurat cu „nu vine potopul. Ce te grăbești așa ? — N-am mîini și, dacă nu-ți place, salut! Ia uite, dom’le!?“. Un cetățean de alături și-a „permis“ o singură observație, dar a trebuit să se retragă grabnic sub ploaia de invective stîrnită de apriga barmană... La fel de „inoportuni“ am fost socotiți și la coada din fața aparatului de cafea. In sfîrșit, cînd ne-a venit rîndul, am... așteptat vreo 5 minute să se spele ceștile. Spălat e un fel de-a zice, pentru că, pe porțelanul alb-murdar, se puteau identifica cu precizie diferite... mărci de ruj. Cît despre calitatea cafelei, să nu mai vorbim! ? Asemenea deficiențe sunt cunoscute de conducerea T.A.P.L. , ce se așteaptă pentru ieșirea din imobilismul care împiedică desfășurarea unui comerț civilizat in această veritabilă oază de recreare . De ce această situație intolerabilă ? E păcat de reputația ștrandului. „Scuarul“ de cîlți Ca și în majoritatea celorlalte noi cartiere de locuințe din Timișoara, sistemul parcării autoturismelor nu este reglementat corespunzător nici în zona Tipografilor. Blocul de pe str. V. Lucach 21 A, recent construit, a moștenit vecinătatea unui mai a vechi loc de gazare pentru mașini. Aici, pe lângă o parcare haotică, mulți automibiliști au făcut din banda de asfalt un fel de stație de întreținere și spălare. In urma lor, rămine, zilnic, un decor dezolant — clipe murdare, caldarâmul pătat de benzină și ulei. In plus, gazele de eșapament intră pe ușile și ferestrele blocului pina tirziu in noapte, scrîșnetele saboților de fină tulbură tihna orelor de repaus și somn, împotriva acestei... invazii de zgomote și murdărie este necesară o placă vizibilă care să indice interdicția. Numai astfel „scuarul“ de cîlți și hîrtii poate fi transformat intr-un (absolut necesar) spațiu verde, mult mai potrivit sub ferestrele locatarilor. Precizăm pe această cale ca, prezența organelor de resort (Inspectoratul municipal de miliție și Consiliul popular municipal), nu este... interzisă în acest loc! Rubrică redactată de MIREL BRATEȘ st