Drapelul Roşu, iunie 1970 (Anul 26, nr. 7895-7919)

1970-06-30 / nr. 7919

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! V Temelii­ducției solide pre­­industriale a anului viitor Demaraj în dezbaterile cifrelor de pian pe anul 1971 în combinatele, întreprinderile și unitățile din județul nostru, ca de altfel în întreaga țară, urmează ca prevederile planului pe 1971 să fie îmbunătățite în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc în consiliile de ad­ministrație, comitete de direcție și adunările generale ale salariaților. Organizarea combinatelor — acțiu­ne ce se înscrie în ansamblul de măsuri luate de partid pentru per­fecționarea conducerii și planifi­cării economiei, comitetele de di­recție, au creat un cadru optim pentru rezolvarea tuturor proble­melor ce se pun în avanpremiera noului plan al primului an din cin­cinalul 1971-1975. Noilor organe, a căror principală menire este de a conduce nemijlocit producția, de a ridica pe un plan superior activi­tatea economică, se revin sarcini importante de nominalizare a pro­ducției, de încheierea contractelor în lumina noilor legi și de a asi­gura aprovizionarea tehnico-mate­­rială a producției pe anul 1971. Dezbaterile din consiliile de ad­ministrație și­, comitetele de direcție trebuie să se încheie cu propuneri concrete, care să creeze premise favorabile pentru folosirea din plin a tehnicii, a forței de muncă și a timpului de muncă — condiții de bază pentru sporirea productivității muncii, pentru utilizarea cu maxi­mă eficiență a materiilor prime și a materialelor. La aceste dezbateri se vor avea în vedere încheierea contractelor pentru materii prime, materiale, utilaje, producție și in­vestiții, adoptarea de măsuri pen­tru creșterea gradului de folosire a capacităților de producție, precum și reducerea cheltuielilor de­ducție. De asemenea, trebuie pre­să dezbată probleme privind creșterea productivității muncii, folosirea mai bună a timpului de lucru la acti­vitatea de bază și auxiliară, ridi­carea calității producției, intensifi­carea ritmului de asimilare a pro­duselor. Măsurile adoptate, trebuie să prevadă o intensificare a muncii de cercetare, reducerea consumuri­lor specifice, elaborarea de tehno­logii noi, încheierea de contracte de cercetare și colaborare pentru te­mele prevăzute în planurile de stat sau departamentale. In condițiile cînd informația joa­că un­ rol din ce în ce mai însemnat in dezvoltarea forțelor de produc­ție, o atenție deosebită trebuie a­­cordată în special perfecționării sistemului inform­atic economic cărui aplicare condiționează rezul­a­tate deosebite în ridicarea eficien­ței activității economice a între­prinderii. Acțiunea, coordonată și îndrumată de Comitetul județean de partid, comitetele municipale și o­­rășenești, organizațiile de partid din secții, sectoare,, va constitui o materializare a politicii partidului de dezvoltare continuă și în ritm susținut a economiei naționale. Recent, în ședința consiliului de administrație de la Combinatul nr. 2 Timișoara s-au dezbătut prevede­rile planului pe­­ 1971. După o suc­cintă prezentare a rezultatelor ob­ținute pe primele 5 luni privind Ing. C. DOBREANU (Continuare in pag. a III-a.) SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA îe zi după-amiază, în prezența de­putaților și a numeroși invitați, s-au desfășurat lucrările celei de-a­­ VII-a sesiuni a Consiliului popu­lar municipal Timișoara. La lu­crări au participat tovarășii MIHAI TELESCU, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetu­­l­­ui județean Timiș al P.C.R., pre­ședintele Comitetului executiv Consiliului popular județean, Vasi­­­­le Daju, prim-vicepreședinte al Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean, deputați în M.A.N. și ai Consiliului popular județean. Sesiunea a luat în dezbatere ra­portul Comitetului executiv al Con­siliului popular municipal privind întărirea disciplinei in construcții, prezentat de tov. Edgar Konrad, vicepreședinte al Consiliului muni­cipal și raportul comisiei permanen­te pentru construcții și sistematiza­re, expus de tov. loan Ștefănigă. La discuții au luat cuvântul de­putații și invitații Dumitru Grigo­­rescu, Teodor Ciomocoș, Constan­tin Vodă, Ioan Doica, Vasile Mol­dovan, Radu Grumeza, Constantin Popescu, Waldemar Zawadschi, Oscar Franciscovici. în continuare, tovarășul Vasile Daju a expus concluziile ce se desprind dintr-o analiză privind stilul de muncă al Comitetului e­­xecutiv al Consiliului popular mu­nicipal. Sesiunea a adoptat, în continua­re, unele măsuri organizatorice. La cererea sa proprie, a fost eli­berat din funcția de prim-vicepre­ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, tova­rășul Leonida Tămaș și ales tovară­șul ing. Vasile Pop, ca prim-vicepre­ședinte al Comitetului executiv. A fost revocat din funcția de mem­bru al Comitetului executiv depu­tatul Ion Neacșu, iar în locul ră­mas vacant a fost ales deputatul Mircea Ișpan. Sesiunea l-a revocat din funcția de secretar al Comite­tului executiv pe tov. Alexandru Șieanu și l-a numit în această func­ție pe tov. Corneliu Roșul. în încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvântul tovarășul Mihai Telese­u. ZIUA DE REPAUS S-A ADAUGAT ȘI CELORLALTE ZILE DE MUNCĂ Duminică, în primele ore ale dimineții, apoi la prânz și, ia­răși seara, tramvaiele, troleibu­zele și autobuzele au făcut sta­ții prelungite în fața fabricilor și uzinelor. Ziua de repaus s-a adăugat ștafetei celorlalte zile de muncă intensă, pentru lichi­darea cit mai grabnică a efec­telor inundațiilor, pentru înde­plinirea exemplară a sarcinilor de plan și angajamentelor su­plimentare asumate de Orga­nizația de partid a județului Timiș. Obiectivul tutu­ror eforturilor: producții sporite Din diverse puncte ale jude­țului, reporterii noștri relatea­ză : Lucrătorii Trustului de cons­trucții Timișoara au dat și du­minică un, admirabil exemplu de înțelegere a comandamente­lor bătăliei pentru construcție și reconstrucție. Producția do­­bîndită, mai cu seamă pe șan­tierele obiectivelor economice ale căror termene de execuție urmează — potrivit angajamen­telor inițiale și a celor noi, re­cent asumate — să fie scurta­te, configurează și mai clar perspectiva îndeplinirii, în a­­vans, a tuturor sarcinilor pla­nului de investiții pe 1970. Consemnez aceste producții de construcții-montaj, ca în­­tr-un raport operativ : ...Cele două noi țesătorii de la Combinatul textil Lugoj vor fi integral predate beneficiarilor cu 4 luni înainte de termen. Totuși, aici, în jurul datei de 16 iunie, au și fost produse primele cantități de țesături. Șeful Grupului 2 construcții, ing. Al. Gherman, ne spune că, în datele sale esențiale, bilan­țul duminical se prezintă ast­fel : 100 de constructori, lucrări de finisaj pentru intrarea totală în funcțiune a țesătoriilor. ...La stația de betoane, în po­ligonul de prefabricate, schim­bul este complet — ca într-o zi obișnuită de lucru. 141 de mun­citori din industrială Baza de producție a T.C.T. sunt „la posturi“. Obiectivul tuturor e­­forturilor — îndeplinirea exem­plară a angajamentelor. Din producția realizata peste planul M. BRATEȘ X. CIMPEANU C. PETRE (Continuare in pag. a IlI-a) ! \\\\s \ \\\s ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 7.919 Marți, 30 iunie 1970 4 pagini, 30 bani ‘------­ în pag. a II-a # Festivalul folcloru­lui timișean © De „Ziua învățătorului" © Contraste cotidiene \ VIZITA In țara noastră a MAIESTĂȚII SALE IMPERIALE. ȘAHINȘAHUL IRANULUI. MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Maiestățile Lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Ira­nului, și împărăteasa Farah, aflați pe litoral, și-au petrecut dimineața de lu­ni în largul Mării Negre La bordul vasului-școală Mircea. La sosirea in portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și celelalte persoane oficiale iraniene și române au fost salutați de viceamiralul Grigore Marteș, comandantul Ma­rinei militare. în larg, silueta sveltă bine cunos­cută a vasului se leagănă ușor. Ofițerii și marinarii elevi sunt ali­niați pe puntea navei, înalții oas­peți se urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului și Republicii Socialiste România. Pe catarg se înalță, alături de pavilio­nul românesc cel al Iranului. Comandantul școlii de ofițeri de marină, căpitanul de rangul întîi Ilie Ștefan, și comandantul navei, căpitanul de rangul întîi Alexan­dru Hîrjan, „Nava este gata prezintă­­ raportul­­ de drum“. Sunt momente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosfera spe­cifică a vieții marinărești. Suveranul Iranului și împără­teasa Farah ascultă cu atenție pre­zentarea istoricului navei, a acti­vității școlii de ofițeri. Vasul Mir­cea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai mo­derne nave-școala cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiții instruirea pentru naviga­­­ția pe mare a elevilor școlii de ofițeri pentru marina militară și comercială. Se pornește în larg. După ce vasul parcurge cîteva mile cu ajutorul motorului, asis­tăm la o demonstrație de iscusință marinărească. La comenzile scurte, elevii urcă agili pînă în virful ce­lor trei catarge și întind pînzele — vela mare, gabierul și contra­­gabierul, zburătorii și vela cea mai de sus — din dumica Valul alunecă acum ușor, fără zgomot. Sintem­ pe puntea unei corăbii cu pînze, înalții oaspeți admiră priceperea marinarilor noștri. O formație artistică a marinari­lor prezintă apoi un scurt program. La amiază, vasul acostează din nou la Mangalia. Șahinșahul Ira­nului luîndu-și rămas bun de la gazde a mulțumit cu căldură pen­tru momentele petrecut la navei școală Mircea și se-a bordul arat succese în desăvîrșirea pregătirii marinărești. După-amiază, șahinșahul Iranu­lui, Mohammad Reza Aryamehr, și împărăteasa Pahlavi Farah, (Continuare in pag. a IV-a) De „Ziua învățătorului“ CONFERIREA DE ORDINE ȘI MEDALII UNOR CADRE DIDACTICE ÎN CAPITALĂ Gu prilejul „Zilei învățătorului“, la Consiliul­ de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Repu­blicii Socialiste România. înaltele distincții au fost înmi­­nate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat. L­a solemnitate au luat parte to­varășii Paul Niculescu-Mizil, Gheor­­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Mir­cea Malița, ministrul învățămîn­­tului. In semn de prețuire a personalu­lui didactic pentru activitatea me­ritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățământului și culturii din pa­tria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste România" tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Mil­­tiade Filipescu, Teodor Gom­a, Mendel Haimovici , Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profe­sor universitar emerit al Republicii Socialiste România“, „Profesor e­­merit al Republicii Socialiste România“, „învățător emerit al Re­publicii Socialiste România“ și „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România“. Cu același prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socia­liste România“, clasa a 11-a profe­sorului universitar Cristofor Si­­mionescu și „Ordinul Muncii“, clasa a II-a, tovarășilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învăță­torului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Din rîndul celor decorați au luat cuvintul acad. Remus Răduleț, pro­fesor la Institutul politehnic „Gh. Gheorghiu-Dej“ din București, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al Inspectoratului școlar al județului Covasna și prof. Ion Ciulacu, direc­­­­torul liceului „Ion Slavici“ din S Banciu, care și-au exprimat senti­mentele de adîncă mulțumire pen­tru grija ce o poartă partidul și guvernul școlii și corpului didac­tic, pentru înaltele distincții pri­mite. In încheierea solemnității, pri­mit cu entuziaste aplauze, a luat cuvintul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Stimați tovarăși. "Doresc, în primul rând, sa vă a­­dresez dumneavoastră, tuturor a­­celora care au primit astăzi dis­tincții și ordine ale Republicii So­cialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noas­tră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbăto­rim această zi în fiecare an și să să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dra­gostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. Putem, intr-ade­văr, să fim mulțumiți de felul in care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sec­toarele învățămîntului; de altfel, suntem­ la încheierea anului școlar și se cunosc­­n Anii generale re­zultatele, care — așa cum am spus — sînt bune. Fără îndoială, aceste rezultate sunt o expresie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sunt totodată, expre­sia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cit mai temeinic comorile științei și cul­turii înaintate. Am putut să con­statăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor ca­tastrofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase greu­tăți. In aceste condiții, cadrele di­dactice, tineretul au fost alături de toți oamenii muncii, înțelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria față de patrie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimita­tea cu care tineretul, cadrele di­dactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns partidului și au acționat în chemării aceste împrejurări — constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educative a școlii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, țin să a­­dresez în această zi mulțumiri tu­turor acelor care și-au îndeplinit și își îndeplinesc datoria față de țară, față de popor, față de tine­retul patriei noastre. (Aplauze pu­ternice). Cunoașteți perspectivele dezvol­tării României Socialiste în urmă­torii ani: înfăptuirea programului IN CEA DE-A PATRA ZI A FESTIVALULUI FOLCLORULUI TIMIȘEANU IMPRESIONANTĂ FRESCĂ A DATINILOR POPULARE Luna iunie, în întreaga ei splen­doare cu­­ poiene tainice, cu auriul holdelor legănate le­neș în vînt, cu aerul înmi­resmat . de parfumul florilor de tei am regăsit-o duminică, în ceta­tea florilor și a parcurilor, încinsă pe trupurile flăcăilor și fetelor „Din fundul lumii, mai din sus / Și din Zorii și din Apus / Din cu­ loc poți gîndi să bați / Venit-au roluri de-mpărați . . 1.200 de purtători ai costumului popular timișean $i-a coborit forestierul Petru Flo­­rescu, cu alți 50 de nuntași din ini­ma bătrinilor munți Poiana Rusca, întîlnindu-se mai în jos cu sticlarii din Tomești și din Curtea, cinstind apoi din plosca lui Valeriu Vălea­­nu și Ion Lungu, și ei girări, la nunta tinerilor țărani cooperatori Doina Gruiescu și Ioniță Sîrbu din Dubești. Vestmintele lor sunt sobre, amin­­tindu-ne de strămoșescul nostru port dacic. Zile, ce fac corp comun cu poalele, sunt lucrate în alb-ne­­gru, la fel și cojoacele bărbaților iar podoabele capului, alcătuite din baticuri în forma ștergarului, sunt alcătuite intr-o policromie re­dusă. In urma lor, în ritm de joc și sunete de orchestră, vin vestiții dansatori de la Brănești. Pe iile, cîrpele și cotrînțele copilelor de școală, ale fetelor de măritat sînt strînse culorile rubinii din zorii zi­lelor de vară, galbenul spiceloi coapte, iar negrul, simbolul veșni­ciei, îl poartă perechile din urmă pe laibăre, brîuri și catrînțe, băr­bații și femeile, acei care au tre­cut de-acum de a doua tinerețe. Sute și sute de timișoreni, pos­tați la geamuri și balcoane, de-a lungul străzilor, admiră pe lucră­torii holdelor mănoase din cîmpiile Lugojului și Sînnicolaului, zone ca­re au dat țării costume populare devenite prototipuri ale portului popular bănățean. Aici își au obîrșia cotrînțele, o­­pregele și laibărele femeiești, lu­crate într-o tehnică ornamentală de o deosebită complexitate, caracte­rizată mai ales prin prezența firu­lui metalic aurit, care ii dă atîta strălucire. Confecționarea lor a constituit, multă vreme, ocupația de bază. A­­junsă chiar pînă la specializarea cusătoreselor din locurile acestea Tui alaiul curgător al parăzii recu­noaștem pe purtătoarele costumu­lui popular specific localitățile: Victor Vlad Delamarina, Coștei, Belinț, Boldur, Chevereșul Mare, Buziaș. Ele poartă pe brațe piese vestimentare, ponevi, c­limuri, co­­tocele, obiecte de ornament pen­tru interior, fiind continuatoarele creatoarelor ale căror miini iscusite au redat cu acul și suveica întrea­ga noblețe și mărinimie sufletească a omului din popor. Orchestre renumite, dansatori populari vestiți vin să redea cadrul autentic al creațiilor populare. Ir ritmul lor trec purtătorii como­rilor folclorice din cîmpia timi­­șeană, reprezentanții Sacoșului Turcesc, Jebelului, Agriș, Saravale, Gătaia, Deta, intrecîndu-se cu cei care aduc la festivitate frumu­sețea costumelor naționalităților conlocuitoare. Douăsprezece perechi din Vartig poarta cu ele adevărata istorie a colonizării șvabilor în Banat ; au în spate desage, copii și unelte ce re­prezintă ocupația lor la venirea în Banat. Impresionante sunt costu­mele populare maghiare de la Tor­mac, cele germane, de la Pietroa­sa Mare, Bencecul de Sus și Giar­­mata, cele ale sîrbilor din Sînmar­­tinul Sirbesc și Foien­i. Muzica nu mai contenește. Dan­satorii români, germani, maghiari sîrbi execută frumoase jocuri populare, pe care timișorenii le-au urmărit în serile din urmă pe scene­le Parcului de cultură „A prins să sune sunet viu / De treasc și trimbiți și de chiu/Dar ce scriu eu ?/ Oricum să scriu / E ne-mpli­­nit". Căci ei au venit la festivitate in sărbătorești costume păstrate din bătrini. Trec, rind pe rind, purtătorii costumelor populare, dansatorii si instrumentiștii din părțile Sînnico­­laului Mare, urmați de formații in­strumentale aduse din toate col­țurile județului. Timp de două ore, străzile Timișoarei s-au transfor­mat intr-un adevărat spectacol, o­­rașul devenind parcă mai frumos, mai expresiv, mai dinamic, impru­­mutînd din farmecul acestor neste­mate țesătura aleasă a gingășie, gindurilor și cîntecelor de dor, a năzuințelor și muncii celui mai mare artist, poporul. Festivitatea a fost urmărită de mii și mii de timișoreni, de repre­zentanții conducerii de partid și de stat a județului și a municipiului, în frunte cu tovarășul Mihai Telej­en, membru al C.C. al P.C.R., priro- ANTOANETA MAGURA (Continuare în pag. a II-a) Hai să-ntindem hora mare . .. In fața Operei de stat, urmărită de la balcon de reprezentanții orga­nelor județene și municipale de partid și de stat, parada portului popular o adevărată desfășurare a simțului estetic ales, cu vechi și trainice tradiții, al maselor populare. (Continuare in pag. a II-a) încheierea lucrări­lor Consfătuirii me­­todico-științifice in probleme de educație fizică și sport Cei peste 200 de participanți, profesori de educație fizică, medici sportivi, antrenori, spor­tivi fruntași din județul Timiș și din orașele București și Ora­dea, au dezbătut in a doua zi a Consfătuirii metodico-științifice în probleme de educație fizică și sport, temele „Mărirea efi­cienței educației fizice în învă­­țămînt“ și „Sociologia timpului liber prin exerciții fizice sport“. De remarcat aplicativi­si­tatea practică a majorității lu­crărilor prezentate : studiul re­feritor la îmbunătățirea progra­melor de educație fizică în școa­la generală, realizat de un colec­tiv condus de conf. dr. C. I. Bucur și lucrarea privind cer­cetarea potențialului biologic al elevilor din județul Timiș ela­borată de un larg colectiv de cer­cetători de la Universitate și In­stitutul politehnic din Timișoa­ra sub conducerea prof. univ. C. Iovănescu. tr, concluziile celei de a XVII-a sesiuni de comunicări științifice a Centrului metodo­logic al Consiliului județean Ti­miș pentru educație fizică și sport s-a subliniat orientarea nouă a activității de cercetare în domeniul educației fizice și sportului, care trebuie să cu­prindă mișcarea sportivă de masă și, în mod deosebit, ac­­tivitatea de performanță. A

Next