Drapelul Roşu, iulie 1970 (Anul 26, nr. 7920-7946)
1970-07-15 / nr. 7932
URMARE A Îndemnului FIERBINTE • Cooperatorii din Tomnatic sunt ferm hotărîți de a adăuga noi carate frumoasei și nobilei cărți de vizită a unității din care fac parte. La Tomnatic, localitate a cărei carte de vizită a trecut de mult hotarele județului, în acest mijloc de „cuptor”, oamenii se găsesc antrenați, poate mai mult decit in orice alt anotimp al anului, în uriașa bătălie a recoltei. Cinstea care le-a fost acordată, prin vizitarea marii lor familii de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, sfaturile, îndemnurile părintești, indicațiile prețioase constituie pentru toți un puternic stimulent în obținerea unor rezultate tot mai bune. ...Cele S combine ale secției de mecanizare, condusă de comunistul Mihai Lazăr, au terminat de cîteva zile strînsul orzului și al lanului de 100 hectare de grîu cu coacere mai timpurie. In urma lor, exact ca pe o adevărată bandă rulantă, au trecut presele de balotat și apoi remorcile care au transportat baloții de paie dînd astfel cale liberă tractoarelor pentru aratul miriștii și însămînțarea culturilor duble. — Inițial, am prevăzut să insămînțăm cu a doua cultură 300 hectare porumb, din care jumătate pentru boabe, iar cealaltă jumătate pentru furaje. La indicațiile tovarășului Ceaușescu, am suplimentat cu încă 100 de hectare suprafața destinată porumbului pentru boabe, așa că, pe cooperativă, culturile duble însumează acum 400 de hectare. Pe locul celor 60 hectare, unde a fost orzul și 42 hectare de pe care am recoltat cartofii, porumbul a și fost semănat, ne-a declarat tovarășul Petru Feneși, președintele cooperativei. Ne străduim ca peste tot, unde se recoltează păioasele, să evităm pierderile de boabe și să stringem și toată pleava — a conchis dînsul. O activitate febrilă întîlnești și în sectorul legumicol. Din analiza rezultatelor economice ale primului semestru a rezultat că, din cele 6 hectare de sere, s-ău și livrat 340 tone de roșii și 206 tone de castraveți. Felul în care se prezintă producția de roșii în B. BURZ (Continuare în pag. a ll-a) Anul XXVII nr 7.932 Miercuri, 15 Iulie 1970 4 pagini, 30 Dam RĂSPUNDEREA PENTRU GOSPODĂRIREA AVUTULUI OBȘTESC a dobîndit o solidă bază legislativă Convorbire cu tovarășul Ion Grozav directorul Direcției teritoriale de control și revizie nr. 17 Timișoara Vastul program de perfecționare a organizării conducerii și planificării economiei naționale, stabilit de Conferința Națională și Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român, s-a concretizat, treptat, intr-un ansamblu de măsuri deosebit de important în domeniile economic, organizatoric și juridic. Acestui amplu complex legislativ i s-a adăugat, recent, Legea privind răspunderea conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar Tovarășul Ion Grozav, directorul Direcției teritoriale de control și revizie nr. 17 a sus-numitului minister, a acceptat invitația redacției noastre la o convorbire pe marginea prevederilor acestei legi. — Orice discuție despre lege — cum este cea privind o răspundere a conducerilor organizațiilor socialiste pentru gospodărirea mijloacelor materiale și bănești, organizarea și funcționarea controlului financiar — este firesc să pornească de la elementul particular, inedit pe care îl conține. Vă rog, deci, să precizați, care este elementul nou, definitoriu al acestei legi. — Accentul pus pe această principală problemă — care reiese din însăși denumirea legii — este întemeiat pe necesitatea precizării, stabilirii într-o formă mai concretă decit pînă acum a coordonatelor acestei răspunderi. — A doua întrebare este in legătură cu verificarea propriuzisă în diverse domenii și nivele organizatorice. Cum apreciați dv., în lumina noii legi, rolul acestuia în contextul atribuțiilor pe care le au conducerile organizațiilor socialiste ? — Controlul sistematic al activității de gospodărire a patrimoniului oferă fiecărui conducător de unitate posibilități mult sporite de urmărire a rezultatelor activității pe care o conduce și de soarta căreia răspunde. Mai sunt oare necesare argumente pentru a convinge că respectarea strictă a normelor legale (după care se desfășoară activitatea de recepție și autorecepție, depozitarea, conservarea și manipularea valorilor materiale, inventarierile, sistemul de pază) constituie mijloace importante de preîntâmpinare a infracțiunilor ? Această necesitate are valoare de axiomă ; o dovedesc înseși abaterile ce se fac încă simțite în activitatea unora dintre organizațiile noastre economice. Pornind de la astfel de cazuri, apare deplin justificat accentul pe care Legea îl pune pe controlul ce trebuie asigurat în interiorul fiecărei unități economice asupra tuturor fazelor activității curente. Această prevedere, introdusă în textul legii, aduce o corectare esențială mentalități proprii anumitor unei directori de unități, care își închipuie — evident, greșit — că exercitarea controlului este o treabă care privește exclusiv organele specializate din afara unității. — ... Controlul are, însă, și o latură represivă ? — Categoric : Latura educativă trebuie necondiționat îmbinată judicios — în condițiile unei înalte principialități și exigențe — cu latura represivă a controlului. Numai un asemenea mod este în măsură să asigure rezultate bune in domeniul gospodăririi mijloacelor materiale și bănești și apărării integrității proprietății socialiste. — Există în textul legii care ne referim noi și importatante îmbunătățiri privitoare la activitatea de control financiar preventiv. Vă rugăm pe dv. să le punctați ! — Este vorba, în primul rind, de faptul că, începînd de acum înainte, controlul financiar preventiv se va exercita asupra acelor operații care determină modificări în patrimoniul organizațiilor socialiste, oprirea lor, înainte de efectuare în cazul cînd sînt nelegale, nereale și neeconomicoase — pentru a preîntîmpina încălcarea dispozițiilor legale, mobilizarea fondurilor și păgubirea avutului obștesc. — Aveți, desigur, in vedere faptul că, pînă acum, era controlată și mișcarea valorilor materiale în interiorul unităților — operație ale cărei implicații rezolvate tehnice nu puteau fi corespunzător de personalul financiar-contabil... — Deosebit de importantă este stipularea care vine să marcheze o diferențiere în organizarea controlului financiar preventiv în cadrul centralelor, combinatelor și marilor întreprinderi, volumului dă operații Cuprinderea fatalmente mare în astfel de organisme nu s-ar fi putut realiza decît pe calea organizării controlului financiar Convorbire consemnată de MIREL BRATEȘ (Continuare în pag. a ll-a) Invenție a unor specialiști români La Institutul de studii, experimentări și proiectare pentru industria celulozei, hîrtiei, fibrelor artificiale și valorificarea stufului a fost elaborat un procedeu pentru fabricarea celulozei chimice pentru fire și fibre artificiale din bagasă. Bagasa este un deșeu rezultat la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, utilizat pînă acum la producerea celulozei papetare inferioare sau drept combustibil. Studiind proprietățile acestui deșeu, specialiștii institutului au ajuns la concluzia că el poate fi valorificat superior, folosindu-se experiența căpătată în țara noastră în prelucrarea stufului pentru obținerea celulozei chimice. Cercetările de laborator au fost extinse pe scară industrială la Combinatul de celuloză și hîrtie de la Brăila. Verificările suplimentare făcute in colaborare cu Institutul de cercetări textile au stabilit valoarea deosebită a acestei tehnologii, care dă posibilitatea realizării din bagasă, a unor celefibre de tip lină și bumbac și a unor țesături cu calități superioare. Deși bagasa nu constituie o materie primă indigenă, procedeul stabilit de specialiștii români prezintă un deosebit interes pentru țări producătoare de zahăr de trestie, unde acest deșeu totalizează zeci de milioane de tone anual. Considerată invenție, tehnologia a fost brevetată în România, Argentina, Anglia, Brazilia, Cuba, Franța, India, Mexic, Pakistan și S.U.A., constituind un export de licență mijloc de valorificare peste hoși tare, a cercetării științifice românești. (Agerpres). VIZITA ÎN ȚARA NOASTRĂ A PREȘEDINTELUI REPUBLICII AFRICA CENTRALĂ, GENERAL JEAN BERET BOKASSA Trimișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Crețu, transmit : In cea de-a patra zi a vizitei In țara noastră, generalul Jean Bedel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Manescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind o călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată in funcțiune la sfîrșitul anului trecut. Însoțiți de Gheorghe Pacoste, dustrier adjunct al ministrului inpetrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează instalații. La tabloul de principalele comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, prefracționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici : benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătînd apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare : Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc posibilităților aici o discuție asupra de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală in domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tînărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecuta. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokasa un dejun. In timpul dejunului, președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, intra cele două țări, pentru pace și înțelegere între popoare. Apoi, străbătînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung-Rucăr-Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș cît și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală. LA RECOLTAREA GRIULUI Prea multe ore de stagnare a combinelor Ritm necorespunzător la eliberatul terenului și semănatul culturilor duble S intem în plină desfășurare campaniei de recoltare a cerealealor păioase. Timpul, în ultima perioadă, a fost bun și a permis desfășurarea acțiunii cu toate forțele umane și mecanice. Dar, cu toate condițiile favorabile existente, ritmul la recoltare, arat și semănatul culturilor duble nu este încă satisfăcător. In scopul elucidării cauzelor care frînează buna desfășurare a lucrărilor de vară, ziarul nostru a organizat luni un raid la cîteva cooperative agricole. ... C.A.P. Pesac. La această unitate, cu cele 13 combine ale I.M.A. Variaș și cu coasele s-au recoltat pînă luni seara 118 hectare orz, adică întreaga suprafață rămasă în cultură și 100 hectare de grîu din 595. Producția medie la orz este de 1.800 kg, iar la grîu se menține, pînă acum, la 3.000 kg la hectar, față de 2.800 kg prevăzute în planul de producție. Remarcăm că la Pesac, spre deosebire de alte cooperative agricole, lanurile cu grîu sunt destul de curate. „Seceratul constă în asigurarea unei densități corespunzătoare — ne spune Petru Dan, inginerul șef al cooperativei. Altfel ar fi năpădit buruienile. Pentru adunarea fără pierderi a noii recolte, consiliul de conducere, sub directa îndrumare a organizației de partid, a pregătit echipe de cosași. „Unde cultura este căzută și unde avem teren prea umed, care nu permite intrarea combinelor, cosim. manual — a arătat Nicolae Bariu, președintele unității. In felul acesta, au fost tăiate cu coasele 20 de hectare cu orz, iar în prezent s-a trecut la grîu“. Cu toate acestea, față de perioada în care ne găsim, stadiul lucrărilor este încă întîrziat. Forțele mecanice nu sunt folosite la întreaga lor capacitate. In această privință este edificatoare slaba funcționare a combinelor. De exemplu, la ora 16,45, pe o porțiune de 11 hectare semănate cu grîu din soiul San Pastore erau masate toate cele 13 combine, din care doar 6 lucrau. Amintim cîteva din defecțiunile care au scos din funcțiune utilajele , ruperea lanțului de la cupe, masa mare îndoită, pînza mică ruptă etc. De asemenea, datorită slabei organizări a muncii, combinele pierd timp prețios, fiind puse să lucreze mai multe pe porțiuni mici. Așa de exemplu, 6 combine care au recoltat pe o porțiune de 1—2 hectare, la terminarea acestei suprafețe, au stat cîte 15 minute pînă au pornit pe o altă parcelă. Acest lucru se putea evita prin trimiterea din timp a 4—5 combine pe sala alăturată. Defectuos se desfășoară și colectarea plevei menită să completeze deficitul de furaje din acest an. Pentru 13 combine au fost pregătite 12 căruțe în care să fie adunată pleava de la agregatul de recoltat. Dar s-a dovedit că acest număr este insuficient, deoarece numai jumătate din căruțe sunt în urma combinelor, restul fiind folosite la descărcat. In timpul cît am stat la Pesac, doar în 4 căruțe se colecta pleava. Restul de combine aruncau acest produs direct pe miriște. Iată cum, din comoditatea consiliului de conducere față de confecționarea saltelelor și pregătirea altor căruțe, se pierd din producția secundară însemnate cantități. Nu putem fi mulțumiți nici de preocuparea conducerii unității și a specialistului pentru insămînțarea culturilor duble, cu toate că aici, din cauza condițiilor din primăvară, au rămas neînsămînțate Ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a Il-a) Recoltatul griului se află in plină desfășurare și la cooperativa agricolă de producție din Variaș. Foto : ii. STOICOVICI y Se constatase, in ultimul timp, o participare mai puțin numeroasa a spectatorilor tațiile teatrale. la reprezente părea, intr-adevăr, că teatrul trece printr-o gravă criza de atracție, ca și cum i s-ar fi întrezărit deja sfîrșitul. Din comoditate se arunca adesea o mare parte de răspundere pe concurența cinematografiei, a radiofoniei și mai ales a televiziunii care , ca rude apropiate, ar fi pîndit, chipurile, moștenirea bogată a acestui... muribund care, după convingerea mea, are asigurată nemurirea..). Dar sălile pline arhipline pe care le făceau totuși unele spectacole erau dovezi de netăgăduit că explicația micșorării numărului de spectatori, la alte spectacole, trebuia căutată nu atît în ,,concurența1* — aparent neloială — a celor trei activități artistice tangențiale, cît mai ales în însăși evoluția concepției de bază a producției teatrale, în perioada de reconsiderare a lucrărilor dramatice, neexistînd prea multe piese, repertoriile teatrelor prezentau, pe de o parte, o oarecare uniformitate în componența lor schematică, iar pe de altă parte, contraste mult prea izbitoare la nivelul comparat al realizărilor artistice. O dată cu îmbogățirea fondului de creații dramatice, cu evoluția ideii de ,,teatru modern“, s-a ajuns la o larghețe deplină în programarea unor lucrări, de cele mai variate orientări estetice. Curiozitatea spectatorilor pentru noutatea acestora a cunoscut o reală efervescență și s-a dovedit, pentru o bună perioadă de vreme, fructuoasă. Iată insă că profitând de această larghețe unele teatre au început să prindă slăbiciune pentru așa-zisele spectacole de experiment sau pentru spectacolele care cereau o tehnică specială de neprezentare. Și, o dată deschis zăgazul, a început sarabanda celor mai surprinzătoare tendințe. Piese de inspirație morbidă, piese care contraziceau de Vasile Crețoiu artist emerit multe ori realitatea noastră socială și concepția ei sănătoasă de viață, au început să invadeze repertoriile teatrelor. Nu se mai ținea seamă dacă aveau sau nu o finalitate ideologică. Spectacolul tindea să devină spectacol in sine, ca pretext pentru exhibiții ori discutabile viziuni regizorale. Sensul unor lucrări dramatice era denaturat prin simboluri și metafore străine de text sau parazitar». Unii — spirite subțiri — lăsau să se înțeleagă că teatrul e făcut pentru oftica, nu pentru cei mulți. Teatrul viitorului „inițiere“! Calitatea cerea... unui spectacol era judecată după rezistența pe care o intimpina. Ea se spunea cu ironie subțire, de esteți, că numai piesele proaste au succes de casă. Totodată se căutau cu febrilitate formule noi de realizare scenică, unele dezgropate din alte timpuri și etichetate ca noi, altele importate. Publicul mare însă era surprins și dezorientat. Confuzia ii era sporită și de aprecierile de multe ori contradictorii ale criticii dramatice. De la aprecierea justă cu caracter de îndreptar, critica de specialitate devenea, sub semnături mai mult unele sau mai puțin autorizate, simplă impresie subiectivă. Se părea — și inca se mai pare că realizatorii spectacolelor țin mai mult seama de aceste impresii decât de aprecierile marelui public. Cronica dramatică favorabilă devenise punctul de reper al reușitei unui spectacol. De aceea era așteptată cu mai multă nerăbdare decit însăși reacția mulțimii de spectatori. Iată, după părerea mea, una din cauzele faptului că până la urmă, această mulțime a început să frecventeze mai puțin spectacolele unde să făcea abstracție de ea. Abia atunci unele teatre, suferind implicite consecințe materiale, și-au dat seama că, de fapt, recoltează ceea ce au semănat. Dar explicația scăderii numărului de spectatori se referă nu numai la conținutul și concepția regizorală a operei dramatice, ci și la interpretarea ei actoricească. Apare nu rar, un fenomen ciudat cînd, intr-o perioadă scurtă de timp, un actor joacă prea multe roluri deodată, cu cu aceste roluri sunt mai variate, cu atît el pare mai același în toate. Rezultatul : acest actor se demonetizează singur sau e demonetizat de cei care îl distribuie prea des, iar publicul, care apreciase la început spontaneitatea și pros (Continuare fa pag. a lllet) TEATRUL-O „ARTĂ PENTRU PUBLIC UȘOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOC Jt X I I Spectacolul | I spectatorilor | O Reprezentațiile din grădinile O X de vară și, în general, spectac <>colele in aer liber ne oferă de la o vreme încoace un nedorit .5 X spectacol al... spectatorilor. Nu X O al tuturor spectatorilor, firește, o ci al unora care țin cu tot dinadinsul să strice ambianța de artă și divertisment, să producă migrene și proastă dispoziție. Într-o asemenea stare am plecat de la una din manifestările g O „Zilelor folclorului tîmîșean“. o Ó Un distins interpret se străduia O ^ din răsputeri să prezinte ce are ^ O mai frumos, mai reprezentativ O cuvinte potrivite <> muzica noastră populară. Spec , ^tatorul cu opinie separată deorea însă altceva și își striga în insistent, cu glas tare, dorința. • Mai și injura din cînd în cînd, V ■ ca să fie auzit de toți. <I, Un altul, pornit pe harță, se O O certa cu vecinii in legătură cu - o autenticitatea unui cîntec și, o X pentru a le demonstra adevăr lui, fredona el însuși, melodia % ^ respectivă. <> 0 Publicul încerca să-l tempere ^ yze. Dar el, spectatorul ce se da X S^ în spectacol nu înțelegea și își se vedea liniștit de propria-i de- omonstrație răgușită. X 0 Ceea ce nu pricep și nu voi O $ pricepe vreodată este acel lugumbru fluierat, pripășit pe meleagagurile noastre, care ar dori ca O Q rese să sugereze că spectato Xului e mulțumit și că insistă ca $ 0 bucata ce î-a fost prezentată să O O fie cîntată a doua, a treia sau X 5 a Patra oară. Fluieratul acesta <> O are darul de a provoca indise . X Poziția cîntărețului, căruia nu-i X X este limpede dacă e huiduit sau v X lăudat, și a masei spectatorilor, X I să le zicem liniștiți, care are , dori ca frumusețea spectacolului X să nu fie tulburată prin asemenea manifestări stridente, ■ . obositoare. Și uite-așa, spectacolul spec- X a tutorilor are loc paralel cu spec- X Otacolul propriu-zis. Privindu-le X X și auzindu-le pe amîndouă, ai % 0 impresia de vacarm, de neorîn <> X «h'sala. Arta, menită să înrobi X Să leze simțămintele și să recon- forțeze, se pierde pe undeva între sudalme și fluierături. X 0 Și e păcat 1 0 x N. MIHAILEANU X 0 X ''-*^<Nooc‘0'O'Ooooo<xx>oo<xxx>y> *