Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)
1970-09-16 / nr. 7985
Anul XXVII nr. 7.985 # Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani IN NOUL AN FORESTIER VALORIFICAREA ClT MAI SUPERIOARĂ A MASEI LEMNOASE Mecanizarea — cale sigură spre o productivitate ridicată Noul an forestier, care a fost deschis la 1 septembrie, a găsit colectivele de muncă din cadrul Combinatului de exploatare și industrializarea lemnului cu rezultate bune în muncă. Ele au realizat, în contul angajamentului asumat de Organizația județeană de partid Timiș în răspunsul dat la Chemarea Organizației județene de partid Brașov, o producție marfă suplimentară care însumează aproape 2,2 milioane lei și au sporit productivitatea muncii cu 599 lei pe fiecare salariat. Pină la lunii august, s-au dat peste sfîrșitul plan circa 1.700 mc bușteni de fag, 2.700 mc bușteni de stejar, 700 mc lemn pentru construcții, 430 tone de lemn de foc și altele. îmbucurător este faptul că, după calculele prezumtive, vom realiza planul cincinal cu mult înainte de termen. Anul 1971, primul din noul cincinal, aduce în fața forestierilor din C.E.I.S. Timișoara sarcini deosebit de importante. Consiliul de administrație, întregul colectiv de muncitori, tehniceni și ingineri din combinat sunt hotărîți însăi să ia cele mai eficiente măsuri pentru a rezolva cum se cuvine obiectivele propuse. Avem în vedere faptul că, deși în anul 1971 masa lemnoasă exploatată scade ca volum față de 1970 producția globală crește cu 1,1 milioane lei. Crește de asemenea structura sortimentelor valoroase, de lemn rotund și, în special, sortimentul de lemn de lucru despicat. Valoarea pe metru cub de masă lemnoasă dată în producție va crește astfel de la 151,3 lei pe mc, în 1970, la 157,5 lei in 1971, ca urmare a valorificării în sortimente superioare a lemnului de dimensiuni mici. Creșterile se datoresc și dezvoltării producției de P.A.L. și P.F.L. din țara noastră care consumă însemnate cantități de lemn despicat de fag și alte diverse specii. Rezolvarea sarcinilor de importanță majoră pentru combinatul nostru presupune, desigur, luarea unor măsuri care să garanteze aceste realizări. In acțiunea de pregătire a noului an forestier consiliul de administrație a întreprins o analiză a utilizării instalațiilor de scos apropiat și transportat, stabilind, pentru fiecare parchet, modalitățile cele mai adecvate de recoltare, colectare, transport, manipulare și încărcare în depozite. Pentru producția anului viitor, vor fi terminați, pină la sfîrșitul acestui an, 25 km de drumuri auto ,18 km de drumuri pentru tractoare. Eforturi susținute se depun pentru mecanizarea mai multor operații și faze de lucru. In acest scop, se instalează încă două funiculare iar pentru a asigura o productivitate sporită, în condițiile înlăturării pericolelor de accidente și reducerii efortului fizic la muncitori, în anul viitor exploatările forestiere din combinatul nostru vor fi dotate cu încă 50 fierăstraie mecanice, 15 tractoare forestiere, 23 autocamioane, 2 încărcătoare etc. Până la finele anului curent se vor pune în practică unele studii privind optimizarea transporturilor la sectoarele de exploatare de la Lugoj, Minăștur și Margina, precum și studiul privind mai buna organizare a sectorului de exploatare din cadrul U.E.I.L. Lugoj. Vor fi luate desigur și alte măsuri care au menirea să asigure o folosire cât mai completă a utilajelor din dotare, tocmai pentru a suplini lipsa de brațe de muncă pe care o resimțim permanent in sectorul nostru de activitate. O atenție deosebită se va acorda anul acesta creării unor cît mai vii. IOAN VAVA șeful serviciului exploatare și transport al C.E.I.L. Timișoara (Continuare în pag. » ll-a) VIITOAREA PRODUCȚIE DE GRÎU NU ADMITE INTIRZIERI In PREGĂTIREA TERENULUI A început bătălia pentru viitoarea producție de grîu. Obținerea unor recolte sporite, la nivelul condițiilor create, presupune, între altele, o temeinică organizare muncii în fiecare unitate agricolă, a întărirea disciplinei și a spiritului de răspundere. In acest context crește răspunderea comitetelor comunale de partid și a organizațiilor de bază din I.A.S., I.M.A. și cooperativele agricole de producție. Centrul de greutate al muncii de partid, la sate, se mută acolo unde se desfășoară activitatea practică de realizare a sarcinilor de plan pentru acest an și de pregătire a producției anului 1971. Ținînd seama de rezultatele slabe obținute în acest an la cultura griului de către cooperativele agricole din Găvojdia și Lugojel, comitetul comunal de partid a organizat ample dezbateri în organizațiile de partid și consiliile de conducere, analizîndu-se cauzele recoltelor mici și stabilindu-se totodată cele mai eficiente care să ducă la realizarea măsuri unor producții sporite la nivelul condițiilor existente. Producția medie de 800 kg grîu pe cele 790 hectare cultivate cu această plantă la cooperativa din Găvojdia, nu poate fi pusă numai pe seama condițiilor neprielnice de climă din acest an. Recolta a fost diminuată și ca urmare a unei insuficiente preocupări a consiliului de conducere și a specialiștilor pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și de scurgere a apelor. Datorită excesului de umiditate și a băltirii apei s-au pierdut multe vagoane de griu, lucru care putea să fie evitat dacă s-ar fi desfășurat o muncă politică susținută în sprijinul executării mai multor canale de scurgere și despotmolirii la timp a șanțurilor existente. De asemenea, de slabă calitate a fost și administrarea îngrășămintelor chimice, rămînind multe fișii neîngrășate, cultura avind un aspect zebrat. Dar, ceea ce este mai grav, la Găvojdia nu s-a privit de buruieni nici un hectar de grîu. Se invocă scuze ca acelea privitoare la faptul că specialiștii de la Direcția agricolă ar fi tăiat din deviz normele prevăzute pentru această lucrare. Nu s-au aplicat nici ierbicide ca 2,4 D, cu toate că se cunoștea eficiența lor, motivîndu-se că nu s-au găsit în baza de la Timișoara. Iată cum o muncă politică insuficient susținută a dus la neglijarea unor lucrări socotite de unii ca neînsemnate, ceea ce a dijmuit serios producția de grîu. „Am tras învățăminte din greșelile în acest an — ne spune săvîrșite Nicolae Lungu, inginerul șef al cooperativei. Intre altele s-a hotărît reducerea suprafeței cultivate cu soiul San Pastore de la 230 hectare la 164 fiindcă nu am reușit să asigurăm un agrofond corespunzător. De asemenea, după semănarea griului vom executa numărul corespunzător de canale pentru scurgerea apelor. Cultura a fost amplasată după bune plante premergătoare: din 910 hectare pentru grîu, hectare sunt după plante care 522 au părăsit devreme terenul, dar suntem rămași în urmă cu aratul și pregătirea patului germinativ...“. Intr-adevăr, pină sîmbătă, au fost arate doar 400 hectare (și 188 discuite o singură dată) din cele 522 eliberate și care, conform recomandărilor M.A.S., trebuiau pină la 5 septembrie să fie gata pregătite pentru semănat. Inginerul șef explică întîrzierile pe seama numărului redus de tractoare, susținînd că la Lugojel, unitate vecină, Ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a ll-a) în pag. IMN ! Influența războiului țărănesc asupra maselor populare lugojene. Virtuți plastice timișorene la București ■SPORT r V». ECONOMII DE BUMBAC Planul de măsuri privind reducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie, aprobat de Plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R., din 28 aprilie a.c. a avut un larg ecou și în raidul colectivului Combinatului textil din Lugoj. In prima jumătate a anului curent, în unitățile combinatului au fost introduse in practică mai multe studii de organizare științifică a producției și a muncii, care au avut ca efect realizarea unei producții de pește suplimentare în valoare 1,3 milioane lei și 287.000 lei beneficii în plus. De asemenea, prin reproiectarea unor articole, cu intenția de a le conferi funcționalități calitativ-superioare, s-a realizat o economie de 30,9 tone bumbac, față de normele departamentale existente, iar prin îmbunătățirea structurii amestecului de fibre și sporirea procentului de celofibră la o variată gamă de fire, se reduce — fără a diminua calitatea produselor — consumul specific de bumbac cu 23.000 kg. anual. Utilaje pentru export întreprinderea de comerț exterior ,,Industrialexport“ a livrat unor parteneri din Albania, Algeria, Argentina, Birmania, Brazilia, R.P. Chineză, Cehoslovacia, R.P.D. Coreeană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică utilaje petroliere, precum și utilaje tehnologice pentru industria chimică în valoare de circa șapte milioane lei valută. Noi contracte au fost perfectate pentru exportul unor utilaje petroliere în Cehoslovacia și Ungaria. Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri, a avut loc ședința Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Timiș, la care au participat membrii comitetului executiv, președinți ai unor comisii permanente, factori cu munci de răspundere din domeniile care au constituit obiectul analizei. La primul punct de pe ordinea de zi au fost analizate măsurile luate de către întreprinderile și organizațiile comerciale pentru pregătirea aprovizionării de iarnă a populației cu legume, fructe, combustibil și alte mărfuri specifice sezonului de iarnă, In continuarea lucrărilor s-au dezbătut măsurile întreprinse de către dustrie Direcția județeană de inlocată pentru asigurarea îmbunătățirii calității produselor, in mod deosebit a produselor destinate exportului. S-a analizat, de asemenea, situația imobilizărilor de fonduri și a împrumuturilor restante existente la unitățile economice de industrie locală, gospodărie comunală și Trustul de construcții. La sfîrșitul ședinței, a luat cuvintul tovarășul Mihai Telescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului județean Timiș al P.C.R., președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ședinței au fost adoptate măsuri corespunzătoare pentru îmbunătățirea activității în sectoarele care au fost analizate. SEPTEMBRIE-15 DEBUT ÎN NOUL AN ȘCOLAR Dimineața se naște cu explozie de prospețime și inedit. Emoțiile se împletesc de la bunică la nepot și in ceasul dinainte hotărît străzile arborează cele mai calde și mai luminoase zîmbete. Copii de 6 ani, porniți pentru întiia dată spre acea lume a tainelor, pomenită în vis si la trezie — școala, adolescenți tinzînd spre împlinire își unesc pașii in această zi de septembrie, 15, o zi intrată în tradiție, in șirul evenimentelor care ne împînzesc copilăria si adolescența. Noul an școlar primește sensuri și dimensiuni puțin obișnuite, ca urmare hotărîrilor conducerii partidului și statului nostru privind generalizarea invățămîntului de 10 ani (debutul clasei a X-a) și extinderea cuprinderii tuturor copiilor de 6 ani în casa I. Totodată, el aduce adîncirea acelor relații ale școlii cu diferitele sectoare din economia noastră națională, impund o mai bună pregătire practică a elevilor, orientarea lor spre școlile profesionale și licee industriale. Reporterul își mărturisește de la început neputința de a reda in cuvinte entuziasmul cu care cadre didactice și elevi au pornit in prima zi de școală pe un drum ce înseamnă o muncă susținută în vederea însușirii cunoștințelor necesare viitorilor constructori României socialiste, educătorii lor în spiritul moralei și a ideologiei noastre. De asemenea, vor rămîne necuprinse în aceste însemnări emoțiile începutului, bucuria reîntilnirii cu profesorii, cu acel univers care, în formarea omului de mîine, constituie unul din factorii cei mai de seamă. Ora 8 dimineața, în curtea Liceului industrial pentru construcții de mașini, uniformele surn din alinierea lor inaugurală. Clipele bat acum cu intensitatea voinței acestor tineri de a obține numai calificative maxime, de a se încadra în scurt timp in producție, acolo unde pregătirea și talentul lor vor putea să dea roade bogate. Peste tăcerea deplină răsună glasul tovarășului Gheorghe Flucșă, directorul liceului, care dă citire Salutului Comitetului Central al P.C.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar. Cuvintele, însemne ale înțelepciunii, sînt în același timp un puternic imbold în munca de viitor a cadrelor didactice și elevilor, ele exprimă prețuirea pe care conducerea partidului și statului nostru o acordă tuturor slujitorilor elevilor. Ropotele de școlii, aplauze subliniază în repetate rînduri hotărîrea profesorilor și a elevilor Liceului industrial pentru construcții de mașini, ai Școlii profesionale U.M.T., prezenți la acest moment festiv, de a se integra, prin rezultatele muncii lor, efortului colectiv al locuitorilor județului nostru pentru înfăptuirea cu succes a prevederilor ultimului an al cincinalului și trecerea la următorul plan de cinci ani. * — Sîntem conștienți de răspunderea pe care o avem încă de pe băncile școlii, spunea elevul Ion Nițu, secretarul comitetului U.T.C. Tocmai de aceea, vom căuta să învățăm cît mai bine, să ne însușim cunoștințele necesare pentru ca la absolvire să fim buni specialiști, săcontribuim cu priceperea noastră la prosperitatea patriei. In timp ce zeci de elevi se grăbeau plini de sfială să înmîneze profesorilor lor superbe buchete de flori, mă gîndeam la cuvintele directorului liceului care încerca să-mi sugereze condițiile excelente pe care atît cadrele didactice, cît și elevii le avea in noul local ce vor se va construi începînd cu acest an școlar. 16 săli de clasă, 6 laboratoare, dotate cu aparate moderne și I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. a II-a) încurajări și un călduros „bun venit" pentru elevii de 6 ani rostit de colegii lor mai mari (Foto E. Robicsek). Prima intilnire cu... Abecedarul. Cinci dosare voluminoase consemnează rezultatele unui control minuțios efectuat de organele teritoriale de resort. Cuprinsul — falsurile, plățile fictive, sustragerile săvîrșite la cooperativa meșteșugărească „Avîntul“ din Timișoara de cadre aflate în posturi de conducere. Cînd le citești filele, rămîi cu impresia că niște lupi s-au travestit în paznicii stînii, înfruptîndu-se din munca și avutul cooperatorilor. Nesocotindu-și îndatoririle, abuzînd de încrederea ce le-au acordat-o membrii, unității cooperatiste, Ioan Perin, fostul președinte, Ariana Curcă, fostă șefă contabilă și alți din anturajul lor, cuiva folosit de posturile sau lor ca de niște trambuline pentru a-și acapara venituri nemuncite. Cu cinism, cu fățărnicie, cufundîndu-se pînă-n coate în mocirla necinstei și imoralității. Șirul abaterilor a început încă în anul 1964, cînd „ingenioasa" contabilă a trecut în contul : „avansuri încasate de la clienți" sume , care nici n-au fost încasate. Dispunînd de acest credit fictiv, ea a putut opera in folosul ei propriu scoaterea de materiale și executări de manopere în valoare de peste 17.000 lei. Tot ea a încasat ani de-a rîndul chiria atribuită unui proprietar imaginar, pe nume Vladimir Luchici, pentru localul „pus la dispoziția cooperativei“ în strada Ștefan cel Mare nr. 14. De primirea banilor a semnat tot dînsa, comițind însă neînsemnata eroare de a trece de fiecare dată, pe distanță, un alt număr de buletin de identitate. Dacă s-ar fi respectat instrucțiunile in vigoare — plata să se facă direct beneficiarului sau împuternicitului său — desigur nu s-ar fi ajuns la sustragerea sumei de 8.600 lei. Casierul instituției insă, încălcîndu-și atribuțiile de serviciu, la insistența contabilei, însăși a președintelui, i-a achitat banii lui Curcă. Nu era el amenințat tot timpul cu scoaterea din serviciu pentru o infracțiune comisă acum vreo 30 de ani, dar pentru care a fost reabilitat ? S-a comis aici un abuz de serviciu, nu singurul așa cum se va vedea mai jos. La începutul lunii martie a.c., soțul pensionarei Maria Pistori a venit să ridice partea socială ce se restituie cooperatorilor retrași din activitate. Cu toate că nu primise nici un ban, în tabelul întocmit în acest scop figura că și-a primit drepturile. Incidentul a trecut pe neobservate. Cercetările au surprins insă că șefacontabilă și-a însușit prin plăți fictive, între altele, și la persoane decedate, suma de peste 6.200 lei.Haosul contabilicesc — și poate nu numai acesta — a înlesnit ca mai mulți pensionari să-și ridice drepturile de două ori !). Modul de sustragere și-a urmat cursul : Curcă a întocmit cererile de Restituire, Perin a dispus "Ridicarea sumelor de însăși contabilașefă și tot ea a semnat de primire. Semnalăm încă o dată abuzul de serviciu la care au recurs conducători ai cooperativei, cu complicitatea largă a salariaților in subordine. Secțiile și unitățile cooperativei au constituit, pentru acești oameni necinstiți, care numai la muncă nu se gîndeau, surse de pricopseală nebănuite. La secția discuri, de exemplu, potrivit specificului producției, drept materie primă se folosesc deșeuri textile Totuși, deșeurile au fost înlocuite în parte cu resturi și tergal, așa incit prețul de cost al discurilor (produsele sunt destinate lustruitului metalelor), a crescut din an în an. Nu se găseau deșeuri ? Nici pomeneală. Șeful secției, Milan Ianoș, obișnuia insă să facă din materiale mai valoroase nișcaiva cadouri mai marilor cooperativei, fără să renunțe la partea sa proprie. Președintele Perin a aprobat cu inimă largă folosirea materialelor mai scumpe, a trecut cu vederea că secția beneficiază de un regim special — materialele au fost transportate direct la sediul secției, fără să treacă pe la magazia centrală; nivelul consumurilor spe-ANDREI ȚENȚ controlor-revizor la D.T.C.R. NICOLAE CIMPEANU (Continuare în pag. a III-a) „PREȚUL” ECLIPSEI DE EXIGENT După 6 ani au fost dezvăluite In sfîrșit abuzurile de la „Avîntul" omul familia societatea Primul cargou construit la Șantierul naval Constanța Primul cargou românesc construit la Șantierul Constanța și-a trecut cu naval din succes probele la mare. Toate instalațiile, supuse unor examene minuțioase și exigente în prezența reprezentanților proiectanților constructorilor, au căpătat califișicativul de „foarte bine“ Colectivul Șantierului naval din Constanța a debutat cu succes în rândul constructorilor de nave maritime. Noul tip de cargou, cu o capacitate de 1.920 tdw, a fost proiectat în întregime de specialiști români și dispune de dotări tehnice la nivelul cerințelor actuale. El este destinat transportării cherestelei , dar este pregătit și pentru inmagazinarea oricărui fel de mărfuri. Dispune de un motor de 1.560 CP, capabil să dezvolte o viteză de navigație de 12 noduri, are o linie modernă, cu blocul de comandă la pupă. Instalațiile sale de navigație se caracterizează printr-un înalt grad de automatizare, cu dotări speciale pentru navigația în apele nordice. Alte patru cargouri de acest tip, destinate exportului, sunt în diferite stadii de execuție pe șantierul naval constănțean. (Agerpres)