Drapelul Roşu, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7972-7997)

1970-09-16 / nr. 7985

Anul XXVII nr. 7.985 # Miercuri, 16 septembrie 1970 4 pagini, 30 bani IN NOUL AN FORESTIER VALORIFICAREA ClT MAI SUPERIOARĂ A MASEI LEMNOASE Mecanizarea — cale sigură spre o productivitate ridicată Noul an forestier, care a fost deschis la 1 septembrie, a găsit co­lectivele de muncă din cadrul Com­binatului de exploatare și indus­trializarea lemnului cu rezultate bune în muncă. Ele au realizat, în contul angajamentului asumat de Organizația județeană de partid Timiș în răspunsul dat la Chema­rea Organizației județene de partid Brașov, o producție marfă supli­mentară care însumează aproape 2,2 milioane lei și au sporit pro­ductivitatea muncii cu 599 lei pe fiecare salariat. Pină la lunii august, s-au dat peste sfîrșitul plan circa 1.700 mc bușteni de fag, 2.700 mc bușteni de stejar, 700 mc lemn pentru construcții, 430 tone de lemn de foc și altele. îmbucurător este faptul că, după calculele prezum­tive, vom realiza planul cincinal cu mult înainte de termen. Anul 1971, primul din noul cin­cinal, aduce în fața forestierilor din C.E.I.S. Timișoara sarcini deo­sebit de importante. Consiliul de administrație, întregul colectiv de muncitori, tehniceni și ingineri din combinat sunt hotărî­ți însăi să ia cele mai eficiente măsuri pentru a re­zolva cum se cuvine obiectivele propuse. Avem în vedere faptul că, deși în anul 1971 masa lemnoasă exploatată scade ca volum față de 1970 producția globală crește cu 1,1 milioane lei. Crește de asemenea structura sortimentelor valoroase, de lemn rotund și, în special, sor­timentul de lemn de lucru despi­cat. Valoarea pe metru cub de ma­să lemnoasă dată în producție va crește astfel de la 151,3 lei pe mc, în 1970, la 157,5 lei in 1971, ca ur­mare a valorificării în sortimente superioare a lemnului de dimen­siuni mici. Creșterile se datoresc și dezvoltării producției de P.A.L. și P.F.L. din țara noastră care con­sumă însemnate cantități de lemn despicat de fag și alte diverse specii. Rezolvarea sarcinilor de impor­tanță majoră pentru combinatul nostru presupune, desigur, luarea unor măsuri care să garanteze aceste realizări. In acțiunea de pre­gătire a noului an forestier consi­liul de administrație a întreprins o analiză a utilizării instalațiilor de scos­ apropiat și transportat, stabi­lind, pentru­ fiecare parchet, mo­dalitățile cele mai adecvate de re­coltare, colectare, transport, ma­nipulare și încărcare în depozite. Pentru producția anului viitor, vor fi terminați, pină la sfîrșitul aces­tui an, 25 km de drumuri auto ,1­8 k­m de drumuri pentru tractoa­re. Eforturi susținute se depun pen­tru mecanizarea mai multor opera­ții și faze de lucru. In acest scop, se instalează încă două funiculare iar pentru a asigura o productivi­tate sporită, în condițiile înlătură­rii pericolelor de accidente și redu­cerii efortului fizic la muncitori, în anul viitor exploatările forestie­re din combinatul nostru vor fi dotate cu încă 50 fierăstraie mecani­ce, 15 tractoare forestiere, 23 auto­camioane, 2 încărcătoare etc. Până la finele anului curent se vor pu­ne în practică unele studii privind optimizarea transporturilor la sec­toarele de exploatare de la Lugoj, Minăștur și Margina, precum și studiul privind mai buna organizare a sectorului de exploatare din ca­drul U.E.I.L.­­ Lugoj. Vor fi luate desigur și alte măsuri care au me­nirea să asigure o folosire cât mai completă a utilajelor din dotare, tocmai pentru a suplini lipsa de brațe de muncă pe care o resim­țim permanent in sectorul nostru de activitate. O atenție deosebită se va acorda anul acesta creării unor cît mai vii. IOAN VAVA șeful serviciului exploatare și transport al C.E.I.L. Timișoara (Continuare în pag. » ll-a) VIITOAREA PRODUCȚIE DE GRÎU NU ADMITE INTIRZIERI In PREGĂ­TIREA TERENULUI A început bătălia pentru viitoa­rea producție de grîu. Obținerea unor recolte sporite, la nivelul condițiilor create, presupune, între altele, o temeinică organizare muncii în fiecare unitate agricolă, a întărirea disciplinei și a spiritului de răspundere. In acest context crește răspunderea comitetelor co­munale de partid și a organizațiilor de bază din I.A.S., I.M.A. și co­operativele agricole de producție. Centrul de greutate al muncii de partid, la sate, se mută acolo unde se desfășoară activitatea prac­tică de realizare a sarcinilor de plan pentru acest an și de pregă­tire a producției anului 1971. Ținînd seama de rezultatele slabe obținute în acest an la cultura griului de către cooperativele agri­cole din Găvojdia și Lugojel, co­mitetul comunal de partid a orga­nizat ample dezbateri în organiza­țiile de partid și consiliile de conducere, analizîndu-se cauzele recoltelor mici și stabilindu-se tot­odată cele mai eficiente care să ducă la realizarea măsuri u­nor producții sporite la nivelul condi­țiilor existente. Producția medie de 800 kg grîu pe cele 790 hectare cultivate cu această plantă la cooperativa din Găvojdia, nu poate fi pusă numai pe seama condițiilor neprielnice de climă din acest an. Recolta a fost diminuată și ca urmare a unei insuficiente preocupări a consiliu­lui de conducere și­­ a specialiști­lor pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și de scurgere a apelor. Datorită excesului de umi­ditate și a băltirii apei s-au pier­dut multe vagoane de griu, lucru care putea să fie evitat dacă s-ar fi desfășurat o muncă politică susținută în sprijinul executării mai multor canale de scurgere și despotmolirii la timp a șanțurilor existente. De asemenea, de slabă calitate a fost și administrarea în­grășămintelor chimice, rămînind multe fișii neîngrășate, cultura avind un aspect zebrat. Dar, ceea ce este mai grav, la Găvojdia nu­ s-a privit de buruieni nici un hec­tar de grîu. Se invocă scuze ca acelea privitoare la faptul că spe­cialiștii de la Direcția agricolă ar fi tăiat din deviz normele prevă­zute pentru această lucrare. Nu s-au aplicat nici ierbicide ca 2,4 D, cu toate că se cunoștea eficiența lor, motivîndu-se că nu s-au găsit în baza de la Timișoara.­­ Iată cum o muncă politică insu­ficient susținută a dus la neglija­rea unor lucrări­ socotite de unii ca neînsemnate, ceea ce a dijmuit serios producția de grîu. „Am tras învățăminte din greșelile în acest an — ne spune săvîrșite Nicolae Lungu, inginerul șef al cooperati­vei. Intre altele s-a hotărît redu­cerea suprafeței cultivate cu soiul San Pastore de la 230 hectare la 164 fiindcă nu am reușit să asigu­răm un agrofond corespunzător. De asemenea, după semănarea griului vom executa numărul corespunză­tor de canale pentru scurgerea a­­pelor. Cultura a fost amplasată după bune plante premergătoare­: din 910 hectare pentru grîu, hectare sunt după plante care 522 au părăsit devreme terenul, dar sun­tem­ rămași în urmă cu aratul și pregătirea patului germinativ...“. Intr-adevăr, pină sîmbătă, au fost arate doar 400­ hectare (și 188 discuite o singură dată) din cele 522 eliberate și care, conform reco­mandărilor M.A.S., trebuiau pină la 5 septembrie să fie gata pregă­tite pentru semănat. Inginerul șef explică întîrzierile pe seama nu­mărului redus de tractoare, susți­­nînd că la Lugojel, unitate vecină, Ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a ll-a) în pag. IMN­ ! Influența războ­iului țărănesc asupra maselor populare lugojene­­. Virtuți plastice timișorene la Bucu­rești ■SPORT r V». ECONOMII DE BUMBAC Planul de măsuri privind re­ducerea consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie, aprobat de Plenara Co­mitetului județean Timiș al P.C.R., din 28 aprilie a.c. a a­­vut un larg ecou și în raidul colectivului Combinatului textil din Lugoj. In prima jumătate a anului curent, în unitățile com­binatului au fost introduse in practică mai multe studii de organizare științifică a produc­ției și a muncii, care au avut ca efect realizarea unei pro­ducții de pește suplimentare în valoare 1,3 milioane lei și 287.000 lei beneficii în plus. De asemenea, prin reproiectarea unor articole, cu intenția de a le conferi funcționalități cali­­tativ-superioare, s-a realizat o economie de 30,9 tone bumbac, față de normele departamentale existente, iar prin îmbunătăți­rea structurii amestecului de fi­bre și sporirea procentului de celofibră la o variată gamă de fire, se reduce — fără a dimi­nua calitatea produselor — consumul specific de bumbac cu 23.000 kg. anual. Utilaje pentru export întreprinderea de comerț ex­terior ,,Industrialexport“ a li­vrat unor parteneri din Albania, Algeria, Argentina, Birmania, Brazilia, R.P. Chineză, Cehoslo­vacia, R.P.D. Coreeană, Polonia, Ungaria și Uniunea Sovietică u­­­tilaje petroliere, precum și uti­laje tehnologice pentru industria chimică în valoare de circa șap­te milioane lei valută. Noi contracte au fost perfec­tate pentru exportul unor utila­je petroliere în Cehoslovacia și Ungaria. Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri, a avut loc ședința Comite­tului executiv al­ Consiliului popu­lar al județului Timiș, la care au participat membrii comitetului executiv, președinți ai unor co­misii permanente,­­ factori cu munci de răspundere din dome­niile care au constituit obiectul analizei. La primul punct de pe ordinea de zi au fost analizate măsurile luate de către întreprin­derile și organizațiile comerciale pentru pregătirea aprovizionării de iarnă a populației cu legume, fructe, combustibil și alte măr­furi specifice sezonului de iarnă, In continuarea lucrărilor s-au dezbătut măsurile întreprinse de către dustrie Direcția județeană de in­locată pentru asigurarea îmbunătățirii calității produselor, in mod deosebit a produselor des­tinate exportului. S-a analizat, de asemenea, situația imobilizărilor de fonduri și a împrumuturilor restante existente la unitățile e­­conomice de industrie locală, gos­podărie comunală și Trustul de construcții. La sfîrșitul ședinței, a luat cu­­vintul tovarășul Mihai Telescu, membru al C. C. al P. C. R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Timiș al P.C.R., președin­tele Comitetului executiv al Con­siliului popular județean. In cadrul ședinței au fost adop­tate măsuri corespunzătoare pen­tru îmbunătățirea activității în sectoarele care au fost analizate. SEPTEMBRIE-15 DEBUT ÎN NOUL AN ȘCOLAR Dimineața se naște cu explozie de prospețime și inedit. Emoțiile se împle­tesc de la bunică la ne­pot și in ceasul dinainte hotărît străzile arborează cele mai calde și mai lu­minoase zîmbete. Copii de 6 ani, porniți pentru întiia dată spre acea lume a tainelor, pomenită în vis si la trezie — școala, a­­dolescenți tinzînd spre îm­plinire își unesc pașii in această zi de septembrie, 15, o zi intrată în tradi­ție, in șirul evenimentelor care ne împînzesc copilă­ria si adolescența. Noul an școlar primește sensuri și dimensiuni pu­­­țin obișnuite, ca urmare hotărîrilor conducerii partidului și statului nos­tru privind generalizarea invățămîntului de 10 ani (debutul clasei a X-a) și extinderea cuprinderii tu­turor copiilor de 6 ani în casa I. Totodată, el adu­ce adîncirea acelor relații ale școlii cu diferitele sec­toare din economia noas­tră națională, impu­­nd o mai bună pregătire prac­tică a elevilor, orientarea lor spre școlile profesiona­le și licee industriale. Reporterul își mărturi­sește de la început nepu­tința de a reda in cuvin­te entuziasmul cu care ca­dre didactice și elevi au pornit in prima zi de școală pe un drum ce în­seamnă o muncă susți­nută în vederea însușirii cunoștințelor necesare vi­itorilor constructori României socialiste, educă­to­rii lor în spiritul moralei și a ideologiei noastre. De asemenea, vor rămîne ne­cuprinse în aceste însem­nări emoțiile începutului, bucuria reîntilnirii cu pro­fesorii, cu acel univers ca­re, în formarea omului de mîine, constituie unul din factorii cei mai de sea­mă. Ora 8 dimineața, în curtea Liceului industrial pentru construcții de ma­șini, uniformele surn d­in alinierea lor inaugurală. Clipele bat acum cu in­tensitatea voinței acestor tineri de a obține numai calificative maxime, de a se încadra în scurt timp in producție, acolo unde pre­gătirea și talentul lor vor putea să dea roade boga­te. Peste tăcerea deplină răsună glasul tovarășului Gheorghe Flucșă, directo­rul liceului, care dă citire Salutului Comitetului Cen­tral al P.C.R., Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii So­cialiste România, adresat cadrelor didactice și elevi­lor cu prilejul deschiderii noului an școlar. Cuvinte­le, însemne ale înțelepciu­nii, sînt în același timp un puternic imbold în munca de viitor a cadrelor di­dactice și elevilor, ele ex­primă prețuirea pe care conducerea partidului și statului nostru o acordă tuturor slujitorilor elevilor. Ropotele de școlii, a­­plauze subliniază în repe­tate rînduri hotărîrea pro­fesorilor și a elevilor Li­ceului industrial pentru construcții de mașini, ai Școlii profesionale U.M.T., prezenți la acest moment festiv, de a se integra, prin rezultatele muncii lor, e­­fortului colectiv al locui­torilor județului nostru pentru înfăptuirea cu suc­ces a prevederilor ultimu­lui an al cincinalului și trecerea la următorul plan de cinci ani. * — Sîntem conștienți de răspunderea pe care o a­­vem încă de pe băncile școlii, spunea elevul Ion Nițu, secretarul comitetu­lui U.T.C. Tocmai de a­­ceea, vom căuta să învă­țăm cît mai bine, să ne însușim cunoștințele nece­sare pentru ca la absolvire să fim buni specialiști, să­­contribuim cu priceperea noastră la prosperitatea patriei. In timp ce zeci de elevi se grăbeau plini de sfială să înmîneze profesorilor lor superbe buchete de flori, mă gîndeam la cu­vintele directorului liceu­lui care încerca să-mi su­gereze condițiile excelente pe care atît cadrele didac­tice, cît și elevii le avea in noul local ce vor se va construi începînd cu a­­cest an școlar. 16 săli de clasă, 6 laboratoare, dota­te cu aparate moderne și I. MARIN ALMAJAN (Continuare în pag. a II-a) încurajări și un călduros „bun venit" pentru elevii de 6 ani rostit de colegii lor mai mari (Foto E. Robicsek). Prima intilnire cu... Abecedarul. Cinci dosare volumi­noase consemnează re­zultatele unui control minuțios efectuat de or­ganele teritoriale de re­sort. Cuprinsul — falsu­rile, plățile fictive, sus­tragerile săvîrșite la co­operativa meșteșugăreas­că „Avîntul“ din Timi­șoara de cadre aflate în posturi de conducere. Cînd le citești filele, ră­­mîi cu impresia că niște lupi s-au travestit în paznicii stînii, înfruptîn­­du-se din munca și avu­tul cooperatorilor. Neso­­cotindu-și îndatoririle, a­­buzînd de încrederea ce le-au acordat-o membrii, unității cooperatiste, Ioan Perin, fostul președinte, Ariana Curcă, fostă șefă contabilă și alți din anturajul lor, cu­iva folosit de posturile s­a­u lor ca de niște trambuline pentru a-și acapara ve­nituri nemuncite. Cu ci­nism, cu fățărnicie, cu­­fundîndu-se pînă-n coate în mocirla necinstei și imoralității. Șirul abaterilor a în­ceput încă în anul 1964, cînd „ingenioasa" conta­bilă a trecut în contul : „avansuri încasate de la clienți" sume , care nici n-au fost încasate. Dis­­punînd de acest credit fictiv, ea a putut opera in folosul ei propriu scoaterea de materiale și executări de manopere în valoare de peste 17.000 lei. Tot ea a încasat ani de-a rîndul chiria atri­buită unui proprietar imaginar, pe nume Vla­dimir Luchici, pentru lo­calul „pus la dispoziția cooperativei“ în strada Ștefan cel Mare nr. 14. De primirea banilor a semnat tot dînsa, comi­­țind însă neînsemnata e­­roare de a trece de fie­care dată, pe distanță, un alt număr de buletin de identitate. Dacă s-ar fi respectat instrucțiunile in vigoare — plata să se fa­că direct beneficiarului sau împuternicitului său — desigur nu s-ar fi a­­juns la sustragerea su­mei de 8.600 lei. Casierul instituției insă, încălcîn­­du-și atribuțiile de servi­ciu, la insistența conta­bilei, însăși a președin­telui, i-a achitat banii lui Curcă. Nu era el ame­nințat tot timpul cu scoa­terea din serviciu pentru o infracțiune com­isă a­­cum vreo 30 de ani, dar pentru care a fost rea­bilitat ? S-a comis aici un abuz de servi­ciu, nu singurul așa cum se va vedea mai jos. La începutul lunii mar­tie a.c., soțul pensionarei Maria Pistori a venit să ridice partea socială ce se restituie cooperatori­lor retrași din activita­te. Cu toate că nu pri­mise nici un ban, în ta­belul întocmit în acest scop figura că și-a primit drepturile. Inci­dentul a trecut pe neob­servate. Cercetările au surprins insă că șefa­­contabilă și-a însușit prin plăți fictive, între altele, și la persoane decedate, suma de peste 6.200 lei.­­Haosul contabilicesc — și poate nu numai aces­ta — a înlesnit ca mai mulți pensionari să-și ri­dice drepturile de două ori !). Modul de sustra­gere și-a urmat cursul : Curcă a întocmit cereri­le de Restituire, Perin a dispus "Ridicarea sume­lor de însăși contabila­­șefă și tot ea a semnat de primire. Semnalăm în­că o dată abuzul de ser­viciu la care au recurs conducători ai cooperati­vei, cu complicitatea lar­gă a salariaților in su­bordine. Secțiile și unitățile co­operativei au constituit, pentru acești oameni necinstiți, care numai la muncă nu se gîndeau, surse de pricopseală ne­bănuite. La secția discuri, de exemplu, potrivit specificului producției, drept materie primă se folosesc deșeuri texti­le Totuși, deșeurile au fost înlocuite în parte cu resturi și tergal, așa incit prețul de cost al discurilor (produsele sunt destinate lustruitului metalelor), a crescut din an în an. Nu se găseau deșeuri ? Nici pomeneală. Șeful secției, Milan Ianoș, obișnuia insă să facă din mate­riale mai valoroase niș­­caiva cadouri mai mari­lor cooperativei, fără să renunțe la partea sa pro­prie. Președintele Perin a aprobat cu inimă largă folosirea materialelor mai scumpe, a trecut cu ve­derea că secția benefi­ciază de un regim spe­cial — materialele au fost transportate direct la se­diul secției, fără să trea­că pe la magazia centrală; nivelul consumurilor spe-ANDREI ȚENȚ controlor-revizor la D.T.C.R. NICOLAE CIMPEANU (Continuare în pag. a III-a) „PREȚUL” ECLIPSEI DE EXIGENT După 6 ani au fost dezvăluite In sfîrșit abuzurile de la „Avîntul" omul familia societatea Primul cargou construit la Șantierul naval Constanța Primul cargou românesc con­struit la Șantierul Constanța și-a trecut cu naval din succes probele la mare. Toate instala­țiile, supuse unor examene mi­nuțioase și exigente în prezența reprezentanților proiectanților constructorilor, au căpătat califi­și­cativul de „foarte bine“ Colecti­vul Șantierului naval din Constan­ța a debutat cu succes în rândul constructorilor de nave maritime. Noul tip de cargou, cu o capa­citate de 1.920 tdw, a fost proiec­­­­tat în întregime de specialiști ro­mâni și dispune­ de dotări tehnice la nivelul cerințelor actuale. El este destinat transportării cheres­telei , dar este pregătit și pen­tru inmagazinarea oricărui fel de mărfuri. Dispune de un motor de 1.560 CP, capabil să dezvolte o viteză de navigație de 12 noduri, are o linie modernă, cu blocul de comandă la pupă. Instalațiile sale de­ navigație se caracterizează printr-un înalt grad de automa­tizare, cu dotări speciale pentru navigația în apele nordice. Alte patru cargouri de acest tip, destinate exportului, sunt în dife­rite stadii de execuție pe șantie­rul naval constănțean. (Agerpres)

Next