Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-21 / nr. 8042

® 2­Α? Unitățile Ministerului Energiei Electrice au îndeplinit planul cin­cinal la producția globală industrială Colectivele de muncă din uni­tățile Ministerului Energiei E­­lectrice au îndeplinit sarcinile planului cincinal privind pro­ducția globală industrială. Au fost create astfel posibilități pentru a se realiza peste pre­vederile planului cincinal, producție globală de cca 1,4 mi­l­liarde lei și o producție de e­­nergie electrică de peste 3,8 mi­liarde kWh. La sfârșitul acestui an puterea nou instalată va fi de 4.250 MW, adică cu 250 MW, peste prevederile planului cinci­nal, lungimea liniilor noi de transport de 110, 220 și 400 Kv, va depăși 4.150 km, iar numă­rul satelor electrificate va a­­junge la circa 80 la sută din totalul localităților rurale. Ca urmare a noilor dotări, creșterii productivității muncii peste pre­vederi și reducerii consumuri­lor specifice, se va obține supli­mentar un beneficiu de circa 800 milioane lei. (Agerpres) 150 de ani de la nașterea lui Friederich Engels FRIEDERICH ENGELS SI MISCAREA 9­9 SOCIALISTA DIN ROMÂNIA Interesul, pe care l-a arătat En­gels față de viața, istoria, cultura, și aspirațiile poporului român con­stituie un argument special pentru a respecta cu toată demnitatea cu­venită pe om­ul și a prețui la justa valoare activitatea practică și teoretică a lui Engels. Alături de prietenul său, Karl Marx, Friede­rich Engels a cunoscut și apreciat numeroase aspecte din istoria po­porului nostru, a scris despre e­­venimente cum ar fi răscoala lui Gheorghe Doja, și cea a lui Tudor Vladimirescu, la 1848 în cele despre revoluția de tunci despărțite, trei principate a­­despre războiul din Crimeea și situația principate­­lor dunărene în această perioadă, a arătat un interes deosebit față de lupta pentru unitatea națională și independența de stat a Româ­niei etc. In cadrul mișcării europene de eman­cipare socială, de înlăturare a asupririi de­­ clasă și a oprimării naționale, Engels a acordat o aten­ție specială mișcării muncitorilor din România. Pentru a se informa cît mai obiectiv, Friederich Engels a întreținut o interesantă cores­pondență cu unii dintre primii noș­tri socialiști, pe care i-a cunoscut personal, în variate împrejurări; pe lîngă aceasta Engels s-a stră­duit să se documenteze și de la sursele cele mai autentice învățînd limba română. Faptul este mărtu­risit într-o scrisoare adresată lui Ion Nădejde, epistolă care a fost publicată în Contemporanul din 1888: „Pe lîngă cinstea ce mi-ați făcut astfel îmi făcurăți și îndato­rirea de a mă ajuta să învăț, în­­sfîrșit, pleacă, limba română. Zic în sfîrșit căci sînt la 5 ani de cind m-am încercat, dar în deșert cu gramatica comparată a lui Donca, dar fără bucăți de citit și fără dic­ționar nu înaintam de fel. Cu tra­ducerea D-tale am putut face oa­recare progres“ și mai departe Engels scria că „pot zice acum că limba română nu mai este pentru mine o limbă cu desăvîrșire necu­noscută“. Engels perseverează în însușirea limbii române, și, în 1894, cînd a primit în românește tradu­cerea Manifestului Comunist Socialism utopic și socialism știin­și­­ific în tălmăcirea lui Panait Mu­­șoiu, care îi cerea o prefață la vi­itoarele ediții, Engels confirmă din nou preocupările sale pentru limba și­ cultura poporului român. Fiind ocupat cu edi­iarea Capitalului, nu poate satisface do­ranța socia­­l­­istului român și consideră că „din păcate cunoștiințele mele de limba română n-au ajuns atît de departe ca să pot emite o părere asupra traducerilor dumitale“. Engels mai adaugă apoi sfatul : „aș vrea totuși să te povățuiesc ca la traducerea cărților germane să nu iei ca bază versiunea lor franceză". Engels a bănuit că Moșoiu a tălmăcit cele două lucrări folosind traducerile franceze ale lui Paul Lafargue. In­terviul lui P. Moșoiu din 1929 confirmă această supoziție deoarece el mărturisește : „făcusem cunoș­­tiință cu Marx și Engels ale căror lucrări... le-am tradus in româ­nește. Cunoștiința lui Marx și En­gels căpătată de-a dreptul din operele lor și ale unor cunoscători ca Lafargue și Deville, îmi era îndestulătoare ca orientare de bază“. Engels a urmărit cu multă aten­ție dezvoltarea mișcării muncitori­lor din România și totodată el se interesa de ponderea influenței pe care o capătă socialismul științific asupra acestei mișcări nutrind toată simpatia sa pentru izbînzile obținute de socialiștii români dar și speranța în succesele pe care le va realiza poporul român în lupta pentru eliberarea națională, cuce­rirea independenței și înlăturarea asupririi sociale. Era bucuros că ideile socialismului prindeau viață și în România. In prefața ediției a 4-a a lucrării ORIGINEA FAMI­LIEI, A PROPRIETĂȚII PRIVATE ȘI A STATULUI, Engels mențio­nează cu satisfacție că această carte a fost tradusă mai întîiu în limba italiană și imediat după aceia in românește (vezi revista Contemporanul 1885-88). Engels studia cu atenție publi­cațiile socialiste din România. Pe lîngă Contemporanul el urmă­rea îndeaproape Munca, Lumea nouă, Revista socială, Muncitorul, cunoștea precis adresele publicați­ilor socialiste din Iași și București, a citit lucrările lui Gherea Ce vor socialiștii și Karl Marx și Econo­miștii noștri etc. înaintarea socia­lismului în România îi aducea lui Engels depline satisfacții. In scri­soarea din 4 ianuarie 1888 adresată lui Ion Nădejde, Engels aprecia ca pozitivă orientarea marxistă a so­cialiștilor români : „Cu mare plă­cere am văzut că socialiștii din România primesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toți socialiștii din Europa și America“. Și mai departe Engels mărturisea­­ „mă simt foarte mulțumit văzind că sînteți în principiu de o părere cu noi și cu socialiștii apuseni". Engels a cunoscut apoi faptul că unii socialiști români „sunt repre­zentați în parlament" și despre acest fapt el vorbește explicit în prefața la lucrarea lui K. Marx Luptele de clasă in Franța. Dintre socialiștii români cu care Engels a avut relații personale amintim pe C Dobrogeanu-Gherea, Ion Nădejde, Ion Panaitescu, Pa­nait Moșoiu, George Diamandy și alții. Gherea, în articolul Friede­rich Engels, scris la moartea ge­nialului teoretician, arată că în 1893 el l-a întînit pe Engels la Londra, l-a revăzut apoi la Zürich „cînd i-am strins mina zicîndu-i „la revedere peste trei ani la Lon­dra", el mi-a răspuns cu glas obo­sit : „cine știe ? trei ani e vreme lungă și eu sunt bătrin". La întîl­­nirea de la Londra, Gherea i-a ofe­rit lui Engels cele două volume de a Studii critice (1890) în care Gherea scris dedicația : „Maestrului Friederich Engels ca semn de ad­mirație și recunoștință“. Engels a avut relații personale sau a co­respondat­­ și cu alți socialiști ro­mâni mai puțin cunoscuți. încă din 1868 el îi scria lui Marx că a zăbovit cîteva ore în discuțiile pe care le-a avut cu un „sîrb și un valah“. După Congresul de la Pa­ris de numele căruia se leagă con­stituirea Internaționalei a II-a, Engels primește pe Ion Panaitescu venit pentru a solicita unele indi­cații privind mișcarea muncitoreas­că din România. In revista Lumea nouă din 1895 se relatează faptul că Engels a ci­tit cu atenție eseul lui Raicu Io­­nescu Ion . Proprietatea, familia și religia în timpul revoluției fran­ceze, apărut în Critica socială dar reprodus și in revista condusă de G. Diamandy L’Ete­nouvelle. En­gels considera că „tînărul făgădu­iește mult pentru viitor“. Reținem și amănuntul că Diamandy (care ulterior a părăsit mișcarea socia­listă) l-a solicitat pe Engels să co­laboreze la revista sa, a purtat cu el o interesantă corespondență etc. In toate acestea va trebui să ve­dem nu numai simpatia și intere­sul pe care l-a avut Engels pentru socialiștii români, ci și grija marea bucurie că, în răsărit, pro­si­letariatul din țări ca România, Bulgaria, Rusia, Ungaria este or­ganizat și acționează în spiritul învățăturii marxiste, că aceste de­tașamente au deschis focul luptei împotriva exploatării. Engels s-a interesat în mod deo­sebit de România și, într-o altă scrisoare adresată revistei „Social­­democratul“ din Bulgaria, el scria cu satisfacție : „am ajuns momen­tul cînd pentru a putea să urmăresc răspîndirea socialismului în răsărit și în sud-est mă voi sili să studiez la bătrînețe chiar limbile română și bulgară. Cu toate acestea noi cei din apus ne bucurăm din suflet pentru apariția acestor avaposturi ale noastre în sud-est la marginea Asiei, avaposturi ce duc spre țărmurile Mării Negre și Egee dra­pelul proletariatului contemporan ridicat de Marx". Engels s-a inte­resat cu multă atenție și pe par­cursul întregii sale activități revo­luționare de viața popoarelor mici, îndemnînd la organizare și luptă muncitorimea acestora, apărînd acțiunile de eliberare națională și socială, militînd pentru lupta co­mună bazată insă pe independența de stat și națională a fiecăruia. Transpunînd în fapte ideile lui Engels, nu uităm că la începuturile mișcării noastre proletare Fr. En­gels alături de K. Marx a lumi­nat primii pași ai luptelor grele duse de muncitorii din România. La scurgerea celor 150 de ani de la nașterea lui Engels și a unei ju­mătăți de secol de la crearea P.C.R., avîntul politicii de edificare a socialismului pe baza învăță­turii marxiste, aplicată confirmă nu numai justețea creator, idei­lor lui Engels și a idealurilor pro­letariatului român, ci și necesitatea de a duce mai departe lupta pen­tru dezvoltarea economiei națio­nale, a culturii, științei și învăță­­mîntului, a politicii naționale și internaționaliste. dr. ION ILIESCU SIMRATA, 21 NOIEMBRIE □ Teatrul ,Matei Millo" : TRAVESTI ( 5) PUI DE TEA­TRU ROMANESC (18,10); cinematografe I—I Modern : DE ȘAPTE ORI ȘAPTE (11,15, 14, 1615) ; Q Arta : PĂSĂRILE (9, 11,15, 14,30, 1h.45, 19, 21.15) ; O Parc : AURUL (10, 14, 16, 18, 20) ; O Studio : JANDARMUL SE ÎNSOARA (I, 15 17 19, 21) ; I—I Melodia : BANUIALA (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; O Victoria - IUBITA LUI GRAMINIA CO, 14, 16, 18, 20); 0 Muncitoresc — Fratelia : STRĂINII (15, 17, 19) ; Q Steaua roșie - Mehala: STAPIN PE SITUAȚIE (15, 17, 19); □ Muncitoresc — Fre­dorf : HAT­ARI Seriile 1 și a II-a (17, 19,30) LUGOJ O 23 August : INTILNIREA ! O Victoria : ARGOMAN SU­­PERDIABOLICUL : SÎNNICOLAU­L-MARE O Arta : INTILNIREA : SIMBOLIA O Flacăra : IN ARȘIȚA nopții : Q 30 Decembrie : ADIO TE­XAS ! DETA O Parc : DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV : BUZIAS □ Dinamo : timp pentru A TRAI: FĂGET Q 30 Decembrie : SPLEN­DOARE IN IARBA: Parcul — o permanentă atracție pentru cei mici. loto Numerele extrase la tragerea din 20 noiembrie 1970 . Fond general de premii : 1.051.515 lei, din care 68.046 lei report. EXTRAGEREA I : 1, 82, 2, 14, 7, 11, 30, 85, 52. Fond de premii : 553.120 lei, din care 50.024 lei report la categoria I. EXTRAGEREA a II-a : 66, 22, 42, 74, 88, 55, 76. Fond de premii: 498.395 lei, din care 18.022 lei report la ca­tegoria A. Cronica filmului „PĂSĂRILE „Pasările" nu este numai tran­scrierea cinematografică a unor vi­ziuni de apocalips, prezentarea inspăimîntătoare a unei lumi domi­nată și atacată de păsări, ci și o pa­rabolă care vrea in primul rînd să se constituie ca un îndemn la vigi­lență, invitînd indiscutabil la me­ditație. .De fapt parabola nu e nici pe departe încifrată și semnificați­ile ei sunt lesne de depistat. „Flage­lul" care este aici simbolizat prin păsări, așa cum în altă parte era o epidemie de ciumă sau un rapid proces de rinocerizare, știe fiecare dintre noi ce poate să însemne și caracterul profund polemic de mare onestitate în intențiile lui, al fil­mului, nu poate decît să fie aplau­dat. Hitchock, marele maestru al „suspansului", vrea bineînțeles să ne și sperie puțin, chiar dacă se ascun­de în spatele unui bătrîn simpatic, posesorul a doi cățeluși cu funtiță, dar se știe că orice sperietură e toni­că și filmul, în ciuda unor momen­te într-adevăr inspăimîntătoare, nu este nici pe departe deprimant. Asta poate și pentru că, după părerea mea, el nu este numai parabola, transparentă în semnificații, despre care am vorbit mai sus, adică o po­veste despre pericolele care planea­ză asupra umanității, ci și o foarte frumoasă pledoarie pentru solidarita­te umană, pentru căldură și dragos­te. Dacă ați observat, suprimați de păsări sunt numai cei care sunt sin­guri, care acceptă singurătatea, fără să lupte împotriva ei, așa cum o face ciudata mamă a eroului principal, învinși de păsări sunt deci numai cei solitari, așa cum se întîmplă cu bătrînul fermier, găsit mort în zori, în casa sa singuratică, sau cu tînăra învățătoare, ucisă în condiții atît de dramatice. Deși inspăimîntătoare, scena în care trei oameni și o fetiță rezistă invaziei păsărilor, mi se pare a fi de o emoționantă frumusețe, amintind ,,Ciuma“ lui Camus nu numai ca situație : „Solitari sau so­lidari ?“ se întreba eroul camusian, optînd pentru cea de-a doua alter­nativă, în cele din urmă, înțelegând că e singurul­ mod de a rezista, idee generoasă pe care regizorul american o vrea. Căci în ciuda atacului lor de­mențial, păsările nu pot pătrunde într-o lume în care dragostea pe care și-o poartă cei patru claustrați, e cea mai puternică armă cu ajutorul căreia ei se apără. Iar tînăra fată e gata să cadă victimă păsărilor numai în clipa în care, din curiozitate, îi părăsește pe cei trei, deschizînd o ușă spre lumea ostilă de afară. Un bărbat care își apără căminul ajutat de trei ființe la care ține mai mult decît la orice pe lume, iată o scenă care nu e nici pe departe depriman­tă ! Bineînțeles, a vorbi despre marele meșteșug, despre magistrala compo­­ziție a filmului, despre arta cu care Hitchock dozează „suspansul", des­pre felul în care știe să facă să crească pînă la paroxism sentimentul de groază, înseamnă a repeta niște lucrui care s-au spus mereu atunci cînd s-a vorbit despre meșteșugul, într-adevăr impecabil, al marelui re­gizor american. S-a vorbit de ase­menea întotdeauna despre humorul Uri Hitchock și nu ne este greu să-l depistăm nici în acest film, despre ironia lui de mare finețe ; filmul începe cu un magazin în care se vînd păsărele și se termină cu ima­ginea apocaliptică a unei lumi in­vadate de păsări, și gluma, deși ma­cabră, poate totuși să fie gustată. Poate că Hitchock, cum de asemenea s-a spus, e doar un băiețaș care se joacă de-a ,,bau-bau>", dar, din cînd în cînd nu strică totuși să ne spe­riem și să medităm profund asupra focului său, așa cum trebuie să se intîmple și atunci cînd mergem să vedem faimoasele sale „păsări“, pe care acest vrăjitor le-a făcut într­­adevăr înfricoșătoare, dar și pline de tîlc. SORIN TITEL­ A SIMBATA, 21 NOIEMBRIE 1970 In jurul orei 8,30 — Transmi­siune de la Sofia a plecării spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii So­cialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. 17,00 Deschiderea e­­misiunii. Emisiune în limba germană. 18,10 Publicitate. 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! Emisiune de Maria Mos­cu și Eugen Todoran. 19,15 Publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Handbal . România — Iugoslavia (masculin) — repriza a 2-a: Transmisiune de la Cluj. 20,30 Teleenciclopedia. 21,30 Film se­rial „Incoruptibilii" — „Conia­cul de Beverais“. 22,30 Comici vestiți ai ecranului : Chariot 22,50 Telejurnalul de noapte. 23,00 Cîntec de dor — Trans­misiune de la restaurantul „Bucur“. /W WWWW WWWNAA/VAAAA/WWWWSAAA De la Cabinetul județean de partid Programul Universității serale de marxism-leninism se desfă­șoară după cum urmează: LUNI, 23 XI 1970, ora 17, FILO­ZOFIE ; anii I și III seminar la cabinet; anul II predare la Ca­­binet. LUNI 23 XI 1970, ora 17, SO­CIOLOGIE ; anii I și III pre­dare la cabinet ; anul II semi­nar la cabinet­ MARȚI, 24 XI 1970, ora 17, CONSTRUCȚIE DE PARTID : anii I și II predare la cabinet. MARȚI, 24 XI 1970, ora 17, CONSTRUCȚIE DE STAT : anul II, seminar la cabinet. i vremeal PENTRU 21 NOIEMBRIE, 1970 Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Vor cădea precipitații sub formă de ploi locale. Viotul va sufla mo­derat cu intensificări locale din vest și sud-vest Temperatura noaptea va fi cuprinsă între plus 2 și plus 6 grade, iar ziua între 10 și 16 grade. Dimineața ceață locală pe văi. PENTRU ZILELE DE 22 ȘI 23 NOIEMBRIE 1970 : Vreme ne­stabilă cu cerul noros și cu ploi locale. Temperatura în ușoară scădere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme schimbătoare cu cerul noros și cu precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Temperatura staționară. ­.Urmare din pag. I) contractuală îl oferă filaturile de la Industria textilă — Lugoj și „Teba" — Timișoara unde, între alte utilaje, întîrzie să sosească 45 și, respectiv, 17 modernizări de carde ! Cercetînd graficele de execuție rezultă rămîneri in urmă și la capitolul construcții-montaj. La o parte din obiectivele secției de suveiir a întreprinderii „Ambala­jul metalic“, constructorul (I.C.M.T.) a realizat un front de lucru total insuficient pentru mon­tajul utilajelor tehnologice, iar la drumul județean Găvojdia — Nă­drag stadiul fizic actual este res­tant cu aproape 1 km. de asemenea, să existe Continuă, restanțe însemnate la construcția cantinei U.M.T. unde, deși termenul de da­re în funcțiune este de 31 decem­brie a.c., numeroase lucrări au rămas înscrise doar în graficul șantierului Timișoara al I.C.I.M. Brașov. Un semnal de alarmă îl consti­tuie, totodată, faptul că, pînă la sfirșitul anului, au mai rămas de dat în folosință 830 de apartamen­te. Constructorii de locuințe se ocupă intens de realizarea acestui imperativ însă, dată fiind perioa­da scurtă de timp care a mai ră­mas pînă la termenul scadent, considerăm oportun să atragem atenția că respectarea integrală a prevederilor planului de construc­ții la locuințe trebuie să se facă fără nici o concesie de ordin ca­litativ ! O analiză aprofundată a cauze­lor care au facilitat situațiile pre­zentate atestă că beneficiarii și constructorii la care ne-am refe­rit nu s-au preocupat în suficien­tă măsură și la timpul oportun de soluționarea problemelor majore, determinante în activitatea de in­vestiții — asigurarea unui ritm susținut de execuție pentru înca­drarea cu rigurozitate în graficele de execuție și contractarea tu­turor utilajelor cu termene de livrare corelate cu cele de mon­taj. Greutățile constatate în activitatea nesatisfăcătoare a unor șantiere au făcut obiec­tul a numeroase analize Biroului Comitetului județean ale de partid ; cu aceste ocazii, s-a atras in mod serios atenția asupra rămi­nerilor în urmă și s-au indicat be­neficiarilor și constructorilor mă­surile pentru impulsionarea rit­mului de lucru. Cu toate acestea în exemplele prezentate și în al­tele de același fel, nu s-au între­prins, în mod hotărît, toate măsu­rile indicate, în stare să determi­ne redresarea situației și asigura­rea condițiilor de respectare a ter­menelor de punere în funcțiune . O influență negativă asupra rit­micității și utilizării raționale a capacităților de producție a fost determinată de eșalonarea nepro­­porțională, pe trimestre, a terme­nelor de punere in funcțiune. E­­locvent din acest punct de vedere este faptul că, peste 50 la sută din capacitățile și obiectivele prevăzu­te a se pune in funcțiune în acest an s-au planificat în trimestrul IV (majoritatea în lunile noiembrie și decembrie), creînd implicit con­structorilor greutăți în executarea lucrărilor specifice fazelor finale de terminare și de predare a lu­crărilor. Pe de altă parte, benefi­ciarii, care dispun de suficiente pîrghii pentru influențarea ritmu­lui de execuție, nu au recurs la utilizarea acestora în măsura re­clamată de însăși respectarea dis­ciplinei de plan ; în majoritatea cazurilor, nu s-au perceput pena­lizările legale pentru nerespecta­­rea termenelor contractuale de li­vrare a utilajelor și nici nu s-a acționat la Arbitrajul de stat in căzul nerespectării termenelor de punere în funcțiune planificate. Față de importanța activității de investiții și de consecințele econo­mice pe care le provoacă nepune­­rea în funcțiune la termen a ca­pacităților de producție se impun — potrivit recomandărilor Comi­tetului județean de partid — în­treprinderea unor măsuri urgente din partea beneficiarului și a or­ganizațiilor de construcții, capabi­le să ducă grabnic la înlăturarea stărilor de lucruri negative ce se manifestă în acest domeniu. Con­cret, este necesar ca întreprinde­rea „Victoria" să urgenteze punerea în funcțiune a secțiilor de „P.V.C expandat“ și „spume poliuretani­­ce“, pentru a se putea astfel ataca lucrările la Secția de încălțăminte, iar întreprinderea de construcții­­montaj Timișoara trebuie să îm­bunătățească ritmul de execuție al lucrărilor la Stația de reparat u­­tilaje în construcții și la Secția de suveiii a întreprinderii „Ambala­jul metalic". Realitatea șantiere­lor demonstrează, de asemenea, necesitatea actuală a unor măsuri energice din partea Combinatu­lui industriei alimentare și Com­binatului de industrie locală din Timișoara în vederea punerii în funcțiune, un termen câ­ mai scurt, a Antrepozitului frigorific și, res­pectiv, a Spălătoriei și curățăto­riei chimice din Timișoara. Con­comitent, conducerile întreprinde­rilor 6 Martie, Industria textilă — Lugoj și „Teba" Timișoara, trebuie să facă noi intervenții la nivel central, pentru obținerea în cel mai scurt timp a utilajelor tehno­logice contractate cu termene de livrare necorelate. Asigurarea unui ritm susținut de executare a lucrărilor pe șantiere și, îndeosebi, respectarea termene­lor de dare în funcțiune, sunt con­diționate în principal de concen­trarea întregului potențial de pro­ducție al organizațiilor de con­strucții-montaj asupra lor scadente și, totodată, obiective­de co­ordonare riguroasă a activității factorilor care concură la realiza­rea investițiilor — beneficiari, proiectanți, constructori, furnizori de utilaje — potrivit sarcinilor stabilite de Biroul Comitetului ju­dețean de partid. ZILE DE INTENS ȘI ORGANIZAT EFORT DRAPELUL ROȘU-8,042 contraste cotidiene (« Aliniatul „g Primul Capitol al Hotărîrilor nr. 3, elaborate de popular al municipiului Consiliul Timi­șoara, cuprinde care califică drept și aliniatul ,,g" contravenție ,,vînzarea semințelor prăjite sau neprăjite de dovleac și floarea­­soarelui, precum și consumarea lor în localuri publice, stadioane, pe străzi sau în parcuri". O prevedere bine intenționată, menită să contribuie la păstrarea curățeniei orașului. De la intenție la fapt concret există, însă, un drum lung, pentru că în multe locuri publice din Timișoara vîn­­zarea semințelor e în toi. Exem­ple : în fața cinematografelor „Parc", „Arta“, pe unele străzi și mai cu seamă la cele doua sta­dioane, C­ F.R. și ,,1 Mai“. De ce nu se respectă prevede­rea din Hotărîrea nr. 3 ? Vina a­­parține vînzătorilor sau consuma­torilor . Nu vom căuta noi aces­te răspunsuri, dar ne referim la respectarea unei hotărîri și, mai cu seamă, la activitatea organului care a emis-o și n-o aplică cu fermitate ! Vă așteptăm cu • •• ușile închise La Casa orășenească de cultură din Deta există o părere (evident greșită!) conform căreia oamenii „vin mai greu să activeze la noi“­­Dar dacă totuși vin — acum faptul este surprinzător — găsesc ușile închise. Așa s-a întîmplat zi­lele trecute, cînd membrii secției de teatru aveau repetiție cu pie­sa „Partidă cu nou născuți“ de Paul Everac. Artiștii amatori au venit la ora anunțată, dar nu au găsit pe nimeni. Directorul Maxa Bendamin — acasă! Instructorul formației Sever Cîmpeanu — ab­sent ! Metodista Erica Hüter, ple­cată cine știe pe unde! Tinerii au așteptat minute în șir pînă cînd — în sfîrșit! — ușa s-a des­chis. Cine se mai încumetă atunci să vină la o casă care te întîm­­pină cu ... ușile închise ? Des­­chideți-le larg, tovarăși organi­zatori ! Speculanții să fie pedepsiți! Nu cu mult timp în urmă, la unitățile nr. 39 și 4L pendinte de seara O.C.L. „Alimentara“ Timi­ș­ au distribuit... saci întregi cu făină- Dacă acest pro­dus ar fi fost oferit spre vînzare, unui număr Corespunzător de Cumpărători, era normal, dar sa­cii au încăput pe frâna unor „cumpărători,“ amatori de depo­zite personale și speculă. Vino­vați se fac gestionarii Vecestav Gălușcă, de la primul magazin, care i-a „oferit“ lui Tudor Mis­­covschi, din Moșnița Nouă, mai mulți saci cu făină (1.280 kg) și omologul său, Ra­fael Vasilcin, de la cealaltă uni­tate, care a înlesnit unui cetă­țean să cumpere patru saci ’■ Opinia publică condamnă cu as­prime asemenea fapte; autorii lor merită să fie pedepsiți exem­plar ! Președintele la „vinătoare“ într-una din zile. Constantin Hațeg, președintele cooperativei agricole­ de producție din Chiză­­tau, a împrumutat o armă de vî­­nătoare fără să posede permis de port-armă. Noaptea, a plecat pe câmp. Când a ajuns în apropierea lotului C.A.P. i s-a năzărit că au venit hoții la coceni. A pus mâna pe armă și a tras un foc(!?!). Din fericire, nu s-a în­tîmplat nici un accident, dar nu era exclus. în același lan, fami­lia lui Petru Éot se afla la tăia­tul cocenilor. Este bună intenția președintelui de a păzi avutul obștesc, dar s-o facă legal și nu cu focuri de ar­mă (mai ales că nu are nici un drept !). Organele competente să-și spună cuvîntul. Vi s-a furat ceva din mașină ? Zilele trecute, lucrătorii de mi­liție au reușit să-l prindă pe Traian Savu, un periculos și ver­sat infractor. (1-3 octombrie în numai 5 zile 1970) acesta a comis tot atîtea furturi din ma­șinile parcate pe străzile Timi­șoarei. Asupra lui s-au găsit, printre alte obiecte, o servietă din piele, culoare maro, conținînd di­ferite piese electrice, un ceas de mină o sacoșă, un pardesiu de cu­loare gri, o scurtă îmblănită, pă­turi etc. Necunoscîndu-se păgu­bașii, aceștia sînt invitați să se prezinte la Miliția municipiului Timișoara, camera 24, pentru ri­dicarea obiectelor care le aparțin. Rubrică redactată de : C. POPESCU și I. VLAD VWNAIVWVWVVIIAAAAi'

Next