Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-21 / nr. 8042
® 2Α? Unitățile Ministerului Energiei Electrice au îndeplinit planul cincinal la producția globală industrială Colectivele de muncă din unitățile Ministerului Energiei Electrice au îndeplinit sarcinile planului cincinal privind producția globală industrială. Au fost create astfel posibilități pentru a se realiza peste prevederile planului cincinal, producție globală de cca 1,4 milliarde lei și o producție de energie electrică de peste 3,8 miliarde kWh. La sfârșitul acestui an puterea nou instalată va fi de 4.250 MW, adică cu 250 MW, peste prevederile planului cincinal, lungimea liniilor noi de transport de 110, 220 și 400 Kv, va depăși 4.150 km, iar numărul satelor electrificate va ajunge la circa 80 la sută din totalul localităților rurale. Ca urmare a noilor dotări, creșterii productivității muncii peste prevederi și reducerii consumurilor specifice, se va obține suplimentar un beneficiu de circa 800 milioane lei. (Agerpres) 150 de ani de la nașterea lui Friederich Engels FRIEDERICH ENGELS SI MISCAREA 99 SOCIALISTA DIN ROMÂNIA Interesul, pe care l-a arătat Engels față de viața, istoria, cultura, și aspirațiile poporului român constituie un argument special pentru a respecta cu toată demnitatea cuvenită pe omul și a prețui la justa valoare activitatea practică și teoretică a lui Engels. Alături de prietenul său, Karl Marx, Friederich Engels a cunoscut și apreciat numeroase aspecte din istoria poporului nostru, a scris despre evenimente cum ar fi răscoala lui Gheorghe Doja, și cea a lui Tudor Vladimirescu, la 1848 în cele despre revoluția de tunci despărțite, trei principate adespre războiul din Crimeea și situația principatelor dunărene în această perioadă, a arătat un interes deosebit față de lupta pentru unitatea națională și independența de stat a României etc. In cadrul mișcării europene de emancipare socială, de înlăturare a asupririi de clasă și a oprimării naționale, Engels a acordat o atenție specială mișcării muncitorilor din România. Pentru a se informa cît mai obiectiv, Friederich Engels a întreținut o interesantă corespondență cu unii dintre primii noștri socialiști, pe care i-a cunoscut personal, în variate împrejurări; pe lîngă aceasta Engels s-a străduit să se documenteze și de la sursele cele mai autentice învățînd limba română. Faptul este mărturisit într-o scrisoare adresată lui Ion Nădejde, epistolă care a fost publicată în Contemporanul din 1888: „Pe lîngă cinstea ce mi-ați făcut astfel îmi făcurăți și îndatorirea de a mă ajuta să învăț, însfîrșit, pleacă, limba română. Zic în sfîrșit căci sînt la 5 ani de cind m-am încercat, dar în deșert cu gramatica comparată a lui Donca, dar fără bucăți de citit și fără dicționar nu înaintam de fel. Cu traducerea D-tale am putut face oarecare progres“ și mai departe Engels scria că „pot zice acum că limba română nu mai este pentru mine o limbă cu desăvîrșire necunoscută“. Engels perseverează în însușirea limbii române, și, în 1894, cînd a primit în românește traducerea Manifestului Comunist Socialism utopic și socialism știinșiific în tălmăcirea lui Panait Mușoiu, care îi cerea o prefață la viitoarele ediții, Engels confirmă din nou preocupările sale pentru limba și cultura poporului român. Fiind ocupat cu ediiarea Capitalului, nu poate satisface doranța socialistului român și consideră că „din păcate cunoștiințele mele de limba română n-au ajuns atît de departe ca să pot emite o părere asupra traducerilor dumitale“. Engels mai adaugă apoi sfatul : „aș vrea totuși să te povățuiesc ca la traducerea cărților germane să nu iei ca bază versiunea lor franceză". Engels a bănuit că Moșoiu a tălmăcit cele două lucrări folosind traducerile franceze ale lui Paul Lafargue. Interviul lui P. Moșoiu din 1929 confirmă această supoziție deoarece el mărturisește : „făcusem cunoștiință cu Marx și Engels ale căror lucrări... le-am tradus in românește. Cunoștiința lui Marx și Engels căpătată de-a dreptul din operele lor și ale unor cunoscători ca Lafargue și Deville, îmi era îndestulătoare ca orientare de bază“. Engels a urmărit cu multă atenție dezvoltarea mișcării muncitorilor din România și totodată el se interesa de ponderea influenței pe care o capătă socialismul științific asupra acestei mișcări nutrind toată simpatia sa pentru izbînzile obținute de socialiștii români dar și speranța în succesele pe care le va realiza poporul român în lupta pentru eliberarea națională, cucerirea independenței și înlăturarea asupririi sociale. Era bucuros că ideile socialismului prindeau viață și în România. In prefața ediției a 4-a a lucrării ORIGINEA FAMILIEI, A PROPRIETĂȚII PRIVATE ȘI A STATULUI, Engels menționează cu satisfacție că această carte a fost tradusă mai întîiu în limba italiană și imediat după aceia in românește (vezi revista Contemporanul 1885-88). Engels studia cu atenție publicațiile socialiste din România. Pe lîngă Contemporanul el urmărea îndeaproape Munca, Lumea nouă, Revista socială, Muncitorul, cunoștea precis adresele publicațiilor socialiste din Iași și București, a citit lucrările lui Gherea Ce vor socialiștii și Karl Marx și Economiștii noștri etc. înaintarea socialismului în România îi aducea lui Engels depline satisfacții. In scrisoarea din 4 ianuarie 1888 adresată lui Ion Nădejde, Engels aprecia ca pozitivă orientarea marxistă a socialiștilor români : „Cu mare plăcere am văzut că socialiștii din România primesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna intr-un mănunchi de luptători mai pe toți socialiștii din Europa și America“. Și mai departe Engels mărturisea „mă simt foarte mulțumit văzind că sînteți în principiu de o părere cu noi și cu socialiștii apuseni". Engels a cunoscut apoi faptul că unii socialiști români „sunt reprezentați în parlament" și despre acest fapt el vorbește explicit în prefața la lucrarea lui K. Marx Luptele de clasă in Franța. Dintre socialiștii români cu care Engels a avut relații personale amintim pe C Dobrogeanu-Gherea, Ion Nădejde, Ion Panaitescu, Panait Moșoiu, George Diamandy și alții. Gherea, în articolul Friederich Engels, scris la moartea genialului teoretician, arată că în 1893 el l-a întînit pe Engels la Londra, l-a revăzut apoi la Zürich „cînd i-am strins mina zicîndu-i „la revedere peste trei ani la Londra", el mi-a răspuns cu glas obosit : „cine știe ? trei ani e vreme lungă și eu sunt bătrin". La întîlnirea de la Londra, Gherea i-a oferit lui Engels cele două volume de a Studii critice (1890) în care Gherea scris dedicația : „Maestrului Friederich Engels ca semn de admirație și recunoștință“. Engels a avut relații personale sau a corespondat și cu alți socialiști români mai puțin cunoscuți. încă din 1868 el îi scria lui Marx că a zăbovit cîteva ore în discuțiile pe care le-a avut cu un „sîrb și un valah“. După Congresul de la Paris de numele căruia se leagă constituirea Internaționalei a II-a, Engels primește pe Ion Panaitescu venit pentru a solicita unele indicații privind mișcarea muncitorească din România. In revista Lumea nouă din 1895 se relatează faptul că Engels a citit cu atenție eseul lui Raicu Ionescu Ion . Proprietatea, familia și religia în timpul revoluției franceze, apărut în Critica socială dar reprodus și in revista condusă de G. Diamandy L’Etenouvelle. Engels considera că „tînărul făgăduiește mult pentru viitor“. Reținem și amănuntul că Diamandy (care ulterior a părăsit mișcarea socialistă) l-a solicitat pe Engels să colaboreze la revista sa, a purtat cu el o interesantă corespondență etc. In toate acestea va trebui să vedem nu numai simpatia și interesul pe care l-a avut Engels pentru socialiștii români, ci și grija marea bucurie că, în răsărit, prosiletariatul din țări ca România, Bulgaria, Rusia, Ungaria este organizat și acționează în spiritul învățăturii marxiste, că aceste detașamente au deschis focul luptei împotriva exploatării. Engels s-a interesat în mod deosebit de România și, într-o altă scrisoare adresată revistei „Socialdemocratul“ din Bulgaria, el scria cu satisfacție : „am ajuns momentul cînd pentru a putea să urmăresc răspîndirea socialismului în răsărit și în sud-est mă voi sili să studiez la bătrînețe chiar limbile română și bulgară. Cu toate acestea noi cei din apus ne bucurăm din suflet pentru apariția acestor avaposturi ale noastre în sud-est la marginea Asiei, avaposturi ce duc spre țărmurile Mării Negre și Egee drapelul proletariatului contemporan ridicat de Marx". Engels s-a interesat cu multă atenție și pe parcursul întregii sale activități revoluționare de viața popoarelor mici, îndemnînd la organizare și luptă muncitorimea acestora, apărînd acțiunile de eliberare națională și socială, militînd pentru lupta comună bazată insă pe independența de stat și națională a fiecăruia. Transpunînd în fapte ideile lui Engels, nu uităm că la începuturile mișcării noastre proletare Fr. Engels alături de K. Marx a luminat primii pași ai luptelor grele duse de muncitorii din România. La scurgerea celor 150 de ani de la nașterea lui Engels și a unei jumătăți de secol de la crearea P.C.R., avîntul politicii de edificare a socialismului pe baza învățăturii marxiste, aplicată confirmă nu numai justețea creator, ideilor lui Engels și a idealurilor proletariatului român, ci și necesitatea de a duce mai departe lupta pentru dezvoltarea economiei naționale, a culturii, științei și învățămîntului, a politicii naționale și internaționaliste. dr. ION ILIESCU SIMRATA, 21 NOIEMBRIE □ Teatrul ,Matei Millo" : TRAVESTI ( 5) PUI DE TEATRU ROMANESC (18,10); cinematografe I—I Modern : DE ȘAPTE ORI ȘAPTE (11,15, 14, 1615) ; Q Arta : PĂSĂRILE (9, 11,15, 14,30, 1h.45, 19, 21.15) ; O Parc : AURUL (10, 14, 16, 18, 20) ; O Studio : JANDARMUL SE ÎNSOARA (I, 15 17 19, 21) ; I—I Melodia : BANUIALA (9, 11, 15, 17, 19, 21) ; O Victoria - IUBITA LUI GRAMINIA CO, 14, 16, 18, 20); 0 Muncitoresc — Fratelia : STRĂINII (15, 17, 19) ; Q Steaua roșie - Mehala: STAPIN PE SITUAȚIE (15, 17, 19); □ Muncitoresc — Fredorf : HATARI Seriile 1 și a II-a (17, 19,30) LUGOJ O 23 August : INTILNIREA ! O Victoria : ARGOMAN SUPERDIABOLICUL : SÎNNICOLAUL-MARE O Arta : INTILNIREA : SIMBOLIA O Flacăra : IN ARȘIȚA nopții : Q 30 Decembrie : ADIO TEXAS ! DETA O Parc : DRAGOSTEA LUI SERAFIM FROLOV : BUZIAS □ Dinamo : timp pentru A TRAI: FĂGET Q 30 Decembrie : SPLENDOARE IN IARBA: Parcul — o permanentă atracție pentru cei mici. loto Numerele extrase la tragerea din 20 noiembrie 1970 . Fond general de premii : 1.051.515 lei, din care 68.046 lei report. EXTRAGEREA I : 1, 82, 2, 14, 7, 11, 30, 85, 52. Fond de premii : 553.120 lei, din care 50.024 lei report la categoria I. EXTRAGEREA a II-a : 66, 22, 42, 74, 88, 55, 76. Fond de premii: 498.395 lei, din care 18.022 lei report la categoria A. Cronica filmului „PĂSĂRILE „Pasările" nu este numai transcrierea cinematografică a unor viziuni de apocalips, prezentarea inspăimîntătoare a unei lumi dominată și atacată de păsări, ci și o parabolă care vrea in primul rînd să se constituie ca un îndemn la vigilență, invitînd indiscutabil la meditație. .De fapt parabola nu e nici pe departe încifrată și semnificațiile ei sunt lesne de depistat. „Flagelul" care este aici simbolizat prin păsări, așa cum în altă parte era o epidemie de ciumă sau un rapid proces de rinocerizare, știe fiecare dintre noi ce poate să însemne și caracterul profund polemic de mare onestitate în intențiile lui, al filmului, nu poate decît să fie aplaudat. Hitchock, marele maestru al „suspansului", vrea bineînțeles să ne și sperie puțin, chiar dacă se ascunde în spatele unui bătrîn simpatic, posesorul a doi cățeluși cu funtiță, dar se știe că orice sperietură e tonică și filmul, în ciuda unor momente într-adevăr inspăimîntătoare, nu este nici pe departe deprimant. Asta poate și pentru că, după părerea mea, el nu este numai parabola, transparentă în semnificații, despre care am vorbit mai sus, adică o poveste despre pericolele care planează asupra umanității, ci și o foarte frumoasă pledoarie pentru solidaritate umană, pentru căldură și dragoste. Dacă ați observat, suprimați de păsări sunt numai cei care sunt singuri, care acceptă singurătatea, fără să lupte împotriva ei, așa cum o face ciudata mamă a eroului principal, învinși de păsări sunt deci numai cei solitari, așa cum se întîmplă cu bătrînul fermier, găsit mort în zori, în casa sa singuratică, sau cu tînăra învățătoare, ucisă în condiții atît de dramatice. Deși inspăimîntătoare, scena în care trei oameni și o fetiță rezistă invaziei păsărilor, mi se pare a fi de o emoționantă frumusețe, amintind ,,Ciuma“ lui Camus nu numai ca situație : „Solitari sau solidari ?“ se întreba eroul camusian, optînd pentru cea de-a doua alternativă, în cele din urmă, înțelegând că e singurul mod de a rezista, idee generoasă pe care regizorul american o vrea. Căci în ciuda atacului lor demențial, păsările nu pot pătrunde într-o lume în care dragostea pe care și-o poartă cei patru claustrați, e cea mai puternică armă cu ajutorul căreia ei se apără. Iar tînăra fată e gata să cadă victimă păsărilor numai în clipa în care, din curiozitate, îi părăsește pe cei trei, deschizînd o ușă spre lumea ostilă de afară. Un bărbat care își apără căminul ajutat de trei ființe la care ține mai mult decît la orice pe lume, iată o scenă care nu e nici pe departe deprimantă ! Bineînțeles, a vorbi despre marele meșteșug, despre magistrala compoziție a filmului, despre arta cu care Hitchock dozează „suspansul", despre felul în care știe să facă să crească pînă la paroxism sentimentul de groază, înseamnă a repeta niște lucrui care s-au spus mereu atunci cînd s-a vorbit despre meșteșugul, într-adevăr impecabil, al marelui regizor american. S-a vorbit de asemenea întotdeauna despre humorul Uri Hitchock și nu ne este greu să-l depistăm nici în acest film, despre ironia lui de mare finețe ; filmul începe cu un magazin în care se vînd păsărele și se termină cu imaginea apocaliptică a unei lumi invadate de păsări, și gluma, deși macabră, poate totuși să fie gustată. Poate că Hitchock, cum de asemenea s-a spus, e doar un băiețaș care se joacă de-a ,,bau-bau>", dar, din cînd în cînd nu strică totuși să ne speriem și să medităm profund asupra focului său, așa cum trebuie să se intîmple și atunci cînd mergem să vedem faimoasele sale „păsări“, pe care acest vrăjitor le-a făcut întradevăr înfricoșătoare, dar și pline de tîlc. SORIN TITEL A SIMBATA, 21 NOIEMBRIE 1970 In jurul orei 8,30 — Transmisiune de la Sofia a plecării spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. 17,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba germană. 18,10 Publicitate. 18,15 Bună seara, fete ! Bună seara, băieți ! Emisiune de Maria Moscu și Eugen Todoran. 19,15 Publicitate. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,00 Handbal . România — Iugoslavia (masculin) — repriza a 2-a: Transmisiune de la Cluj. 20,30 Teleenciclopedia. 21,30 Film serial „Incoruptibilii" — „Coniacul de Beverais“. 22,30 Comici vestiți ai ecranului : Chariot 22,50 Telejurnalul de noapte. 23,00 Cîntec de dor — Transmisiune de la restaurantul „Bucur“. /W WWWW WWWNAA/VAAAA/WWWWSAAA De la Cabinetul județean de partid Programul Universității serale de marxism-leninism se desfășoară după cum urmează: LUNI, 23 XI 1970, ora 17, FILOZOFIE ; anii I și III seminar la cabinet; anul II predare la Cabinet. LUNI 23 XI 1970, ora 17, SOCIOLOGIE ; anii I și III predare la cabinet ; anul II seminar la cabinet MARȚI, 24 XI 1970, ora 17, CONSTRUCȚIE DE PARTID : anii I și II predare la cabinet. MARȚI, 24 XI 1970, ora 17, CONSTRUCȚIE DE STAT : anul II, seminar la cabinet. i vremeal PENTRU 21 NOIEMBRIE, 1970 Vreme schimbătoare cu cerul temporar acoperit. Vor cădea precipitații sub formă de ploi locale. Viotul va sufla moderat cu intensificări locale din vest și sud-vest Temperatura noaptea va fi cuprinsă între plus 2 și plus 6 grade, iar ziua între 10 și 16 grade. Dimineața ceață locală pe văi. PENTRU ZILELE DE 22 ȘI 23 NOIEMBRIE 1970 : Vreme nestabilă cu cerul noros și cu ploi locale. Temperatura în ușoară scădere. PENTRU REGIUNEA DE MUNTE : Vreme schimbătoare cu cerul noros și cu precipitații sub formă de ploaie și lapoviță. Temperatura staționară. .Urmare din pag. I) contractuală îl oferă filaturile de la Industria textilă — Lugoj și „Teba" — Timișoara unde, între alte utilaje, întîrzie să sosească 45 și, respectiv, 17 modernizări de carde ! Cercetînd graficele de execuție rezultă rămîneri in urmă și la capitolul construcții-montaj. La o parte din obiectivele secției de suveiir a întreprinderii „Ambalajul metalic“, constructorul (I.C.M.T.) a realizat un front de lucru total insuficient pentru montajul utilajelor tehnologice, iar la drumul județean Găvojdia — Nădrag stadiul fizic actual este restant cu aproape 1 km. de asemenea, să existe Continuă, restanțe însemnate la construcția cantinei U.M.T. unde, deși termenul de dare în funcțiune este de 31 decembrie a.c., numeroase lucrări au rămas înscrise doar în graficul șantierului Timișoara al I.C.I.M. Brașov. Un semnal de alarmă îl constituie, totodată, faptul că, pînă la sfirșitul anului, au mai rămas de dat în folosință 830 de apartamente. Constructorii de locuințe se ocupă intens de realizarea acestui imperativ însă, dată fiind perioada scurtă de timp care a mai rămas pînă la termenul scadent, considerăm oportun să atragem atenția că respectarea integrală a prevederilor planului de construcții la locuințe trebuie să se facă fără nici o concesie de ordin calitativ ! O analiză aprofundată a cauzelor care au facilitat situațiile prezentate atestă că beneficiarii și constructorii la care ne-am referit nu s-au preocupat în suficientă măsură și la timpul oportun de soluționarea problemelor majore, determinante în activitatea de investiții — asigurarea unui ritm susținut de execuție pentru încadrarea cu rigurozitate în graficele de execuție și contractarea tuturor utilajelor cu termene de livrare corelate cu cele de montaj. Greutățile constatate în activitatea nesatisfăcătoare a unor șantiere au făcut obiectul a numeroase analize Biroului Comitetului județean ale de partid ; cu aceste ocazii, s-a atras in mod serios atenția asupra răminerilor în urmă și s-au indicat beneficiarilor și constructorilor măsurile pentru impulsionarea ritmului de lucru. Cu toate acestea în exemplele prezentate și în altele de același fel, nu s-au întreprins, în mod hotărît, toate măsurile indicate, în stare să determine redresarea situației și asigurarea condițiilor de respectare a termenelor de punere în funcțiune . O influență negativă asupra ritmicității și utilizării raționale a capacităților de producție a fost determinată de eșalonarea neproporțională, pe trimestre, a termenelor de punere in funcțiune. Elocvent din acest punct de vedere este faptul că, peste 50 la sută din capacitățile și obiectivele prevăzute a se pune in funcțiune în acest an s-au planificat în trimestrul IV (majoritatea în lunile noiembrie și decembrie), creînd implicit constructorilor greutăți în executarea lucrărilor specifice fazelor finale de terminare și de predare a lucrărilor. Pe de altă parte, beneficiarii, care dispun de suficiente pîrghii pentru influențarea ritmului de execuție, nu au recurs la utilizarea acestora în măsura reclamată de însăși respectarea disciplinei de plan ; în majoritatea cazurilor, nu s-au perceput penalizările legale pentru nerespectarea termenelor contractuale de livrare a utilajelor și nici nu s-a acționat la Arbitrajul de stat in căzul nerespectării termenelor de punere în funcțiune planificate. Față de importanța activității de investiții și de consecințele economice pe care le provoacă nepunerea în funcțiune la termen a capacităților de producție se impun — potrivit recomandărilor Comitetului județean de partid — întreprinderea unor măsuri urgente din partea beneficiarului și a organizațiilor de construcții, capabile să ducă grabnic la înlăturarea stărilor de lucruri negative ce se manifestă în acest domeniu. Concret, este necesar ca întreprinderea „Victoria" să urgenteze punerea în funcțiune a secțiilor de „P.V.C expandat“ și „spume poliuretanice“, pentru a se putea astfel ataca lucrările la Secția de încălțăminte, iar întreprinderea de construcțiimontaj Timișoara trebuie să îmbunătățească ritmul de execuție al lucrărilor la Stația de reparat utilaje în construcții și la Secția de suveiii a întreprinderii „Ambalajul metalic". Realitatea șantierelor demonstrează, de asemenea, necesitatea actuală a unor măsuri energice din partea Combinatului industriei alimentare și Combinatului de industrie locală din Timișoara în vederea punerii în funcțiune, un termen câ mai scurt, a Antrepozitului frigorific și, respectiv, a Spălătoriei și curățătoriei chimice din Timișoara. Concomitent, conducerile întreprinderilor 6 Martie, Industria textilă — Lugoj și „Teba" Timișoara, trebuie să facă noi intervenții la nivel central, pentru obținerea în cel mai scurt timp a utilajelor tehnologice contractate cu termene de livrare necorelate. Asigurarea unui ritm susținut de executare a lucrărilor pe șantiere și, îndeosebi, respectarea termenelor de dare în funcțiune, sunt condiționate în principal de concentrarea întregului potențial de producție al organizațiilor de construcții-montaj asupra lor scadente și, totodată, obiectivede coordonare riguroasă a activității factorilor care concură la realizarea investițiilor — beneficiari, proiectanți, constructori, furnizori de utilaje — potrivit sarcinilor stabilite de Biroul Comitetului județean de partid. ZILE DE INTENS ȘI ORGANIZAT EFORT DRAPELUL ROȘU-8,042 contraste cotidiene (« Aliniatul „g Primul Capitol al Hotărîrilor nr. 3, elaborate de popular al municipiului Consiliul Timișoara, cuprinde care califică drept și aliniatul ,,g" contravenție ,,vînzarea semințelor prăjite sau neprăjite de dovleac și floareasoarelui, precum și consumarea lor în localuri publice, stadioane, pe străzi sau în parcuri". O prevedere bine intenționată, menită să contribuie la păstrarea curățeniei orașului. De la intenție la fapt concret există, însă, un drum lung, pentru că în multe locuri publice din Timișoara vînzarea semințelor e în toi. Exemple : în fața cinematografelor „Parc", „Arta“, pe unele străzi și mai cu seamă la cele doua stadioane, C F.R. și ,,1 Mai“. De ce nu se respectă prevederea din Hotărîrea nr. 3 ? Vina aparține vînzătorilor sau consumatorilor . Nu vom căuta noi aceste răspunsuri, dar ne referim la respectarea unei hotărîri și, mai cu seamă, la activitatea organului care a emis-o și n-o aplică cu fermitate ! Vă așteptăm cu • •• ușile închise La Casa orășenească de cultură din Deta există o părere (evident greșită!) conform căreia oamenii „vin mai greu să activeze la noi“Dar dacă totuși vin — acum faptul este surprinzător — găsesc ușile închise. Așa s-a întîmplat zilele trecute, cînd membrii secției de teatru aveau repetiție cu piesa „Partidă cu nou născuți“ de Paul Everac. Artiștii amatori au venit la ora anunțată, dar nu au găsit pe nimeni. Directorul Maxa Bendamin — acasă! Instructorul formației Sever Cîmpeanu — absent ! Metodista Erica Hüter, plecată cine știe pe unde! Tinerii au așteptat minute în șir pînă cînd — în sfîrșit! — ușa s-a deschis. Cine se mai încumetă atunci să vină la o casă care te întîmpină cu ... ușile închise ? Deschideți-le larg, tovarăși organizatori ! Speculanții să fie pedepsiți! Nu cu mult timp în urmă, la unitățile nr. 39 și 4L pendinte de seara O.C.L. „Alimentara“ Timiș au distribuit... saci întregi cu făină- Dacă acest produs ar fi fost oferit spre vînzare, unui număr Corespunzător de Cumpărători, era normal, dar sacii au încăput pe frâna unor „cumpărători,“ amatori de depozite personale și speculă. Vinovați se fac gestionarii Vecestav Gălușcă, de la primul magazin, care i-a „oferit“ lui Tudor Miscovschi, din Moșnița Nouă, mai mulți saci cu făină (1.280 kg) și omologul său, Rafael Vasilcin, de la cealaltă unitate, care a înlesnit unui cetățean să cumpere patru saci ’■ Opinia publică condamnă cu asprime asemenea fapte; autorii lor merită să fie pedepsiți exemplar ! Președintele la „vinătoare“ într-una din zile. Constantin Hațeg, președintele cooperativei agricole de producție din Chizătau, a împrumutat o armă de vînătoare fără să posede permis de port-armă. Noaptea, a plecat pe câmp. Când a ajuns în apropierea lotului C.A.P. i s-a năzărit că au venit hoții la coceni. A pus mâna pe armă și a tras un foc(!?!). Din fericire, nu s-a întîmplat nici un accident, dar nu era exclus. în același lan, familia lui Petru Éot se afla la tăiatul cocenilor. Este bună intenția președintelui de a păzi avutul obștesc, dar s-o facă legal și nu cu focuri de armă (mai ales că nu are nici un drept !). Organele competente să-și spună cuvîntul. Vi s-a furat ceva din mașină ? Zilele trecute, lucrătorii de miliție au reușit să-l prindă pe Traian Savu, un periculos și versat infractor. (1-3 octombrie în numai 5 zile 1970) acesta a comis tot atîtea furturi din mașinile parcate pe străzile Timișoarei. Asupra lui s-au găsit, printre alte obiecte, o servietă din piele, culoare maro, conținînd diferite piese electrice, un ceas de mină o sacoșă, un pardesiu de culoare gri, o scurtă îmblănită, pături etc. Necunoscîndu-se păgubașii, aceștia sînt invitați să se prezinte la Miliția municipiului Timișoara, camera 24, pentru ridicarea obiectelor care le aparțin. Rubrică redactată de : C. POPESCU și I. VLAD VWNAIVWVWVVIIAAAAi'