Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)
1970-11-08 / nr. 8031
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVII nr. 8.031 Duminică, 8 noiembrie 1970 6 pagini, 30 bani ÍN PREZENTA CONDUCERII DE PARTID ȘI DE STAT, IERI A AVUT LOC COMEMORAREA A TREI DECENII DE LA PRĂBUȘIREA DOFTANEI intr-o atmosferă de emoționantă omagiere a eroismului comuniștilor, luptători neînfricați pentru apărarea intereselor poporului muncitor, pentru eliberarea oamenilor muncii de sub jugul exploatării ți asupririi, pentru libertatea ți independența patriei, mii de cetățeni — muncitori din uzinele proeiețiene, din schelele și rafinăriile Văii Prahovei, țărani din împrejurimi, militari, elevi și studenți — s-au adunat ieri spre a comemora treizeci de ani de la prăbușirea, în noaptea de 9—10 noiembrie, a zidurilor închisorii ,,Doftana", sub ale cărei dărîmături au fost uciși numeroși militanți revoluționari. Este un moment solemn trăit cu intensitate de toți cei de față. El evocă in conștiința lor drumul străbătut timp de cinci decenii de gloriosul nostru partid, drum presărat cu minunate fapte de eroism, cu nenumărate sacrificii și jertfe ale celor care s-au identificat cu cauza partidului și a poporului muncitor. Impresionanta solemnitate desfășurată sub zidurile cumplitei temnițe — devenite în anii noștri muzeu — a reprezentat prinosul adîncii recunoștințe a întregului nostru popor față de comuniștii, antifasciștii, patrioții revoluționari, care, pe baricadele marilor bătălii de clasă, înfruntînd cu neînduplecată dîrzenie teroarea sîngeroasă a aparatului de represiune burghezo-moșieresc, sacrificîndu-și chiar viața, au ținut mereu sus steagul luptei pentru sfărîmarea rînduielilor nedrepte ale claselor exploatatoare, pentru edificarea socialismului și comunismului pe pămîntul României. In același timp, în manifestarea de ieri și-au găsit încă o dată expresia voința de nezdruncinat a poporului nostru de a duce înainte bogatele tradiții revoluționare, hotărîrea sa de strînge și mai puternic rîndurile în jurul partidului și al conducerii sale, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, conducătorul iubit și prețuit de întregul popor, de a înfăptui neabătut obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. Este ora 9. Sosesc tovarășii NICOLAE CEAUȘESCU, EMIL BODNARAȘ, PAUL NICULESCUMIZIL, GHEORGHE PANA, VIRGIL TROFIN, ILIE VERDEȚ. Sunt prezenți tovarășii MAXIM BERGHIANU, FLORIAN DANALACHE, EMIL DRAGANESCU, JANOS FAZEKAS, PETRE LUPU, MANEA MANESCU, DUMITRU POPA, DUMITRU POPESCU, LEONTE RAUTU, GHEORGHE STOICA, VASILE VILCU, ȘTEFAN VOITEC, IOSIF BANC, PETRE BLAJOVICI, MIRON CONSTANTINESCU, MIHAI DALBA, MIHAI GERE, ION STANESCU. Se află, de asemenea, printre cei veniți la Doftana membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, foști deținuți Doftana, veterani ai mișcării mununcitorești, activiști de partid și de stat, ai organizațiilor de masă, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri, membri ai familiilor celor căzuți sub zidurile închisorii. Sosirea conducătorilor partidului și statului este întîmpinată cu căldură de cei prezenți. O gardă de onoare, formată din militari ai forțelor noastre armate, membri ai gărzilor patriotice și tineri din detașamentele de pregătire pentru apărarea patriei, prezintă onorul. Se intonează Imnul de stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, trece in revistă garda de onoare Conducătorii partidului și statului pășesc apoi pe aleia ce coboară la Cimitirul „Trei pruni“, unde se află mormintele celor căzuți la cutremur sub zidurile închisorii. Foști deținuți politici la închisoarea Doftana fac de gardă. 1. sunetele solemne ale Imnului eroilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți conducători de partid și de stat depun o coroană de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România Se păstrează un minut de reculegere. .Sînt depuse apoi coroane de flori din partea Comitetului foștilor luptători antifasciști, Consiliului Central al Uniunii Generale al Sindicatelor, Consiliului Național al Femeilor, Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist și Comitetului Executiv al Uniunii Studențești, Comitetului Asociațiilor județean Prahova al P.C.R. și Consiliului popular județean, Comitetului orășenesc Cîmpina al P.C.R. și Consiliului popular orășenesc, precum și din partea unor mari întreprinderi și instituții din județul Prahova. Depun jerbe Cinstind memoria de flori pionierii, eroilor clasei muncitoare, reprezentanții celei mai tinere generații, care nu cunosc decât din cărți și din exponatele muzeului condițiile de cruntă opresiune și teroare pe care le evocă Doftana, își exprimă — împreună cu miile de participanți la solemnitate — dragostea nețărmurită pentru partidul nostru comunist care a creat viața nouă și liberă de astăzi a poporului nostru pentru împlinirea idealurilor în numele cărora au luptat și s-au jertfit atîția luptători revoluționari. In memoria eroilor clasei muncitoare, a căror jertfă va rămîne mereu vie în conștiința poporului român, cei prezenți păstrează un minut de adîncă reculegere. Prezența atîtor veterani ai mișcării muncitorești la acest moment impresionant, alături de tinerii luptători pentru înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român, conferă ceremoniei un profund caracter simbolic, subliniind forța și dinamismul partidului care înmănunchează intr-un mic șuvoi toate generațiile, sub steagul său larg desfășurat. Revărsați pe colinele din jur, participanții se perindă intr-un pios pelerinaj prin fața mormintelor de la Cimitirul „Trei pruni“. Marile jerbe, ca și modestele buchete de flori ce sunt depuse pe aceste morminte, îngrijite cu dragoste, reprezintă emoționante mărturii ale sentimentului de venerație al poporului nostru pentru spiritul de sacrificiu, pentru uriașa forță morală a comuniștilor care,, au știut să înalțe un zid de voință omenească mai impunător groasele ziduri ale temniței. decit A urmat apoi mitingul solemn. După solemnitatea depunerii coroanelor de flori, conducătorii partidului și statului au luat loc în tribuna amenajată pe platoul din fața fostei închisori „Doftana“, unde sunt adunați mii și mii de oameni ai muncii. Tribuna este dominată de urarea „Trăiască Partidul Comunist Român, forța politică conducătoare a societății noastre !“. (Continuare în pag. a IIa) Stimați tovarăși. In omagiul pe care îl aducem astăzi în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat și Guvernului Republicii Socialiste România, al poporului român, memoriei celor care, cu trei decenii în urmă, au plecat din rîndurile noastre, răpuși sub zidurile prăbușite ale Doftanei, vrem să dăm expresie înaltei cinstiri pe care Partidul Comunist, poporul nostru întreg, o aduc tuturor acelor fii ai lor, luptători revoluționari, care și-au închinat viața cauzei celor ce muncesc, eliberării sociale a poporului muncitor, independenței și înălțării patriei, cauzei socialismului. Evocăm cu acest prilej o epocă plină de grele încercări și jertfe, epocă glorioasă din istoria mișcării revoluționare din România, din istoria Partidului Comunist Român. Aflat acum treizeci de ani în adîncă ilegalitate și supus celor mai aspre represiuni, Partidul Comunist își dovedise deja rolul de forță politică de avangardă a clasei muncitoare. El își validase capacitatea în ridicarea politică și organizatorică maselor muncitoare la mari confruntări de clasă cu reacțiunea. Grevele de la Lupeni, bătăliile date de petroliști și ceferiști, alte importante acțiuni pentru apărarea democrației și a drepturilor celor ce muncesc, lupta împotriva fascizării țării stau mărturie în această privință. Represiunea din partea burgheziei și moșierimii române împotriva comuniștilor și antifasciștilor făcuse din închisori și lagăre instrumente de cea mai largă răspîndire în țară. Zadarnice măsuri însă în fața hotărîrii comuniștilor de a înfrunta pe dușman oriunde, de a-și face datoria revoluționară, de clasă, pînă la capăt ! Experiența îndelungată a ilegalității a desăvîrșit activitatea constantă a partidului de legătură tot mai strînsă cu masele largi ale poporului și, în primul rînd, cu clasa muncitoare. Pînă și temnițele au fost transformate de comuniști în adevărate școli de educație politică, revoluționară. Aici, la Doftana, prin activitatea organizației de partid, a unor militanți de frunte ai partidului nostru, făclia marxism-leninismului a continuat să ardă, răspindind lumina teoriei și a experienței revoluționare, ajutînd la călirea a numeroase cadre care, mai tirziu, fie în condițiile ilegalității, fie în procesul revoluției și al construcției socialiste, au îndeplinit sarcini de mare răspundere în conducerea partidului și a statului noii orînduiri. Aceste împrejurări deosebite au menținut permanent capacitatea combativă a cadrelor partidului, legăturile partidului cu clasa sa și cu forțele progresiste ale țării și i-au permis, în plin război, folosind împrejurările favorabile create pe fronturi de strălucitele victorii ale Armatei Roșii, să devină principala forță politică în organizarea și conducerea insurecției armate din August 1944. Ieșit din ilegalitate, Partidul Comunist s-a afirmat repede ca forță centrală în gruparea celor mai valoroase energii ale poporului, clasa muncitoare, țărănimea muncitoare, intelectualitatea greșistă. In aceste condițiuni, prenumai în acestea, a putut fi asisigurată participarea României cu întregul ei potențial, alături de Uniunea Sovietică și ceilalți aliați, la războiul antihitlerist, creîndu-se simultan condițiunile pentru realizarea comandamentelor majore ale dezvoltării procesului nar, înfăptuirea unității revoluțiopolitice și organizatorice a clasei muncitoare, cucerirea puterii politice de către oamenii muncii, naționalizarea mijloacelor principale de producție, organizarea economiei pe baze socialiste, victoria definitivă a socialismului. Acestea sînt în linii mari jaloanele etapelor parcurse în acești treizeci de ani, care au demonstrat rolul mental, hotărîtor pe care îl fundajoacă în procesul revoluționar factorul subiectiv, partidul. Această dovadă Partidul Comunist Român a făcut-o fără dezmințire. Ne exprimăm bucuria și mîndria legitimă că Partidul Comunist Român, care va sărbători în curînd marea sa aniversare , 50 de ani de existență, constituie în prezent forța politică conducătoare a societății noastre, cuprinde în rîndurile sale peste două milioane de membri, este strîns unit ideologic și politic, înconjurat cu dragoste și stimă de întregul popor. Poporul nostru este astăzi pe deplin stăpîn pe soarta sa și mîndru de realizările sale în construcția in plină desfășurare a socialismului. Republica Socialistă România se dezvoltă neabătut că (Continuare in pag- a U~a) CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI EMIL BODNARAȘ Secția „B“ a I.T. Lugoj a fost înzestrată cu 400 noi războaie de țesut din producție românească (Foto : G. PANTEA) CERCETARE-PRODUCȚIE PIONIERAT ÎN LUMEA MATERIEI SUPUSĂ SOLICITĂRILOR MAXIME La catedra de tehnologie mecanică a Institutului politehnic din Timișoara am cunoscut un distins oaspete ieșean : prof. dr. doc. TO^MA FARCAȘ, pedagog, și autor prestigios, care a venit la Timișoara în calitate de membru al comisiei in fața căreia ing. VASILE POPOVICI a susținut cu brio teza de doctorat intitulată „Contribuții la studiul fenomenelor fundamentale în prelucrarea prin eroziune complexă". Lucrarea, ne mărturisește omul de știință ieșean, constituie o realizare însemnată atît punct de vedere teoretic cit din practic. Ea se distinge prin oriiginala rezolvare a unor probleme de ordin fundamental, dar și prin soluții legate de posibilitatea dirijării și optimizării procesului tehnologic descris. Iar prof dr. AUREL NANU, șeful catedrei timișorene, conducătorul științific al lucrării, ține să adauge că teza de doctorat este cea de a treia în problema prelucrării dimensionale prin eroziune, ceea ce dovedește elocvent orientarea cercetării științifice la catedra timișoreană spre tehnologiile moderne de prelucrare. Intrăm deci intr-un domeniu de studii de cea mai mare actualitate, cu implicații profunde asupra tehnicii contemporane. Cu ajutorul prof. dr. A. Nanu facem o incursiune palpitantă în lumea materiei supusă solicitărilor neobișnuite, extraordinare. In această lume, a tehnicii rachetelor, a zborurilor cosmice, a centralelor termonucleare materia trebuie să reziste la variații mari și brusce de temperatură, la solicitări dinamice de mare intensitate, la influențele mediilor puternic erozive. Se folosesc in consecință materiale cu proprietăți speciale, de o duritate ridicată. Prelucrarea lor prin metode clasice — cu scule de duritate superioară, confecționate din aliaje costisitoare — este extrem de greoaie, foarte scumpă și în unele cazuri imposibilă. In aceste împrejurări, în tehnica cîștigă teren tehnologiile mondială neconvenționale, adică prelucrarea metalelor prin eroziune electrică, electrochimică, cu plasmă, cu flux de electroni sau ioni, cu laseri, cu ajutorul oscilațiilor ultrasonice. In mod practic deci, prelucrarea prin așchiere cedează locul, în diferite ramuri ale tehnicii moderne, eroziunii realizate prin energii concentrate de puteri neobișnuite. Cu alte cuvinte, ceea ce nu reușește cuțitul de strung sau dinții frezei, se realizează sub acțiunea descărcărilor electrice produse și N.TMPEA.nl (Continuare în pag. a IIha) Comuna Șag, situată pe malurile Timișului, trăiește astăzi, intr-o atmosferă sărbătorească, aniversarea a 100 de ani de existență documentară a școlii generale. O incursiune în trecutul acestei instituții de învățămînt ne arată că există mărturii cu privire la înființarea ei, începind încă din anul 1842. Se poate vorbi cu certitudine însă de existența unei școli de stat, la care funcționau două cadre didactice, numai din anul școlar 1870-71. Pînă în 1879-80 cursurile s-au desfășurat în limba maghiară, ulterior limba de suți a școlii se înscrie în mod firesc în cadrul general de dezvoltare economică și social-politică a acestor meleaguri. Actul istoric al Unirii Transilvaniei și Banatului cu România marchează un reviriment spiritual și pe aceste locuri , școala din Șag slujind cu înflăcărare idealurile unioniștilor bănățeni, înscriindu-se totodată între factorii care au ținut sus flacăra culturii, dind țării generații de absolvenți devotați poporului român. Dintre slujitorii mai vechi ai acestei școli, ce au ostenit decenii la rînd pentru a sădi în mintea copiilor lumina învățăturii și în inimile lor dragostea pentru patrie, se detașează figurile unor dascăli ca : George Cărdaș, Traian Bogoiu, Vasile Vasiliu, Iosif Schweininger, Victor Preda și alții. Anii construcției socialismului au însemnat pentru aceasta școală centenară, ca de altfel pentru întregul învățământ românesc, perioada unei dezvoltări fără precedent. Dacă în anul școlar 194S-46 ea funcționează cu două secții reunind un efectiv de 191 elevi și 5 cadre didactice, o dată cu reforma 1948 devine invățămîntului din școală de 7 ani. Astăzi Școala generală din Șag, numără peste 300 de elevi instruiți și educați de 19 cadre didactice, încadrați în 3 secții : română, germană, maghiară, fapt ce ilustrează cu elocvență rezolvarea științifică a problemei naționale de către conducerea partidului și statului nostru. In această perioadă de continuă perfecționare a procesului de învățămînt de pe au ieșit numeroase băncile școlii promoții de absolvenți, care își aduc contribuția la edificarea României socialiste, desfășurindu-și activitatea in diferite domenii de producție materială și spirituală. Amintim dintre ei pe Lia Sîrbovan, Puiu Sîrbovan, Ion Sîrbovan, Ileana Stancu, Maria Mayer, Sorina Lungu și alții, preluînd tradiția valoroasă a înaintașilor, conștienți de nobila misiune ce le revine, profesori și învățători ca : Dumitru Savu, Victoria Savu,Zdravco Fentachi, Cornelia Savu, Mircea Maghiara, Aurel Jicman, Berta Jost, Juliana Sîrbovan, Toma Darie și alții au muncit cu pasiune și competență pentru a crește generații de tineri bine pregătiți, cu o conduită ireproșabilă, demni constructori ai societății socialiste. Astăzi colectivul de cadre didactice desfășoară o susținută activitate profesională și cetățenească, îmbogățind cununa de lauri a școlii centenare. Aceasta este prezentă în toate problemele ce frământă colectivitatea comunei pe plan socialcultural, edilitargospodăresc etc. In ceea ce privește activitatea profesională, colectivul didactic animat de o înaltă conștiință cetățenească depune eforturi susținute pentru a răspunde noilor cerințe referitoare la optimizarea și modernizarea procesului instructiv-educativ, avînd ca obiectiv principal însușirea de către elevi a unor temeinice cunoștințe științifice și deprinderi practice aplicative în cadrul general al educării moral-cetățenești și patriotice. Consiliul profesoral, ca și comisiile metodice dezbat probleme de stringentă actualitate în prof. STEFAN WEINSCHROTH directorul Școlii generale din Șag. (Continuare în pag. a I ha) UN VEAC IN SERVICIUL ȘTIINȚEI DE CARTE 100 de ani de la înființarea Școlii generale din comuna Șag M PORUMBUL MAI GRABNIC IN HAMBARE! Cînd mijloacele de transport sînt inactive, recolta stă pe cîmp necuneasă Pentru luna noiembrie, după prognoza Institului de meteorologie, vremea va fi mai puțin favorabilă lucrărilor agricole din cîmp. Se anunță intervale cu zile reci și precipitații sub formă de îapoviță și ninsoare. Deci se pune în fața conducerilor de unități agricole necesitatea ritmului la acțiunile impulsionării din cîmp , terminarea recoltatului la porumb, sfeclă de zahăr, eliberarea operativă a terenului, executarea arăturilor acinei de toamnă pe întreaga suprafață etc. Dacă în multe cooperative agricole și I.A.S. stadiul lucrărilor de sezon este destul de avansat, mai întîlnim și unități în care, datorită slabei organizări a activității, se tărăgănează muncile agricole,ceea ce va avea o influență negativă asupra producției anului viitor. La cooperativa agricolă din Visag, de exemplu, tot mai erau de recoltat 40 de hectare cu porumb boabe, din cele 597 rămase în cultură, alte 60 de hectare se găseau cu grămezi de știuleți netransportați, iar pe 560 de hectare încă nu începuse acțiunea de eliberare a terenului, în vederea executării arăturilor adinei de toamnă, care sînt de altfel mult rămase în urmă. Cu toate acestea, Nicolae Bisa, președintele cooperativei agricole, manifestă mult optimism. — Azi și mîine terminăm cu recoltatul porumbului, ne spune interlocutorul nostru, în 4-5 zile, vom reuși să eliberăm și terenul de coceni. De exemplu, azi, zece căruțe transportă coceni, zece sínt la siloz și restul, la adunatul porumbului din cîmp, iar de mîine vom pune mai multe atelaje la căratul tuleilor. Intr-adevăr, cu forța existentă în unitate se pot recupera rămînerile în urmă.. Dar aceasta presupune o mai bună organizare a muncii, iar transportarea cocenilor, de pe 560 hectare, în 4—5 zile, ni se pare puțin exagerată. Nu vedem, deocamdată, posibilă eliberarea a peste 100 de hectare zilnic, chiar dacă toate cele 53 de atelaje ar fi folosite numai în acest scop și la întreaga lor capacitate. Dn realitate, situația se prezintă altfel : joi, 4 căruțe, din brigada a doua, au transportat materiale de la un saivan, una avea de lucru la cazanul de țuică etc. Iar atelajele folosite la adunatul porumbului sau la eliberatul terenului nu au scontat, căruțele dat randamentul fiind încărcate sub capacitatea lor. Mai mult, 7 atelaje de la brigada I-a, condusă de Gheorghe Sfercoci, au stat la marginea tarlalei „Tîrșală“, încărcate cu porumb, timp de două ore, așteptînd să vină caimiomul. In ceea ce privește participarea cooperatorior la muncă, președintele unității ne spune că ea este bună. Aceeași apreciere o face și Mihai Coșaru, secretarul comitetului comunal de partid. Faptele, însă, dovedesc altceva. Mai sînt cooperatori ,ca Maria Iorga, Elena Rugneanțu care n-au efectuat in tot amil nici măcar o normă, Nicolae Mircu și Cornelia Mircu Ioana puține, iar Ana Mircu lucrează la ferma Honorici de la I.A.S. Lugoj. Am dat doar cîteva exemple care dovedesc netemeinicia afirmațiilor interlocutorilor noștri. Desigur, la Visag, sunt multe brațe de muncă, aceasta însă nu scutește pe nimeni de respectarea hotăririlor adunării generale : realizarea minimului, stabilit, de norme convenționale. Or, participarea tuturor cooperatorilor la munca cîmpului ar fi dus la grăbirea recoltării porumbului și la eliberarea terenului de coceni. Dar, la această unitate, încă nu s-au luat măsuri de aplicare a h Hotărîrii Plenarei Consiliului U.N.C.A.P., din decembrie 1969, și nici a Legii nr. 4 din 1970. Considerăm că este timpul ca atât comitetul comunal de partid cit și const ing. A. RACHITOVAN (Continuare în pag. a Iha) IN INTERIORUL ZIARULUI • Permanențe și înnoiri în perspectiva anilor • Brigăzile artistice într-o confruntare creatoare pil și Noul pavilion al facultății de mecanică Timișoara Institutului Politehnic