Drapelul Roşu, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 8025-8048)

1970-11-21 / nr. 8042

Anul XXVII nr.8.042 <# Sîmbătă, 2­ noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani Jubileul învățămîntului medical superior timișorean Sute de cadre didactice studenți ai Institutului de medi­ci­cină din Timișoara au sărbăto­rit ieri după amiază jubileul celor 25 de ani de la înființa­rea acestei prestigioase institu­ții de învățămînt superior din țara noastră. La intrarea în in­stitut și apoi în amfiteatrul ma­re, unde a avut loc festivitatea aniversării, sînt­ întîmpinați, în atmosferă sărbătorească, din care nu lipsesc acordurile im­nului studențesc Gaudeamus igitur, oaspeții la această fes­tivitate — membri ai Biroului Comitetului județean Timiș al P.C.R., ai Biroului Comitetului municipal de partid Timișoara, ai comitetelor­ executive ale con­siliilor populare județean și municipal, reprezentanții mi­nisterelor învățămîntului și să­nătății, ai altor organe centrale ai institutelor de învățămînt su­perior din Timișoara și din al­te centre universitare ale țării. In prezidiul adunării jubilia­re iau loc tovarășii Mihai Te­­lescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președinte­le Comitetului executiv al Con­siliului popular județean, mem­bru corespondent al Academiei de Științe Sociale și Politice, prof. dr. doc. Alexe Popescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., adjunct al ministrului învățămîntului, dr. Mihai Aldea, ION MARIN ALMAJAN (Continuare în pag­­a III-a) TELEGRAMĂ COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI pundere aportul la apărarea sănătății celor ce mun­cesc de la orașe și sate. Imbinînd armon­os munca de instruire și edu­care a tinerei generații cu cea de cercetare, ca­drele didactice au contribuit la afirmarea științei medicale românești, prin lucrări apreciate atît în țară cit și peste hotare. Educați in spiritul dragostei profunde față de patrie și partid, studenții Institutului de medicină din Timișoara se pregătesc cu toată pasiunea pen­tru a deveni Slujitori devotați ai poporului, mili­tanți pentru victoria măreței cauze a socialismului și comunismului. Alături de întregul popor, toți cei ce muncesc in institutul nostru văd în programul elaborat la Congresul al X-lea al P.C.R. oglinda propriilor nă­zuințe, calea sigură pe care țara noastră merge hotărît spre culmile civilizației și ale culturii. Pre­­gătindu-ne pentru a întîmpina cu noi succese glo­riosul jubileu al partidului — cea de-a 50-a aniver­sare a existenței sale — vă încredințăm, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că și de acum înainte vom consacra toate forțele noastre, întreaga noas­tră putere de muncă ridicării continue a prestigiu­lui școlii medicale românești, înfăptuirii grandio­sului program de înflorire și prosperitate a patriei socialiste, de creștere a bunăstării materiale și spi­rituale a întregului popor. Timișoara, 20 noiembrie 1970. Sărbătorind cea de-a 25-a aniversare a înființării Institutului de medicină din Timișoara, gîndurile cadrelor didactice, absolvenților, studenților, ale tuturor celor ce muncesc în acest institut se în­dreaptă cu recunoștință fierbinte spre Partidul Co­munist Român, spre guvernul țării noastre, spre dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, care înmănunchiau­ cele mai nobile ca­lități și năzuințe ale poporului nostru. Nu vom uita niciodată că, dacă institutul nostru poate sta astăzi cu cinste alături de celelalte insti­tuții medicale, cu vechi tradiții, aceasta o datorăm în primul rînd grijii neobosite cu care partidul a îndrumat și sprijinit dezvoltarea învățămîntului nostru superior. An de an s-au îmbunătățit condițiile de învă­țătură și de viață ale studenților institutului, îm­­bogățindu-se totodată zestrea materială prin darea în folosință a noi săli de cursuri, laboratoare etc. Pregătirea studenților este asigurată de 250 cadre didactice, care se străduiesc să insufle viito­rilor medici dragostea pentru nobila profesie că­reia i s-au consacrat, dorința de-a face totul pentru aplicarea neabătută a politicii partidului în dome­niul ocrotirii sănătății populației. Pentru colectivul didactic al institutului consti­tuie un titlu de mîndrie faptul că, în cei 25 de ani, a dat societății noastre socialiste peste 3.000 de me­dici care își aduc cu competență și spirit de răs- VIZITA ÎN BULGARIA A DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNAMENTALE ROMÂNE După întîlnirile prietenești cu populația Sofiei, încheierea convor­birilor oficiale și semnarea Trata­tului de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală româno-bulgar, delegația de partid și guvernamen­tală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­ședintele Consiliului de Stat, a ple­cat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. a­ P.C. Bulgar, președintele Consiliu­lui de Miniștri, într-o scurtă că­lătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din to­varășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Lîcezar Avramov, Dan­­cio Dimitrov, Kiril Nestorov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a stră­bătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intra­rea în oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, în­scrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor : „Bine ați venit, tovarăși români“. Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bul­garia—România, prietenie în veci“, „Trăiască și înflorească priete­nia dintre Botevgrad și Ploiești“, orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri o­­feră oaspeților buchete de flori și cravate roșii Din mulțime se scan­dează : „Vecina Drujba“ (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului o­­rășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Ta­­nov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți calde urări de bun venit, exprimă bucu­ria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor pe solii poporului român. Sîntem bucuroși, a spus el, că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravaț și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la a­­dîncirea prieteniei tradiționale în­tre popoarele noastre. Președintele sfatului popular o­­rășenesc, Ivan Nikolaiovski a înmî­­nat tovarășului Ceaușescu Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comite­tului orășenesc al Partidului Co­munist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ru­ginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno­­bulgară să strălucească veșnic“. Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU. Dragi tovarăși, • Aș dori In primul rând, să mul­țumesc primului secretar al muni­cipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cu­vintele exprimate la adresa priete­niei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, a populației orașului Plo­iești cu care sunteți înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult f aptul că vizi­ta pe care o facem in Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bul­garia s-au transformat într-o ade­vărată sărbătoare a prieteniei din­tre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pen­tru întărirea prieteniei și colabo­rării între partidele și popoarele noastre, considerînd că aceasta co­respunde atît voinței tuturor locui­torilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orinduiri in Romănia și Bulgaria, cit și cauzei socialis­mului și păcii in întreaga lume. (Aplauze). in Cunoaștem că poporul bulgar este preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru intîmpina cu rezultate cit mai bu­n­­e acest eveniment. De aceea, do­resc, în încheiere, să urez organiza­ției de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succese tot mai mari în intimpinarea Congre­sului al X-lea al Partidului Comu­nist Bulgar. Vă doresc multă feri­cire și multă sănătate. (Aplauze). Cuvintele conducătorului partidu­lui și statului nostru au fost pri­mite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă în­delung pentru prietenia româno­­bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pli­ne și sare, frumoase obiecte de artă populară . Străbătând orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuito­rilor. In localitățile de pe întregul tra­seu pînă la Vrața—Skravena, No­­vacene, Mezdra — sute și sute de locuitori întîmpină cu deosebită căldură pe oaspeți Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămintata is­torie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele gru­puri de partizani în timpul răz­boiului de eliberare antifascist. (Continuare în pag. a IV-a) în orașul Botevgrad Cuvîntul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Salutul Comitetului județean Timiș al P.C.R. și al Consiliului popular județean Luind cuvintul tovarășul MIHAI TELESCU, membru al C.C. P.C.R., prim-secretar al Comitetu­­l­­ui județean Timiș al P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular jude­țean a spus : Stimați tovarăși. Sărbătorirea unui sfert de veac de la înființarea Institutului de medicină din Timișoara reprezintă un moment de seamă în viața cul­turală și științifică a municipiului nostru, a județului Timiș, în viața medicală a patriei noastre, împărtășind alături de dumnea­voastră bucuria acestei aniversări, vă rog să-mi permiteți ca, în nu­mele Comitetului județean Timiș al P.C.R. și al Consiliului­ popular județean să adresez conducerii in­stitutului, organizației de partid, cadrelor didactice, celor aproape 1.000 de studenți, întregului colec­tiv, un călduros salut și calde feli­citări cu prilejul împlinirii a 25 de ani de muncă rodnică pusă în sluj­ba creșterii și educării cadrelor necesare nobilei misiuni de ocro­tire a sănătății populației. Creație a istoriei noastre noi, a puterii muncitorești-țărănești, fău­rite în procesul de profunde transformări revoluționare des­chis de insurecția armată vic­torioasă din august 1944, Insti­tutul de medicină din Timi­șoara a fost chemat să răspundă atît unor necesități imediate, vizînd ștergerea grabnică a urmelor du­reroase lăsate de politica sanitară a vechilor regimuri, cât și a unor preocupări majore, de perspectivă, privind radicala îmbunătățire a stării de sănătate a populației, înființarea Institutului de medi­cină constituie o etapă importantă în dezvoltarea centrului nostru uni­versitar, în conturarea profilului complex al acestuia. Timișoara, cu cele 4 institute de învățămînt superior și cei aproape 15.000 de studenți, viitori specia­liști în cele mai diverse domenii ale științei și tehnicii, este astăzi una din marile citadele ale cul­turii noastre noi, un factor însem­nat în asigurarea progresului ne­întrerupt al României socialiste, în evoluția dinamică a centrului nostru universitar simțim din plin grija deosebită a conducerii de partid și de stat pentru destinele învățămîntului, care dispune as­tăzi de o puternică bază mate­rială, capabilă să asigure lărgirea neîncetată a activității științifice și înarmarea tineretului stud­ios cu cele mai noi cuceriri ale științei și tehnicii contemporane. Alături de celelalte institute de învățămînt superior din Timișoara, Institutul de medicină a cunoscut în cei 25 de ani de existență o con­tinuă îmbunătățire a condițiilor ne­cesare desfășurării procesului in­­structiv-educativ la nivelul cerin­țelor actuale. Sunt grăitoare în acest sens laboratoarele moderne, cum sunt cele de chirurgie expe­rimentală, de microscopie electro­nică, de radioizotopi, biblioteca bo­gat dotată de care dispuneți, spa­țiile de învățămînt care oferă con­diții optime activității didactice. Preocuparea permanentă ganelor județene de partid și a or­che stat pentru lărgirea capacității de spitalizare și-a găsit o concretizare și în dezvoltarea pe care au cu­noscut-o clinicile centrului nostru universitar, care creează condiții mereu mai bune desfășurării prac­ticii studenților. Prin darea în funcțiune a noului spital clinic, de mare capacitate, a cărui construcție a început, învă­țămîntului medical din Timișoara i se deschid noi perspective pentru perfecționarea întregii sale activi­tăți, atît didactice cit și de cerce­tare științifică. Aduc și cu acest prilej calde mulțumiri conducerii noastre de partid și de stat, care a răspuns cu multă solicitudine la cererea Comitetului județean de partid, de a se aproba construirea acestei noi unități în sprijinul învățămîntu­lui medical și a îmbunătățirii asis­tenței medicale, exprimîndu-mi tot­odată convingerea că această nouă dovadă a grijii ce o poartă condu­cerea partidului și a statului spriji­nirii — sub toate aspectele — a vieții noastre universitare, va duce la o valorifcare mai deplină a valorosului potențial de care dispunem în municipiul Timișoara, la Institutul de medicină. Adresăm, de asemenea, mulțumiri Ministerului învățămîntului și Mi­nisterului Sănătății pentru modul în care au sprijinit eforturile or­ganelor locale și ale senatului în direcția dezvoltării activității Institutului de medicină, exprimin­­du-ne totodată convingerea că în viitor ne vom bucura și mai mult de concursul celor două ministere în rezolvarea problemelor complexe ce le ridică îmbunătățirea neînce­tată a muncii de pregătire a viito­rilor specialiști. Stimați tovarăși. Caracteristica fundamentală, pe care orînduirea socialistă a im­(Continuare intrag­ a 11 t-a) Prezidiul în timpul festivității Azi, la posturile de radio și televiziune Simbătă, 21 noiembrie, in ju- dusă de tovarășul Nicolae rul orei 8,30, posturile noastre Ceaușescu, secretar general al de radio și televiziune vor tran- Partidului Comunist Român, smite direct, de la Sofia, cere­ președintele Consiliului de Stat . .. ■ , al Republicii Socialiste România, monta plecăm delegaț­e, de care a fjo­st „ vizită oficială de partid și guvernamentale a Re­ prietenie in Republica Populară publicii Socialiste România, con­ Bulgaria. Vizita în Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane al­ea invitația Comitetului Central Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ul­bricht, prim-secretar al Comitetu­lui Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Co­mitetului Central al Partidului So­cialist Unit din Germania, pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decem­brie a.c. o vizită oficială de prie­tenie în Republica Socialistă Româ­nia. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Repu­blica Socialistă România și Re­publica Democrată Germană. In ultimul timp, ziarul nostru a publicat un ciclu de articole în care erau analizate cauzele rămî­­nerilor în urmă față de grafic­a unor lucrări de construcții aflate în execuția antreprizelor timișene. Despre importanța intrării în funcțiune a obiectivelor industria­le respective, asupra căreia s-a concentrat permanent a­­tenția Biroului Comitetu­ mam­lui județean de partid, nu credem că mai e ne­voie să insistăm. A fost subliniată în Plenara din iulie 1970 și tot atunci s-au prezentat concluzi­ile și luat hotărîrile în vederea recuperării res­tanțelor, respectării fer­me a termenelor prevăzu­te în angajamentul Orga­nizației județene de par­tid. Invitației făcute de constructori de a veni pe șantiere la o altă dată, în apropierea bilanțului a­­nual, i-am răspuns re­cent în cadrul unei an­chete realizată în colabo­rare cu Sucursala jude­țeană a Băncii de Inves­tiții. Se poate constata că lucrătorii șantierului au realizat de acum un mare volum din lucrările planifi­cate , pînă în în funcțiune noi prezent s-au pus capacități și o­­biective la „Electromotor“, „Elec­­trobanat“, U.T.T., Industria textilă — Lugoj, Combinatul industriei a­­limentare, obiective social-cultu­­rale și un important număr de a­­partamente. Iată însă că, și de a­­ceastă dată, cu numai o lună înainte de bilanțul anual, situația investițiilor continuă să prezinte o seamă de deficiențe. Ne vom re­feri, mai întîi, la capacitățile in­dustriale al căror termen planifi­cat de punere în funcțiune a ex­pirat și în care nu se produce în­că. La secția „P.V.C. — expandat“ de la fabrica „Victoria", de exem­plu, decalajul care s-a creat între ceea ce s-a făcut și ceea ce tre­buia să se facă — este vorba de o producție valorînd peste 8.600.000 lei — se cifrează la aproximativ ß luni de zile ! Starea de lucruri e­­xistentă aici confirmă justețea, cri­­ticile formulate nu o dată de zia­rul nostru cu privire la expecta­tiva manifestată, în unele cazuri, de beneficiari, în legătură cu a­­sigurarea in timp util a utilajelor tehnologice. Tot la „Victoria“ e­­xistă o situație similară și la sec­ția de „Încălțăminte“. In ziua ter­menului de predare — 30 septem­brie a.c., cînd trebuia să fie pusă în funcțiune noua capacitate de producție — nu erau nici măcar eliberate amplasamentele necesare montării utilajelor achiziționate, întrucît nici secția de „spume po­­liuretanice“ nu intrase încă în pa­trimoniul beneficiarului. In restanță sînt și lucrările la Stația de reparat utilaje, prevă­zută în planul construcții-montaj întreprinderii de Timișoara. An­trepriza, întrunind și calitatea de constructor și cea de beneficiar nu a respectat termenul de pune­re în funcțiune — 30 septembrie a.c. — deoarece restanțele, supra­puse una peste alta, începînd cam de la 1 ianuarie și pînă de curînd, s-au datorat unor clase deficiențe privind asigurarea mijloacelor de producție și a forței de muncă, nepregătirii din timp a teritoriu­lui și căilor de acces. In același context, socotim întemeiază îngri­jorarea trepozitul beneficiarilor de la An­trigorific și Spălătoria chimică, intrucît termenele de predare a construcțiilor respecti­ve — 30 septembrie a.c. — n-au fost respectate, fapt care, ■­i implicit, a determinat ră­­mînerea în urmă a lucră­rilor de montaj — în primul caz datorită rit­mului necorespunzător de execuție a Grupului de șantiere nr. 1 Timișoara, în al doilea datorită nea­­chiziționării întregului volum de utilaje. Darea în funcțiune la termene planificate pînă la 31 decembrie a unor obiective industriale este condiționată și de urgen­tarea livrării unor utila­je. La întreprinderea „6 Martie", de exemplu se pune sub semnul întrebă­rii realizarea a cca. 14 milioane lei, din sporul de capacitate planificat la 30 noiembrie a.c., deoare­ce o parte din utilaje (în de peste 5 milioa­ne lei, din care 33 de strun­guri) au fost contractate cu termene de livrare in 1971­­ ? Un caz asemănător de indisciplină ing. GHEORGHE TANASESCU, GHEORGHE TUDOSESCU, inspector de la Sucursala județeană Timiș a Băncii de Investiții M. BARBU (Continuare in pag­ a­ll­a) Zile de intens și organizat efort constructiv Anchetă realizată de ziarul „Drapelul roșu“ în colaborare cu Sucursala județeană Timiș a Băncii de Investiții privind pregătirea frontului de lucru pentru 1971 Constituirea Consiliului comitetului județean pentru cultură și artă Joi, în prezența tovarășului Ion Moraru, vicepreședinte al Comite­tului de Stat pentru Cultură și Artă, a tovarășilor Vasile Daju, prim-vicepreședinte al Consiliului popular județean, și prof. univ. dr. Ioan Zahiu, secretar al Comitetu­lui județean Timiș al P.C.R., a avut loc constituirea Consiliului Comitetului județean pentru cul­tură și artă Timiș. Prin hotărirea Comitetului Exe­cutiv al Consiliului popular al ju­dețului Timiș, în consiliu au fost numiți 21 de oameni de știință, cultură și artă, reprezentanți ai instituțiilor de artă profesioniste și ai uniunilor de creație, activiști culturali. Ca președinte a fost numit conf. univ. dr. Traian Bunescu, iar ca vicepreședinte, lectorul univ. Tra­­ian Sencu și Maria Pongracz. După prezentarea referatului cu privire la activitatea Comitetului pentru cultură și artă in ultimii doi ani, a fost aprobat de consiliu planul manifestărilor închinate aniversării semicentenarului Partidului Comu­nist Român.

Next