Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-13 / nr. 8085

Q Practica a dovedit că atunci cind organizațiile de partid conduc cu simț de răspundere colectivele de redacție ale gazetelor de perete, acestea devin un important mijloc al muncii politice de masă. Mai ales colectivele atunci cind nn de redacție există oameni bine pre­gătiți, pasionați pentru a­ceasta muncă, cind ei sunt solicitați periodic să prezinte informări despre activitatea gazetelor în adunările generale ale organizațiilor de bază, in ședințele de birou, cind primesc un sprijin concret în orientarea te­matică, gazetele de perete reușesc să-și îmbogățeas­că mereu conținutul, să devină interesante, să tra­teze în mod concret și operativ diferitele pro­bleme ale locurilor de muncă respective. — în ceea ce ne pri­vește — ne spunea tova­rășul Gheorghe Zgrea­­băn, locțiitorul secreta­rului organizației de bază din schimbul „B“ al sec­ției filatură de la între­prinderea textilă Lugoj, cu prilejul unei anchete În­treprinse recent prin mai multe întreprinderi lugo­jene — ne-am convins din proprie experiență că gazeta de perete serveș­te oricînd ca un instru­ment eficace de educare comunistă a salariați­or, în decursul anului tre­cut, cind au apărut edi­ții bine gîn­dite din punct de vedere tematic, cu adresă precisă la acei muncitori care au absen­tat nemotivat de la lucru sau cind au manifestat neglijență în timpul lu­crului, gazeta devenea un punct de atracție în jurul căreia se discutau aprins, principial, aspec­tele tratate în articole, se­­crea opinie de masă împotriva acelora care erau vizați pentru unele lipsuri. Din păcate, în ul­timul timp activitatea co­lectivului de redacție a fost neglijată, iar gazeta de perete mutată, din cauza unor lucrări de modernizare a fluxului tehnologic, într-un loc nu tocmai potrivit. Este o lipsă a noastră, trebuie să recunoaștem, că, de la alegerea al organizației noului birou de bază, am reușit doar să com­­pletam colectivul de re­dacție, fără să-l și acti­văm. Spusele interlocutorului sunt confirmate de însăși ..ediția­ actuală a gazetei de perete, care cu­prinde articole ce poar­tă titlurile : „Cum în­­tîmpinăm ziua de 23 Au­gust", „Importanța res­pectării reguli­or de teh­­nica securității muncii" , „Cum înțeleg cateciștii din schimbul „B“ disci­plina de producție" , „En­gels — 150 de ani de la naștere" etc. De altfel, nu este sin­gura gazetă din I.T.L. ca­re este lăsată pradă ne­­glijenței. Cea de la secția țesătorie, de exemplu, la locul rezervat pentru or­ganizația de bază din schimbul „B“, ultimul articol apărut este din luna septembrie, anul trecut, tovarășul Alexan­dru Szabó, locțiitorul se­cretarului de partid ne asigură că se vor lua mă­suri de activare a colec­tivelor de redacție. In schimb, tovarășa Elisa­beta Ponor, locțiitoarea secretarului organizației de bază nici măcar finisaj, nu știa cine este in colectivul de redacție și cu greu a reușit să ne conducă la locul unde era plasată gazeta. Cit despre tematica ei la zi n-avem ce spune, deoarece arti­colele lipseau cu desă­vârșire. Originali in felul de a „folosi" gazeta de perete s-au dovedit a fi tovarășii din organizația de bază a centrului de întreținere pe Combinatul textil Lu­goj : . „Știți, am avut și noi o gazetă aspectuoasă — afirma­tov. Mihai Cre­­țu, secretarul organiza­ției, dar am dat-o Comi­tetului U.T.C. pe între­prindere, care a afișat-o la un loc mai vizibil și o folosește mai bine". Că a afișat-o la un loc mai vizibil, e adevărat. Se află chiar la intrarea principală și parcă te în­deamnă s-o privești. Dar nu pentru a o admira, ci, dimpotrivă, pentru a de­­plînge starea în care a ajuns , cu vitrina spartă, așezată într-o parte, și cu două articole îngălbe­nite de vreme. Dar nu culoarea deranjează așa de mult, ci conținutul articolelor contrastează cu titlul gazetei, care, prin cuvîntul „Reflector“, se vrea satirică doar cu numele. După asemenea consta­tări în organizațiile de bază din secții, am ținut să cunoaștem și părerea tovarășei Livia Iordache, secretara comitetului de partid pe întreprindere, despre starea de fapt a gazetelor de perete. „Ar fi nedrept să spunem că gazetele de perete au fost întotdeauna ca în momen­tul de față — a fost răs­punsul dînsei. Ne-am dat seama că în ultimul timp au care fost negli­jate. Tocmai de aceea, ne-am prevăzut ca în a­­ceste zile să avem o dis­cuție lărgită cu factorii răspunzători, cu secreta­rii organizațiilor de bază care au primit sarcină imediat după alegeri să revadă colectivele de re­dacție și să le complete­ze pentru a face ca gaze­tele de perete să fie fo­losite cu adevărat ca im­portante mijloace ale muncii politice de masă. Avem in vedere, de ase­menea, înființarea unei gazete de perete centrală, la care să contribuie și membrii de partid din conducerea combinatului, tocmai pentru a-i asigura un conținut mai bogat și constantă în apariție“, în aria raidului nostru, pe tema activității gaze­telor de perete au intrat, desigur, și alte întreprin­deri lugojene. Cu regret trebuie să spunem că la nici una dintre acestea, situația n-a fost mai bu­­nă Dimpotrivă, s-au con­statat neglijențe și mai mari. La sectorul doi al fabricii „Mondial“, de exemplu, în locul fostei gazete de perete sunt as­tăzi tot felul de avize și instrucțiuni pentru pre­venirea incendiilor. La Filatura de mătase, de asemenea, colectivul de redacție a uitat să schim­­be articolele afișate cu două trei­ luni în urmă. Constatînd toate aces­tea, nu poți să nu te în­trebi există în momen­tul de față, cind colecti­vele de muncă din toate unitățile economice au pășit in noul an cu ho­­tărîrea fermă de a-și în­deplini exemplar sarcini­le de plan, o criză de te­matică pentru gazetele de perete ? Firește că nu. " Organizațiile de bază, avînd ca ghid prețioasele indicații date de tovară­șul Nicolae Ceaușescu în expunerea sa la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guver­nului din 25 noiembrie 1970, pot și trebuie să în­drume colectivele de re­dacție să folosească ga­zetele de perete pentru antrenarea colectivelor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin Congresului din Directivele a X-lea al partidului, pentru popu­larizarea rezultatelor ob­ținute in întrecerea so­cialistă, pentru îmbună­tățirea calității produse­lor, reducerea de cost, întărirea prețului disci­plinei socialiste a muncii și altele, luînd poziție critică față de lipsurile existente. Recomandabil este ca atît articolele în care se arată rezultatele bune, cît și cele pe care se critică unele neajunsuri, să fie concrete, evidențiind oa­menii care obțin realizări deosebite în procesul de producție și supunînd oprobiului public pe acei ce au abateri de la disci­plina tehnologică sau dau dovadă de atitudine îna­poiată față de muncă. Se pot folosi în acest scop forme publicistice mai variate, cum sînt, de exemplu, afișarea foto­grafiilor colectivelor de muncă ce s-au evidențiat, însoțite de texte scurte evidențiind metodele fo­losite de ele, telegramele care consemnează reali­zările mai importante în producție, în acțiunea de inovații și invenții. O contribuție tot mai activă pot să-și aducă gazetele de perete la întărirea disciplinei socialiste muncii, dacă în articole, a foiletoane, epigrame, ca­ricaturi etc., sînt criti­cați aspru cei ce întîrzie sau absentează nemotivat de la lucru, se plimbă în timpul celor 480 de mi­nute de lucru, trag chiu­lul etc. Prin calcule con­cludente, se pot arăta pagubele aduse întreprin­derii din cauza abaterilor de la disciplina tehnolo­gică, a absențelor de la serviciu, a degradării anumitor bunuri mate­riale. Eficiența articolelor pu­blicate poate fi mai con­cludentă dacă în ele se arată cauzele ce au dus la apariția unor abateri și dacă cuprind propuneri pentru prevenirea lor. în vederea atingerii unor asemenea deziderate este necesar ca organizațiile de partid să analizeze sistematic activitatea co­lectivelor de redacție ale gazetelor de perete, efi­cacitatea materialelor pu­­­blicate, aducîndu-și astfel contribuție reală la mobilizarea colectivelor de muncă în realizarea planului, a angajamente­lor ce se vor contura în adunările generale ale salariaților. C. PETRE Gazetelor de perete -orientare permanentă spre cerințele majore ale producției Ancheta redacției în cîteva întreprinderi din Lugoj Noile utilaje cu care a fost dotată întreprinderea timișoreană „Victoria" asigură condiții îmbunătă­țite pentru realizarea unei pro­ducții moderne. pe scene și ecrane « MIERCURI, 13 IANUARIE <X O Ope­"a de stat : DON QUI­­« .IOTE (19,30). $ CINEMATOGRAFE țA O Modern : SECHESTRU DE LA PERSOANA (8, 14,30, 18,45, 19.­­ 21) :­­>Ș­a Arta : DE ȘAPTE ORI (­ ȘAPTE­­ 3, U, 14,30, 18,45, 19, 21): ^ □ Parc : FRUNZA DE VITA (10. 14. 16. 18, 20) . n Studio : AMINTIRI BUCU­­REȘTENE (11. 15. 17, 19. 21) : I—I Melodia : UN GLONTE PENTRU GENERAL (9. 11, 15, 17. 19.) și PROCESUL (21) : □ Victoria : 101 DALMA­ TIEN! (10.16) și PORUMBELUL DE ARGILA (18, 20) ; I—I MUncitoresc — Fratelia . AM ÎNTILNIT ȚIGANI FERI­CIȚI (15, 17, 19) ; □ Steaua roșie — Mehala : CĂLUGĂRIȚĂ ȘI COMISARUL (15, 17) Și HOMBRE (19). ZBOARĂ CO­DE CORN­. □ I.T.L. MAGAZINUL PE STRADA MARE. BUZIAȘ □ DinamO : SA T­R­A I­M­PINA LUNI: SÎNNICOLAUL MARE . Arta : VRĂJITORUL. HMBOLIA a Dacora : ÎNTÎLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : 1~i 30 Decembrie , VIRIDIA­­NA. DETA □ Parc : DEPARTE DE MEA DEZLĂNȚUITĂ. LUGOJ­ A 23 August : r—I Victoria : □33JJLm PENTRU ZIUA DE 13 IANUA­RIE 1971 : Vreme umedă și rece cu cerul schimbător. Izolat în sudul regiunii vor cădea pre­cipitații slabe. Vintul va sufla slab pină la moderat din est și sud-est. Temperatura stațio­nară : noaptea minimele vor fi cuprinse intre 0 și minus 5 gra­de, izolat mai coborite. Ziua maximele între minus 3 și plus 3 grade. Dimineața și seara ceață. PENTRU 14 ȘI 15 IANUARIE 1971 : Vremea devine schimbă­toare cu cerul noros și cu tem­peratura in ușoară creștere. LA MUNTE : Vreme rece cu cerul variabil și cu ninsori slabe. t/MV MIERCURI, 13 IANUARIE 10,00—11,30 Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultu­ră. Pentru o mai bună gospo­dărire a pământului lucrări pentru combaterea eroziunii solului. 18,00 Deschiderea emi­siunii. Ex-Terra *71 — emisiune — concurs de construcții teh­nice pentru pionieri și școlari. Din cuprins : Istoricul aviației românești, a avionului Macheta zburătoare I.A.R.-822. Poșta Ex-Terra. 18, 30 Cabinetul eco­nomic Tv. Informatica în eta­pa actuală. 19,10 Tragerea Pro­­noexpres. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru copii. 19,30 Te­lejurnalul de seară: 20,00 Tele­­cinemateca : „Nechemat­ic, ță­rână". Premieră pe țară 21,30 Voci de pretutindeni. Mary Kopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis Jr. 21,45 Cadran internațional. 22,30 Gala marilor interpreți români : Ion Buzea. 22,50 Telejurnalul de noapte. Frumusețea și bogăția portului popular bănățean, din satul Babșa, sunt binecunoscute. Mîndrindu-se cu minunata tradiție, tinăra gene­rație de fete din sat caută să o ducă mai departe. Foto : E. RODICSEK Vitrina cu cărți O nouă sinteza de istorie româneasca „ISTORIA POPORULUI RO­MAN" (București, 1970), rezultat al eforturilor unui colectiv condus de academicianul Andrei Oțetea, se adaugă la scurt interval, unei alte sinteze de istorie românească, apă­rută cu puțin timp înainte („istoria României, compendiu“, sub redacția M. Constantinescu, C. Daicoviciu, Șt. Fascu, București, 1970). Ceea ce impune de la început la lectura cărții e atît caracterul sinte­tic al prezentării cît și unele apre­cieri interesante a unor perioade­­ sau evenimente, pe baza ultimelor cer­cetări ale istoriografiei. Autorii reușesc să cuprindă principalele mo­mente istorice ale poporului român și semnificația lor. Procesul de ro­manizare a Daciei tratază și conti­nuitatea viețuirii române pe teritoriul populației daco­romane se sunt pe bună dreptate considerate ca ele­mente de bază ale procesului de for­mare a poporului român. Pări a ne­glija aportul adus de popoarele mi­gratoare, autorii consideră formarea poporului român ca un rezultat al dezvoltării interne, materializate în secolul al X-lea prin existența unor formațiuni politice, de sine stătătoa­re ale populației românești (ducatele lui Gelu Menumorut în Transilvania istorică, ducatul lui Glad ia Banat, formațiunea statală a lui Jupan Di­­mitrie în Dobrogea etc.). F­ormare a celor trei state feudale românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) consfințește intrarea definitivă a poporului român pe scena istoriei. Cu toate că, mult timp — cu ex­cepția scurtei uniri a lui Mihai Vo­dă Viteazul, de la 1.600—1.601 — românii au viețuit in trei state dife­rite, autorii volumului reușesc să surprindă cu deosebită acuitate co­ordonatele comune ce se circumscriu istoriei poporului român și anume : lupta pentru păstrarea independenței și împotriva dușmanului extern, lupta pentru libertate socială și permanen­tele legături culturale și comerciale intre românii din cele trei provincii. O dată cu veacul al XVlll-lea de­vin tot mai evidente tendințele de unire a tuturor românilor intr-un stat național independent, trăsătura caracteristică evoluției istoriei româ­nești pîna la Marea Unire de la Alba lulia (1918). Pornind de la interpretarea istoriei prin prisma materialismului dialec­tic și istoric, autorii aduc o serie de aprecieri noi asupra unor perioade și evenimente din istoria românească. Astfel, evenimentele de la 1821 sunt prezentate drept „o revoluție națio­nală, care prin cinre marchează obiective și con de­începutul epocii moderne“ (p. 3). Considerarea mișcării conduse de­­ Tudor Vladimi­­rescu drept o „revoluție naționala" completează în mod necesar perspec­tiva din care trebuie privita întrea­ga epoca istorică in care se desfă­șoară. De aceea este interesantă pro­punerea acestei date ca început al epocii moderne din istoria Româ­niei. Acest punct de vedere a mai fost susținut in trecut și de alți isto­rici, între care de către A.D. Xeno­­pol, pentru care insă factorul cultu­ral este determinant in dezvoltarea istorică. N. larga acordînd o deose­bită atenție factorului extern, consi­deră și el revoluția lui Tudor ca început al epocii moderne, iar L. Lupaș, care ia drept criteriu de­­ pe­riodizare tendințele de unificare, po­litică și culturală, stabilește tot la 1821 începutul epocii moderne. Această de „Istoria periodizare, propusă și poporului român“, deosebește de cea stabilită de com­pe­pendiul de istorie a României, care afirmă că i­... epoca modernă ... se situează in realitate în a doua jumă­tate a secolului al XVlll-lea, o dată cu apariția relațiilor noi de producție și de schimb in economia din Transilvania, Țara Românească și Moldova“ (p. 6). Nu este locul aici să insistăm asupra acestei dis­cuții din istoriografia noastră, ră­­mîntîd ca rezultatele cercetărilor vii­toare să infirme una sau alta din opiniile exprimate. în orice caz, cartea de sub redacția academicianu­lui Oțetea rămâne o însemnată con­tribuție în străduințele de a ne oferi o cît mai veridică istorie a poporu­lui român. COSTIN FENEȘAN (Urmare din pag. 1) grafie intr-o limbă străină, indicată de pro­fesor. Faptul implică și o rămînere în urmă în for­marea lor profesională, în felul acesta n­u vor putea da randamentul maxim așteptat din par­tea lor în producție. De asemenea, la stu­denții și cadrele didacti­ce care pleacă pentru perfecționare sau specia­lizare în străinătate, pe­­ngă criteriul de nivel profesional, aplicat cu toată strictețea, se iau în considerare și cunoștin­țele de limbă a țării in care se deplasează. noașterea insuficientă Cu­limbii țării de specializa­a­re este un handicap se­rios la asimilarea volum cît mai mare unui de cunoștințe noi în vederea folosirii lui ulterioare în economia sau industria țării noastre. Recentele recomandări ale Ministerului Invăță­­mintului cu privire la măsurile de îmbunătățire a procesului de Invăță­­mînt în Institutele de în­­vățămînt superior atrag pe drept cuvînt atenția asupra dezinteresului ma­nifestat pînă față de studiul în prezent limbilor străine, și care este pus exclusiv pe seama modu­lui scolastic, înapoiat de predare a limbilor străi­nă. Fără îndoială și modul de predare a dus la o a­­semenea situație. Dar cauzele ei sînt multiple. Aș vrea să exprim aici cîteva păreri in legătură cu posibilitățile de a îm­bunătăți predarea limbi­lor străine la Institutele noastre de invățămînt superior. Un prim pas s-a făcut prin trecerea a­­cestor importante instru­mente de informare în rîndul disciplinelor obli­gatorii. Al doilea pas tre­buie făcut printr-o mai bună organizare a predă­rii limbilor străine. Pen­tru studenții începători ar fi necesar un îndru­mător tipărit care să-i lă­murească înainte de a se înscrie la facultate asu­pra importanței de a stu­dia limbi străine în ve­derea folosirii lor în sco­pul informării largi, as­tăzi absolut necesare în specialitatea aleasă și care să cuprindă limbile străine ce se predau în institut, precum și zilele și orele rezervate fiecărei limbi. In felul acesta se va putea asigura, de la începutul semestrului, fo­losirea efectivă a timpu­lui afectat pentru aceste discipline. Organizarea limbilor străine ar predării tre­bui să se facă pe criterii de începători și avansați și nu pe ani și fa­cultăți, cum s-a făcut pînă în prezent, sis­tem organizatoric care nu a dat rezultate mulțu­mitoare din cauza fărî­­mițării grupelor, astfel că la unele facultăți grupe­le nu au putut fi consti­tuite, numărul studenți­lor înscriși la anul res­pectiv fiind extrem de re­dus. Pe deasupra, prac­tica de pînă acum a do­vedit că primele două săptămîni dintr-un se­mestru se pierd cu opțiu­nea studenților pentru o limbă, cu constituirea grupelor, remanieri și potriviri de orar etc. Grupele de începători pot fi constituite di­n studenți ai diferitelor deoarece aici se tacuiiau­, predau cunoștințele de baza co­mune. In grupele de avansați trebuie să intre absolven­ții grupelor de începători, eventual pe baza unui colocviu, și studenții care vin cu cunoștințe sufi­ciente de limbă respectivă din liceu. Aceste vor fi constituite pe grupe fa­cultăți, dar nu pe ani. Aici se vor studia texte de specialitate pentru a familiariza pe studenți cu terminologia necesară în­țelegerii surselor străine de informații. In aceste grupe, studenții se vor pregăti pentru examenul de limbă străină cerut de planurile de învățământ în vigoare. Cadrele didac­tice de specialitate vor putea stimula activitatea studenților în aceste gru­pe prin indicarea unor texte din literatura de specialitate în limba străină. Cadrele didactice care predau în grupele de a­­vansați trebuie stabili­zate pe facultățile res­pective pentru a se fami­liariza cu textele de spe­cialitate, cu terminologia specifică, cu profilul fa­cultății respective, lucru absolut necesar pentru a asigura punzător un nivel cores­acestor semi­­narii. Atît în grupele de începători, cît și în gru­pele de avansați predarea gramaticii trebuie redusă la strictul necesar Ințele- LIMBILE MODERNE ȘI FORMAREA VIITORULUI SPECIALIST­ ­erii corecte și intensive a lexicului învățat. Pentru ridicarea nive­lului de predare, desigur, trebuie folosite cît mai multe mijloace audio­vizuale. În acest scop realizarea grabnică a unor laboratoare audio­vizuale la institutele noastre de învățămînt superior se impune, cu atît mai mult cu cît stu­denții pot face în acest laborator și exerciții de vorbire individuală, pro­gramate­­ de cadrul didac­tic îndrumător , pe bază de benzi de magnetofon sau plăci. O filmotecă, cu filme de scurt metraj ca material pentru con­versații, planșe colorate ș.a. trebuie să facă parte din acest laborator pe care mi-l închipui cît mai bogat utilaj și mul­tilateral folosit. Totodată, trebuie să crească interesul institu­telor și decanatelor pen­tru alcătuirea unor orarii adecvate, pentru felul cum frecventează stu­denții seminariile de limbi străine (la care un studiu fără frecvență nu e în măsură să dea rezul­tatele scontate), cum parcurg studenții biblio­grafia dată în limbile străine. Desigur, nu avem pre­tenția de a fi epuizat toate aspectele privind predarea și învățarea lim­bilor străine. Important este nostru faptul ca tineretul să cunoască un număr cît mai mare de limbi străine pentru că­ numai în acest fel va putea răspunde cerințe­lor pe care le pune in fața sa societatea noas­tră socialistă. DRAPELUL ROȘU-8.085 contraste cotidiene t­ GARĂ, LA TIMIȘOARA Ieri, la o oră medie, test­­fulger în gara din Timișoara — locul unde, în 24 de ore, 60.000 de călători vin sau pleacă cu peste 70 de trenuri Pseudo-informații Este ora 10,30. Pe întreg fusul nostru orar. In holul principal al Gării de Nord, ceasul arată ora 8,13. Ce ușor se poate ... pierde trenul ?! Acum devenit faimos, după atitea critici, „Ghidul (electric C.F.R.“) continuă să fie deconec­tat de la rețea, servind doar ca (inutil) ornament! Șirul pseudo-informațiilor con­tinuă : „Agenția Timiș a O.N.T. vă oferă , odihnă și tratament, excursii in țară (în grup sau in­dividual), excursii peste hotare, cazări (?) în spatii la cetățeni“. Cui folosește un asemenea anunți N-ar fi fost mai utilă o informa­ție succintă despre obiectivele tu­ristice, monumentele etc., exis­tente în județul nostru ? Cît despre spectacolele institu­țiilor de artă, aflăm doar că „...Filarmonica de stat „Bana­tul“ organizează un concert sim­fonic în 9 ianuarie și un concert educativ în 10 ianuarie“. Raidul nostru a avut loc in ziua de 12 ianuarie !. . . Sala de așteptare clasa a... Xli-a Temperatura, afară, la umbră , minus 4 grade. In sala de aștep­tare : 6 grade. Peste 40 de viitori pasageri tremură de frig lingă caloriferele reci. Pe jos — mucuri de țigări, hîrtii, resturi de mân­care (Coșurile pentru gunoi nu intră în ... inventarul sălii de așteptare ?). E liniște. Oamenii așteaptă ne­răbdători plecarea trenurilor. Deodată se stîrnește un vacarm de nedescris. Pricina , difuzorul transmite în „fortisime“ vocea răgușită a crainicei (crainicului — nu am putut identifica cu precizie!) Totul era complet in­inteligibil și oamenii, in corpore, s-au repezit spre singura ușă de acces. Mulți aveau să se întoarcă citind, înapoi , nu era vorba de trenul lor. . . „Mama și copilul“ și... damigeana Pe ușa camerei „Mama și copi­lul“ descifrăm un anunț: „Intra­rea cu bagaje strict interzisă“. Intrăm, deci, fără bagaje ! Cîteva pătuțuri erau ocupate de copii. Pe jos, aruncate de-a valma, sa­coșe, saci, rucsacuri — emanînd mirosuri care de care mai ... usturătoare. In pofida aparențe­lor, responsabila ne explică sin­gura excepție acceptată de la re­gula scrisă pe ușă : — Strictul necesar pentru co­pii. — Dar damigeana aceea pînte­­coasă ? Tot... strictul necesar pentru copii ? Nici un .. . sc încet. . . Peronul Ceasul uriaș de pe peron — „înghețat“ la aceeași oră , 8,13 Vrem­ să cumpărăm un ziar. Imposibil. Pe peron nu există asemenea servicii. (Cit de solici­tat ar fi un vînzător de ziare!). Singurul oficiu îl face Biroul pen­tru bagaje de mină. Dar și aici e greu de pătruns din cauza unei veritabile busculade. Telefonul public instalat în ho­lul central este blocat. O atare situație se menține încă din noaptea de revelion și cu toate promisiunile conducerii telefo­niei timișorene, continuă și acum, încercăm la un alt telefon, pe holul lateral. Tonul vine foarte greu. Este, probabil ora de trafic sporit.. Ca să ieșim de pe peron a fost nevoie să revenim pe vechiul itinerar: peron, hol central, hol intermediar , ușile spre cele două săli­­ de așteptare sunt blocate, încuiata ... concepție organiza­torică ! Restaurantul Orar : 6—23. Dar între 23 și 6­7 Intrăm. Suntem­ întîmpinați cu ... răceală — la propriu și la figurat (aceeași temperatură ca în sălile de așteptare). Fum, mult fum. Mese nedebarasate. Bufetul este, literlamente, asaltat. Încer­căm să ne folosim de oficiile bu­fetului. Zadarnic demers , în vi­trina frigorifer — șnițele uscate, cîrnați rîncezi și ... două cate­gorii, două, de pachete pentru voiaj (3 chiftele + 1 chiflă = 8 lei; 3 chiftele + 1 chiflă + 1 ou - 10 lei). Sătul de atita ... inospitalitate, ne îndreptăm spre peron dar con­statăm, stupefiat, că nu există nici o ușă de acces. Revenim, prin urmare, în holul central și, de aici, în stația de taximetre. Ca de obicei, taximetrele lipsesc... Rubrică redactată de : MIREL BRATEȘ și NICOLAE PÎRVU

Next