Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)
1971-01-13 / nr. 8085
Q Practica a dovedit că atunci cind organizațiile de partid conduc cu simț de răspundere colectivele de redacție ale gazetelor de perete, acestea devin un important mijloc al muncii politice de masă. Mai ales colectivele atunci cind nn de redacție există oameni bine pregătiți, pasionați pentru aceasta muncă, cind ei sunt solicitați periodic să prezinte informări despre activitatea gazetelor în adunările generale ale organizațiilor de bază, in ședințele de birou, cind primesc un sprijin concret în orientarea tematică, gazetele de perete reușesc să-și îmbogățească mereu conținutul, să devină interesante, să trateze în mod concret și operativ diferitele probleme ale locurilor de muncă respective. — în ceea ce ne privește — ne spunea tovarășul Gheorghe Zgreabăn, locțiitorul secretarului organizației de bază din schimbul „B“ al secției filatură de la întreprinderea textilă Lugoj, cu prilejul unei anchete Întreprinse recent prin mai multe întreprinderi lugojene — ne-am convins din proprie experiență că gazeta de perete servește oricînd ca un instrument eficace de educare comunistă a salariațior, în decursul anului trecut, cind au apărut ediții bine gîndite din punct de vedere tematic, cu adresă precisă la acei muncitori care au absentat nemotivat de la lucru sau cind au manifestat neglijență în timpul lucrului, gazeta devenea un punct de atracție în jurul căreia se discutau aprins, principial, aspectele tratate în articole, secrea opinie de masă împotriva acelora care erau vizați pentru unele lipsuri. Din păcate, în ultimul timp activitatea colectivului de redacție a fost neglijată, iar gazeta de perete mutată, din cauza unor lucrări de modernizare a fluxului tehnologic, într-un loc nu tocmai potrivit. Este o lipsă a noastră, trebuie să recunoaștem, că, de la alegerea al organizației noului birou de bază, am reușit doar să completam colectivul de redacție, fără să-l și activăm. Spusele interlocutorului sunt confirmate de însăși ..ediția actuală a gazetei de perete, care cuprinde articole ce poartă titlurile : „Cum întîmpinăm ziua de 23 August", „Importanța respectării regulior de tehnica securității muncii" , „Cum înțeleg cateciștii din schimbul „B“ disciplina de producție" , „Engels — 150 de ani de la naștere" etc. De altfel, nu este singura gazetă din I.T.L. care este lăsată pradă neglijenței. Cea de la secția țesătorie, de exemplu, la locul rezervat pentru organizația de bază din schimbul „B“, ultimul articol apărut este din luna septembrie, anul trecut, tovarășul Alexandru Szabó, locțiitorul secretarului de partid ne asigură că se vor lua măsuri de activare a colectivelor de redacție. In schimb, tovarășa Elisabeta Ponor, locțiitoarea secretarului organizației de bază nici măcar finisaj, nu știa cine este in colectivul de redacție și cu greu a reușit să ne conducă la locul unde era plasată gazeta. Cit despre tematica ei la zi n-avem ce spune, deoarece articolele lipseau cu desăvârșire. Originali in felul de a „folosi" gazeta de perete s-au dovedit a fi tovarășii din organizația de bază a centrului de întreținere pe Combinatul textil Lugoj : . „Știți, am avut și noi o gazetă aspectuoasă — afirmatov. Mihai Crețu, secretarul organizației, dar am dat-o Comitetului U.T.C. pe întreprindere, care a afișat-o la un loc mai vizibil și o folosește mai bine". Că a afișat-o la un loc mai vizibil, e adevărat. Se află chiar la intrarea principală și parcă te îndeamnă s-o privești. Dar nu pentru a o admira, ci, dimpotrivă, pentru a deplînge starea în care a ajuns , cu vitrina spartă, așezată într-o parte, și cu două articole îngălbenite de vreme. Dar nu culoarea deranjează așa de mult, ci conținutul articolelor contrastează cu titlul gazetei, care, prin cuvîntul „Reflector“, se vrea satirică doar cu numele. După asemenea constatări în organizațiile de bază din secții, am ținut să cunoaștem și părerea tovarășei Livia Iordache, secretara comitetului de partid pe întreprindere, despre starea de fapt a gazetelor de perete. „Ar fi nedrept să spunem că gazetele de perete au fost întotdeauna ca în momentul de față — a fost răspunsul dînsei. Ne-am dat seama că în ultimul timp au care fost neglijate. Tocmai de aceea, ne-am prevăzut ca în aceste zile să avem o discuție lărgită cu factorii răspunzători, cu secretarii organizațiilor de bază care au primit sarcină imediat după alegeri să revadă colectivele de redacție și să le completeze pentru a face ca gazetele de perete să fie folosite cu adevărat ca importante mijloace ale muncii politice de masă. Avem in vedere, de asemenea, înființarea unei gazete de perete centrală, la care să contribuie și membrii de partid din conducerea combinatului, tocmai pentru a-i asigura un conținut mai bogat și constantă în apariție“, în aria raidului nostru, pe tema activității gazetelor de perete au intrat, desigur, și alte întreprinderi lugojene. Cu regret trebuie să spunem că la nici una dintre acestea, situația n-a fost mai bună Dimpotrivă, s-au constatat neglijențe și mai mari. La sectorul doi al fabricii „Mondial“, de exemplu, în locul fostei gazete de perete sunt astăzi tot felul de avize și instrucțiuni pentru prevenirea incendiilor. La Filatura de mătase, de asemenea, colectivul de redacție a uitat să schimbe articolele afișate cu două trei luni în urmă. Constatînd toate acestea, nu poți să nu te întrebi există în momentul de față, cind colectivele de muncă din toate unitățile economice au pășit in noul an cu hotărîrea fermă de a-și îndeplini exemplar sarcinile de plan, o criză de tematică pentru gazetele de perete ? Firește că nu. " Organizațiile de bază, avînd ca ghid prețioasele indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea sa la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, pot și trebuie să îndrume colectivele de redacție să folosească gazetele de perete pentru antrenarea colectivelor la îndeplinirea sarcinilor ce le revin Congresului din Directivele a X-lea al partidului, pentru popularizarea rezultatelor obținute in întrecerea socialistă, pentru îmbunătățirea calității produselor, reducerea de cost, întărirea prețului disciplinei socialiste a muncii și altele, luînd poziție critică față de lipsurile existente. Recomandabil este ca atît articolele în care se arată rezultatele bune, cît și cele pe care se critică unele neajunsuri, să fie concrete, evidențiind oamenii care obțin realizări deosebite în procesul de producție și supunînd oprobiului public pe acei ce au abateri de la disciplina tehnologică sau dau dovadă de atitudine înapoiată față de muncă. Se pot folosi în acest scop forme publicistice mai variate, cum sînt, de exemplu, afișarea fotografiilor colectivelor de muncă ce s-au evidențiat, însoțite de texte scurte evidențiind metodele folosite de ele, telegramele care consemnează realizările mai importante în producție, în acțiunea de inovații și invenții. O contribuție tot mai activă pot să-și aducă gazetele de perete la întărirea disciplinei socialiste muncii, dacă în articole, a foiletoane, epigrame, caricaturi etc., sînt criticați aspru cei ce întîrzie sau absentează nemotivat de la lucru, se plimbă în timpul celor 480 de minute de lucru, trag chiulul etc. Prin calcule concludente, se pot arăta pagubele aduse întreprinderii din cauza abaterilor de la disciplina tehnologică, a absențelor de la serviciu, a degradării anumitor bunuri materiale. Eficiența articolelor publicate poate fi mai concludentă dacă în ele se arată cauzele ce au dus la apariția unor abateri și dacă cuprind propuneri pentru prevenirea lor. în vederea atingerii unor asemenea deziderate este necesar ca organizațiile de partid să analizeze sistematic activitatea colectivelor de redacție ale gazetelor de perete, eficacitatea materialelor publicate, aducîndu-și astfel contribuție reală la mobilizarea colectivelor de muncă în realizarea planului, a angajamentelor ce se vor contura în adunările generale ale salariaților. C. PETRE Gazetelor de perete -orientare permanentă spre cerințele majore ale producției Ancheta redacției în cîteva întreprinderi din Lugoj Noile utilaje cu care a fost dotată întreprinderea timișoreană „Victoria" asigură condiții îmbunătățite pentru realizarea unei producții moderne. pe scene și ecrane « MIERCURI, 13 IANUARIE <X O Ope"a de stat : DON QUI« .IOTE (19,30). $ CINEMATOGRAFE țA O Modern : SECHESTRU DE LA PERSOANA (8, 14,30, 18,45, 19. 21) :>Șa Arta : DE ȘAPTE ORI ( ȘAPTE 3, U, 14,30, 18,45, 19, 21): ^ □ Parc : FRUNZA DE VITA (10. 14. 16. 18, 20) . n Studio : AMINTIRI BUCUREȘTENE (11. 15. 17, 19. 21) : I—I Melodia : UN GLONTE PENTRU GENERAL (9. 11, 15, 17. 19.) și PROCESUL (21) : □ Victoria : 101 DALMA TIEN! (10.16) și PORUMBELUL DE ARGILA (18, 20) ; I—I MUncitoresc — Fratelia . AM ÎNTILNIT ȚIGANI FERICIȚI (15, 17, 19) ; □ Steaua roșie — Mehala : CĂLUGĂRIȚĂ ȘI COMISARUL (15, 17) Și HOMBRE (19). ZBOARĂ CODE CORN. □ I.T.L. MAGAZINUL PE STRADA MARE. BUZIAȘ □ DinamO : SA TRA IMPINA LUNI: SÎNNICOLAUL MARE . Arta : VRĂJITORUL. HMBOLIA a Dacora : ÎNTÎLNIRE LA VECHEA MOSCHEE : 1~i 30 Decembrie , VIRIDIANA. DETA □ Parc : DEPARTE DE MEA DEZLĂNȚUITĂ. LUGOJ A 23 August : r—I Victoria : □33JJLm PENTRU ZIUA DE 13 IANUARIE 1971 : Vreme umedă și rece cu cerul schimbător. Izolat în sudul regiunii vor cădea precipitații slabe. Vintul va sufla slab pină la moderat din est și sud-est. Temperatura staționară : noaptea minimele vor fi cuprinse intre 0 și minus 5 grade, izolat mai coborite. Ziua maximele între minus 3 și plus 3 grade. Dimineața și seara ceață. PENTRU 14 ȘI 15 IANUARIE 1971 : Vremea devine schimbătoare cu cerul noros și cu temperatura in ușoară creștere. LA MUNTE : Vreme rece cu cerul variabil și cu ninsori slabe. t/MV MIERCURI, 13 IANUARIE 10,00—11,30 Emisiuni-secție pentru lucrătorii din agricultură. Pentru o mai bună gospodărire a pământului lucrări pentru combaterea eroziunii solului. 18,00 Deschiderea emisiunii. Ex-Terra *71 — emisiune — concurs de construcții tehnice pentru pionieri și școlari. Din cuprins : Istoricul aviației românești, a avionului Macheta zburătoare I.A.R.-822. Poșta Ex-Terra. 18, 30 Cabinetul economic Tv. Informatica în etapa actuală. 19,10 Tragerea Pronoexpres. 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru copii. 19,30 Telejurnalul de seară: 20,00 Telecinemateca : „Nechematic, țărână". Premieră pe țară 21,30 Voci de pretutindeni. Mary Kopkin, Sergio Endrigo, Tereza Kesovja, Sam Davis Jr. 21,45 Cadran internațional. 22,30 Gala marilor interpreți români : Ion Buzea. 22,50 Telejurnalul de noapte. Frumusețea și bogăția portului popular bănățean, din satul Babșa, sunt binecunoscute. Mîndrindu-se cu minunata tradiție, tinăra generație de fete din sat caută să o ducă mai departe. Foto : E. RODICSEK Vitrina cu cărți O nouă sinteza de istorie româneasca „ISTORIA POPORULUI ROMAN" (București, 1970), rezultat al eforturilor unui colectiv condus de academicianul Andrei Oțetea, se adaugă la scurt interval, unei alte sinteze de istorie românească, apărută cu puțin timp înainte („istoria României, compendiu“, sub redacția M. Constantinescu, C. Daicoviciu, Șt. Fascu, București, 1970). Ceea ce impune de la început la lectura cărții e atît caracterul sintetic al prezentării cît și unele aprecieri interesante a unor perioade sau evenimente, pe baza ultimelor cercetări ale istoriografiei. Autorii reușesc să cuprindă principalele momente istorice ale poporului român și semnificația lor. Procesul de romanizare a Daciei tratază și continuitatea viețuirii române pe teritoriul populației dacoromane se sunt pe bună dreptate considerate ca elemente de bază ale procesului de formare a poporului român. Pări a neglija aportul adus de popoarele migratoare, autorii consideră formarea poporului român ca un rezultat al dezvoltării interne, materializate în secolul al X-lea prin existența unor formațiuni politice, de sine stătătoare ale populației românești (ducatele lui Gelu Menumorut în Transilvania istorică, ducatul lui Glad ia Banat, formațiunea statală a lui Jupan Dimitrie în Dobrogea etc.). Formare a celor trei state feudale românești (Țara Românească, Moldova și Transilvania) consfințește intrarea definitivă a poporului român pe scena istoriei. Cu toate că, mult timp — cu excepția scurtei uniri a lui Mihai Vodă Viteazul, de la 1.600—1.601 — românii au viețuit in trei state diferite, autorii volumului reușesc să surprindă cu deosebită acuitate coordonatele comune ce se circumscriu istoriei poporului român și anume : lupta pentru păstrarea independenței și împotriva dușmanului extern, lupta pentru libertate socială și permanentele legături culturale și comerciale intre românii din cele trei provincii. O dată cu veacul al XVlll-lea devin tot mai evidente tendințele de unire a tuturor românilor intr-un stat național independent, trăsătura caracteristică evoluției istoriei românești pîna la Marea Unire de la Alba lulia (1918). Pornind de la interpretarea istoriei prin prisma materialismului dialectic și istoric, autorii aduc o serie de aprecieri noi asupra unor perioade și evenimente din istoria românească. Astfel, evenimentele de la 1821 sunt prezentate drept „o revoluție națională, care prin cinre marchează obiective și con deînceputul epocii moderne“ (p. 3). Considerarea mișcării conduse de Tudor Vladimirescu drept o „revoluție naționala" completează în mod necesar perspectiva din care trebuie privita întreaga epoca istorică in care se desfășoară. De aceea este interesantă propunerea acestei date ca început al epocii moderne din istoria României. Acest punct de vedere a mai fost susținut in trecut și de alți istorici, între care de către A.D. Xenopol, pentru care insă factorul cultural este determinant in dezvoltarea istorică. N. larga acordînd o deosebită atenție factorului extern, consideră și el revoluția lui Tudor ca început al epocii moderne, iar L. Lupaș, care ia drept criteriu de periodizare tendințele de unificare, politică și culturală, stabilește tot la 1821 începutul epocii moderne. Această de „Istoria periodizare, propusă și poporului român“, deosebește de cea stabilită de compependiul de istorie a României, care afirmă că i... epoca modernă ... se situează in realitate în a doua jumătate a secolului al XVlll-lea, o dată cu apariția relațiilor noi de producție și de schimb in economia din Transilvania, Țara Românească și Moldova“ (p. 6). Nu este locul aici să insistăm asupra acestei discuții din istoriografia noastră, rămîntîd ca rezultatele cercetărilor viitoare să infirme una sau alta din opiniile exprimate. în orice caz, cartea de sub redacția academicianului Oțetea rămâne o însemnată contribuție în străduințele de a ne oferi o cît mai veridică istorie a poporului român. COSTIN FENEȘAN (Urmare din pag. 1) grafie intr-o limbă străină, indicată de profesor. Faptul implică și o rămînere în urmă în formarea lor profesională, în felul acesta nu vor putea da randamentul maxim așteptat din partea lor în producție. De asemenea, la studenții și cadrele didactice care pleacă pentru perfecționare sau specializare în străinătate, pengă criteriul de nivel profesional, aplicat cu toată strictețea, se iau în considerare și cunoștințele de limbă a țării in care se deplasează. noașterea insuficientă Culimbii țării de specializaare este un handicap serios la asimilarea volum cît mai mare unui de cunoștințe noi în vederea folosirii lui ulterioare în economia sau industria țării noastre. Recentele recomandări ale Ministerului Invățămintului cu privire la măsurile de îmbunătățire a procesului de Invățămînt în Institutele de învățămînt superior atrag pe drept cuvînt atenția asupra dezinteresului manifestat pînă față de studiul în prezent limbilor străine, și care este pus exclusiv pe seama modului scolastic, înapoiat de predare a limbilor străină. Fără îndoială și modul de predare a dus la o asemenea situație. Dar cauzele ei sînt multiple. Aș vrea să exprim aici cîteva păreri in legătură cu posibilitățile de a îmbunătăți predarea limbilor străine la Institutele noastre de invățămînt superior. Un prim pas s-a făcut prin trecerea acestor importante instrumente de informare în rîndul disciplinelor obligatorii. Al doilea pas trebuie făcut printr-o mai bună organizare a predării limbilor străine. Pentru studenții începători ar fi necesar un îndrumător tipărit care să-i lămurească înainte de a se înscrie la facultate asupra importanței de a studia limbi străine în vederea folosirii lor în scopul informării largi, astăzi absolut necesare în specialitatea aleasă și care să cuprindă limbile străine ce se predau în institut, precum și zilele și orele rezervate fiecărei limbi. In felul acesta se va putea asigura, de la începutul semestrului, folosirea efectivă a timpului afectat pentru aceste discipline. Organizarea limbilor străine ar predării trebui să se facă pe criterii de începători și avansați și nu pe ani și facultăți, cum s-a făcut pînă în prezent, sistem organizatoric care nu a dat rezultate mulțumitoare din cauza fărîmițării grupelor, astfel că la unele facultăți grupele nu au putut fi constituite, numărul studenților înscriși la anul respectiv fiind extrem de redus. Pe deasupra, practica de pînă acum a dovedit că primele două săptămîni dintr-un semestru se pierd cu opțiunea studenților pentru o limbă, cu constituirea grupelor, remanieri și potriviri de orar etc. Grupele de începători pot fi constituite din studenți ai diferitelor deoarece aici se tacuiiau, predau cunoștințele de baza comune. In grupele de avansați trebuie să intre absolvenții grupelor de începători, eventual pe baza unui colocviu, și studenții care vin cu cunoștințe suficiente de limbă respectivă din liceu. Aceste vor fi constituite pe grupe facultăți, dar nu pe ani. Aici se vor studia texte de specialitate pentru a familiariza pe studenți cu terminologia necesară înțelegerii surselor străine de informații. In aceste grupe, studenții se vor pregăti pentru examenul de limbă străină cerut de planurile de învățământ în vigoare. Cadrele didactice de specialitate vor putea stimula activitatea studenților în aceste grupe prin indicarea unor texte din literatura de specialitate în limba străină. Cadrele didactice care predau în grupele de avansați trebuie stabilizate pe facultățile respective pentru a se familiariza cu textele de specialitate, cu terminologia specifică, cu profilul facultății respective, lucru absolut necesar pentru a asigura punzător un nivel coresacestor seminarii. Atît în grupele de începători, cît și în grupele de avansați predarea gramaticii trebuie redusă la strictul necesar Ințele- LIMBILE MODERNE ȘI FORMAREA VIITORULUI SPECIALIST erii corecte și intensive a lexicului învățat. Pentru ridicarea nivelului de predare, desigur, trebuie folosite cît mai multe mijloace audiovizuale. În acest scop realizarea grabnică a unor laboratoare audiovizuale la institutele noastre de învățămînt superior se impune, cu atît mai mult cu cît studenții pot face în acest laborator și exerciții de vorbire individuală, programate de cadrul didactic îndrumător , pe bază de benzi de magnetofon sau plăci. O filmotecă, cu filme de scurt metraj ca material pentru conversații, planșe colorate ș.a. trebuie să facă parte din acest laborator pe care mi-l închipui cît mai bogat utilaj și multilateral folosit. Totodată, trebuie să crească interesul institutelor și decanatelor pentru alcătuirea unor orarii adecvate, pentru felul cum frecventează studenții seminariile de limbi străine (la care un studiu fără frecvență nu e în măsură să dea rezultatele scontate), cum parcurg studenții bibliografia dată în limbile străine. Desigur, nu avem pretenția de a fi epuizat toate aspectele privind predarea și învățarea limbilor străine. Important este nostru faptul ca tineretul să cunoască un număr cît mai mare de limbi străine pentru că numai în acest fel va putea răspunde cerințelor pe care le pune in fața sa societatea noastră socialistă. DRAPELUL ROȘU-8.085 contraste cotidiene t GARĂ, LA TIMIȘOARA Ieri, la o oră medie, testfulger în gara din Timișoara — locul unde, în 24 de ore, 60.000 de călători vin sau pleacă cu peste 70 de trenuri Pseudo-informații Este ora 10,30. Pe întreg fusul nostru orar. In holul principal al Gării de Nord, ceasul arată ora 8,13. Ce ușor se poate ... pierde trenul ?! Acum devenit faimos, după atitea critici, „Ghidul (electric C.F.R.“) continuă să fie deconectat de la rețea, servind doar ca (inutil) ornament! Șirul pseudo-informațiilor continuă : „Agenția Timiș a O.N.T. vă oferă , odihnă și tratament, excursii in țară (în grup sau individual), excursii peste hotare, cazări (?) în spatii la cetățeni“. Cui folosește un asemenea anunți N-ar fi fost mai utilă o informație succintă despre obiectivele turistice, monumentele etc., existente în județul nostru ? Cît despre spectacolele instituțiilor de artă, aflăm doar că „...Filarmonica de stat „Banatul“ organizează un concert simfonic în 9 ianuarie și un concert educativ în 10 ianuarie“. Raidul nostru a avut loc in ziua de 12 ianuarie !. . . Sala de așteptare clasa a... Xli-a Temperatura, afară, la umbră , minus 4 grade. In sala de așteptare : 6 grade. Peste 40 de viitori pasageri tremură de frig lingă caloriferele reci. Pe jos — mucuri de țigări, hîrtii, resturi de mâncare (Coșurile pentru gunoi nu intră în ... inventarul sălii de așteptare ?). E liniște. Oamenii așteaptă nerăbdători plecarea trenurilor. Deodată se stîrnește un vacarm de nedescris. Pricina , difuzorul transmite în „fortisime“ vocea răgușită a crainicei (crainicului — nu am putut identifica cu precizie!) Totul era complet ininteligibil și oamenii, in corpore, s-au repezit spre singura ușă de acces. Mulți aveau să se întoarcă citind, înapoi , nu era vorba de trenul lor. . . „Mama și copilul“ și... damigeana Pe ușa camerei „Mama și copilul“ descifrăm un anunț: „Intrarea cu bagaje strict interzisă“. Intrăm, deci, fără bagaje ! Cîteva pătuțuri erau ocupate de copii. Pe jos, aruncate de-a valma, sacoșe, saci, rucsacuri — emanînd mirosuri care de care mai ... usturătoare. In pofida aparențelor, responsabila ne explică singura excepție acceptată de la regula scrisă pe ușă : — Strictul necesar pentru copii. — Dar damigeana aceea pîntecoasă ? Tot... strictul necesar pentru copii ? Nici un .. . sc încet. . . Peronul Ceasul uriaș de pe peron — „înghețat“ la aceeași oră , 8,13 Vrem să cumpărăm un ziar. Imposibil. Pe peron nu există asemenea servicii. (Cit de solicitat ar fi un vînzător de ziare!). Singurul oficiu îl face Biroul pentru bagaje de mină. Dar și aici e greu de pătruns din cauza unei veritabile busculade. Telefonul public instalat în holul central este blocat. O atare situație se menține încă din noaptea de revelion și cu toate promisiunile conducerii telefoniei timișorene, continuă și acum, încercăm la un alt telefon, pe holul lateral. Tonul vine foarte greu. Este, probabil ora de trafic sporit.. Ca să ieșim de pe peron a fost nevoie să revenim pe vechiul itinerar: peron, hol central, hol intermediar , ușile spre cele două săli de așteptare sunt blocate, încuiata ... concepție organizatorică ! Restaurantul Orar : 6—23. Dar între 23 și 67 Intrăm. Suntem întîmpinați cu ... răceală — la propriu și la figurat (aceeași temperatură ca în sălile de așteptare). Fum, mult fum. Mese nedebarasate. Bufetul este, literlamente, asaltat. Încercăm să ne folosim de oficiile bufetului. Zadarnic demers , în vitrina frigorifer — șnițele uscate, cîrnați rîncezi și ... două categorii, două, de pachete pentru voiaj (3 chiftele + 1 chiflă = 8 lei; 3 chiftele + 1 chiflă + 1 ou - 10 lei). Sătul de atita ... inospitalitate, ne îndreptăm spre peron dar constatăm, stupefiat, că nu există nici o ușă de acces. Revenim, prin urmare, în holul central și, de aici, în stația de taximetre. Ca de obicei, taximetrele lipsesc... Rubrică redactată de : MIREL BRATEȘ și NICOLAE PÎRVU