Drapelul Roşu, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 8078-8101)

1971-01-13 / nr. 8085

I J S PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VĂ* anehiltasu Anul XXVIII nr. 8.085 Miercuri, 13 ianuarie 1971 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ?><XXXXXX>00000<XXXXXX>C>Oj 4 pagini, 30 bani REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE LA SFÎRȘIT ȘI ÎNCEPUT DE CINCINAL Prezențe pe piața mondială cu mărfuri competitive Planurile, proiectele, anticipările cincinalului 1966-1970 au devenit realități. Ele au fost materializate prin angajarea plenară a energiei ți capacității creatoare a oamenilor muncii in efortul Unico de a transpune în viață politica economică a partidului. La efortul co­lectiv s-au înscris și colectivele uni­tăților economice din județ care au raportat, încă în cursul lunii septembrie a anului trecut, îndeplini­rea sarcinilor din cincinalul recent încheiat. Evidențierea unor ele­mente definitorii ale planului încheiat, precum și perspectivele ac­tualului cincinal au constituit tema de discuție cu conducători ai unor unități de prestigiu din județul nostru. Iată opiniile lor : Ing. T. MÜLLER — director teh­nic, Combinatul textil nr. 1. — Cred că în această perioadă fabricile noastre au intrat în vîrsta maturității lor profesionale, contu­­­­rind saloanele stabile de profil, proporții și perspective mai clare de dezvoltare tehnică și de volum. Concret : Fabrica de tricotaje „1 Iunie“ a devenit o mare unitate industrială, de tricotaje profilată în producția pentru noii născuți,­­ fixîndu-și un cadru al propriilor dezvoltări, construind utilaje. Fa­brica de ciorapi și-a rezolvat în mare măsură modernizarea utila­jului și perspectivele de sortiment, construind noi mașini și dispozi­tive, modificînd structural baza de materii prime. Fabrica de stofă de mobilă, de asemenea, și-a găsit un profil definitiv și a pregătit ca­drele și condițiile materiale pentru o creștere cantitativă a producției în anii ’71 și ’72. Fabrica Bumbacul a devenit țesătoria nr. 1 în pri­vința articolelor de modă, creînd și producînd articole de înalt nivel tehnic și artistic, devenind prin­cipalul pionier în folosirea firelor poliesterice. Uzinele textile Timi­șoara s-au profilat pe o gamă de țesături tehnice, prosoape și ba­tiste și participă, împreună cu fa­brica de tricotaje, la realizarea unor accesorii pentru autoturismul românesc. Fabrica de confecții Bega, s-a impus prin calitatea creațiilor și execuția produselor și un înalt nivel al activității econo­mice. Filatura Teba a redescoperit multiplele valențe ale unei fila­turi de vigoane și a pregătit te­meinic condițiile dezvoltării aces­tei producții deosebit de impor­tantă pentru economia națională; a lărgit activitatea de construire a aparatelor de măsură și control in industria textilă. Nu știu dacă am reușit să redau la proporțiile reale aceste carac­terizări, dar ele formează supor­tul moral al elanului cu care do­rim să dezvoltăm în viitor activi­tatea combinatului nostru atît de divers în produse, de complex in probleme și preocupări și atît de bogat in cadre de maiștri, mun­citori, ingineri și cadre economice. Consider cea mai importantă realizare economică a trecutului cincinal creșterea continuă a volu­mului de export și calității pro­ducției. In acest sens ar trebui să înșir din nou realizările fabri­cilor, fiecare din ele avînd sarcini de export directe sau indirecte. Faptul că avem pentru Fabrica de ciorapi, Fabrica de tricotaje, Bumbacul și Uzinele textile clienți Discuție consemnată de­­ ing. CORNEL DOBREANU (Continuare în pag­a 111-a) 1971 - O ETAPĂ A RIDICĂRII CALITĂȚII PE .............................................. . ________________ TOATE TREPTELE ACTIVITĂȚII ECONOMICE Modernizarea conducerii economiei rezervă un loc deosebit evidenței și informării rapide, menite să stea la baza unor decizii de înalt ni­vel. In acest scop au fost înființate centre teritoriale dotate cu mașini electronice de calcul. Un astfel d­e centru a luat ființă și la Timi­șoa­ra. ! DĂRUIRE ^ l-am văzut la datorie în zile­i de cumpănă, primii dintre cei 6 dinții. I-am urmărit în aprige $ încleștări cu greutățile, atunci cind exemplul personal valora cu­ victoria însăși. Am sorbit omenie din ideile lor cum­­pătate și generoase, în stare să fortifice omul, să-l facă mai bun și mai drept. Pe comuniști îi cunoaștem ; e aproape de ne- a conceput ca oricare din noi să­­ nu se fi întîlnit cu un membru­­ de partid, cu un comunist din­­ vechea sau tînăra gardă, pe ca­­­­re să nu-l fi apreciat și stimat­­­­ in mod deosebit. Din­ tabloul , general, desigur, se disting atâ­rt tea personalități remarcabile, ' O dar nu mai puțin adevărat este , O că, formați la școala umanis­ cuvinte potrivite o­mului, a slujirii poporului, co- Ő ,­m­iniștii și-au însușit au­tea Y 1 trăsături comune, cristalizate 0 X în procesul lung al cărmni ca­ O­a­racterelor, al înnobilării lor cu § * nestemate ale gîndirii, com­ i G­portarii și acțiunii. <L § Multe decenii încă, poate și x X in plin comunism, nici tehnica rt O înaintată, nici noile relații so­ O X­ciale nu vor exclude omenescul, 9 X dăruirea pasionantă pentru om­u­ul și fericirea lui. Va fi nevoie O £ încă multă vreme de imboldul 9 0 celor mai puternici și mai X O drepți, de acel exemplu perso­­­­­­nal care depășește inerția și $ 0 rutina, care își exercită rolul 0 O tonifiant și printre cei puter­­e $ nici• S a Dăruirea electrizantă nu e X O numai muncă și acțiune, dar și Q X reconsiderarea permanentă a X S valorilor și atitudini­or, critica­­ curajoasă a stărilor vetuste, în­ O ^ nobilarea personalității în toiul V 0 susținutei activități. Ea este o 0 O condiție a programului și feri- 0 £­cirii tuturor. Și dacă partidul £ 0 luptă indîrjit pentru ridicarea­­ calității umane a comunismului,­­ o face din dorința ca fiecare să 0 găsească locul cuvenit in marea 0 încleștare pentru înălțarea vie­­tã­ții celei noi. O N. CÂMPEANU O $0ОО 0О>0ОО 0<ОО>ei«οì o<ì<x>О>Й xx›<i›. ECONOMII DE FIRE ȘI FIBRE TEXTILE In efortul comun pentru transpunerea in practică a Pla­nului de măsuri privind redu­cerea consumului de materii prime, materiale, combustibil și energie, aprobat de plenara Comitetului județean Timiș al P.C.R. In luna aprilie 1970, s-au înscris și muncitorii, tehnicie­nii, inginerii și economiștii din întreprinderile textile timișo­rene. Gospodărind cu grijă fiecare gram de materie primă folosită în procesele tehnologice de fabricație, colectivele de texti­­liști din unitățile de ramură din Timișoara s-au prezentat la sfîrșitul ultimului an al cinci­nalului abia încheiat cu un bo­gat bilanț, inregistrind 17,5 tone de fire și fibre textile econo­misite în anul trecut, prin re­ducerea consumurilor specifice. Cele mai bune rezultate in a­­ceastă importantă acțiune au fost obținute de unitățile din cadrul Combinatului textil nr. 1. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU LA ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE DIN JUDEȚUL PRAHOVA După cum este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi indus­triale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheor­­gh­e Pană, Maxim Berghianu, Ananea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de pro­ducție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun“, între­prinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopeni, Uzina de utilaj chimic și uzina „1 Mai“ Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante în­treprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fină, produ­cătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinărea tova­rășului Nicolae Ceaușescu și a ce­lorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a dominat pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibran­tei primiri făcute secretarului ge­neral al partidului la Azuga, Buș­teni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost în­­tîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. — P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pan­cartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu“. Primul secretar al Co­mitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rosteș­te un cuvint de bun sosit. Direc­torul uzinei, inginerul Aurel Bo­­ghici, prezintă oaspeților o expozi­ție unde sînt înfățișate principale­le produse ale întreprinderii. . Vizitînd hala­de automate și se­mifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general partidului se interesează de desfă­ș­­șurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxului tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de Ca­litate Ion Monta, lăcătușului ajus­­tor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește discută cu muncitori despre prea­și cupările lor pentru creșterea pro­ducției și productivității muncii, se interesează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii. Întreg co­lectivul uzinei aflat la acea­ oră la locurile de producție, întrerup cî­­teva clipe activitatea și fac oaspe­ților o caldă primire. „Bine ați ve­nit în mijlocul nostru, tovarășe Nicolae Ceaușescu !“, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar gene­ral al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dra­goste pe care colectivul acestei mo­derne Întreprinderi industriale, ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu: înainte de încheierea vizitei în această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii și inginerii acestei uni­tăți pentru succesele obținute până în prezent și le urează noi victorii în actualul plan cincinal, care, în­că din primele zile, a început sub semne de bun augur. Pe parcursul vizitei, constatând că în unitate există încă multe re­surse pentru mărirea volumului și ridicarea necontenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii întreprinderii și ministerului de re­sort să analizeze toate posibilitățile pentru depășirea prevederilor ini­țiale ale planului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să ajungă la o producție de aproxima­se tiv 600.000 pompe de injecție, în unități convenționale, față de 510.000 cît era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidului adresează colectivului uzinei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tă­­rîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesități pro­prii, cît și pentru înzestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare arcadă deasu­pra căreia stă înscrisă cu litere mari urarea : „Bine ați venit, iu­biți conducători de partid și de stat“. Prima întîlnire cu oamenii mun­cii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun“. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretaru­lui general al partidului, a celor­lalți oaspeți, vine și Ana Teleges­cu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a momentului, rostește : „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tovarășa Ceaușescu. Am 88 de ani, dar în viața mea n-am cunoscut alt con­ducător mai popular și mai iubit decât dumneavoastră. Bine ați ve­nit !“ Directorul uzinei, Ferdinand Șaneu, conduce pe oaspeți prin a­­ceastă importantă întreprindere producătoare de reductoare de vi­teză — piesă componentă la o ga­mă largă de agregate și instalații pentru industria constructoare de mașini — și de trolii pentru ascen­soare. Se trece mai întîi prin secția me­­canică-montaj. Numeroși munci­tori ies în calea tovarășului Nicolae Ceaușescu, adresîndu-i cuvinte de bun venit. O oprire la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prileju­iește un dialog între secretarul ge­neral al partidului și muncitorii adunați în jurul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sarcinile de producție, despre con­dițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprinderea a fost în­tregită cu noi suprafețe de produc­ție. Dezvoltarea uzinei, arată se­cretarul general al partidului, poa­te cunoaște un ritm mai accentuat și recomandă conducerii ministeru­lui de resort, colectivului de con­ducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită a­­cestei unități. Aici, la Cîmpina — (Continuare în pag. a 111-a) Ca și in celelalte zone ale județului nostru, și în raza de activitate a consi­liilor intercooperatiste de la Mașloc și Pișchia s-a trecut la inițierea unor ac­țiuni concrete care să du­că la întărirea puterii e­­conomice a cooperativelor. Pentru a face cunoscut ci­titorilor ziarului preocupă­rile de început ale acestor organisme am solicitat pă­rerea unor președinți de consilii, ingineri-șefi de la cooperative, directori de stațiuni pentru mecaniza­rea agriculturii etc., mem­bri ai consiliilor interco­­operatiste respective. VASILE GHERMAN, președintele consiliului in­­tercooperatist din Mașloc : — Am socotit necesar să rezolvăm, de la bun înce­put, unele probleme legate de necesitățile imediate ale producției celor șase uni­tăți. Astfel, am dat curs propunerii făcute în prima ședință de consiliu de­­ concentra și utiliza la m­­­­ximum capacitatea celor două greifere și a remor­cilor existente in dotarea stațiunii de mecanizare și în proprietatea cooperati­­velor, pentru a transporta afară pe cîmp întreaga can­titate de îngrășăminte or­ganice existentă în coope­rative. Pe baza calculelor făcute, s-a stabilit că atît grei­­erul stațiunii de me­canizare cît și cel al co­operativei din Mașloc, fie­care cu cîte 5 remorci, pot încărca și transporta zilnic cîte 160 tone de îngrășă­minte, lucrarea putînd încheiată in circa 20 de zi­li­le. Vreau să menționez aici faptul că, pentru ducerea la îndeplinire, în condiții optime, a acțiunii de fer­tilizare, consiliile de con­ducere ale cooperativelor s-au angajat să asigure e­­chipe de cooperatori care să descarce remorcile și să împrăștie imediat îngrășă­­min­tele pe cîmp sau să se așeze în grămezi la capul tarlalelor. Tot­­>e linia întrajutoră­rii se înscrie și acțiunea inițiată de consiliul nostru de a sprijini cooperativa­ din Mașloc cu mijloace de transport la eliberatul co­cenilor de pe o suprafață de 70 de hectare. TRAI­AN CHIRA, in­­giner-șef la cooperativa Mașloc .­­ Mai bine de jumă­tate din terenurile coope­rativelor din Comeat, Bog­­da și Șarlota sunt situate în pantă și ca atare pro­pice plantațiilor de pomi și creșterii animalelor. Por­nind tocmai de la întinde­rea mare a suprafețelor de pășuni naturale, specialiștii din consiliul nostru și-au propus să studieze proble­ma scoaterii oilor pe întreg sezonul pășunatului de la cooperativele din Mașloc, Fibiș și Alioș pe aceste pă­șuni pentru a se putea fo­losi integral cantitatea de masă verde. Bineînțeles, această acțiune se va face numai în baza unei înțele­geri cu vecinii noștri. Re­am propus să studiem și problema organizării — prin cooperare — a unei ferme mari de creștere a oilor. Ing. GHEORGHE FUR­­DE, directorul S.M.A. din Fibiș : — Consiliul nostru inter­­cooperatist a studiat în a­nicofunzime și problema fo­­osirii, cu eficiență maxi­mă, a parcului de tractoa­re, mașini și utilaje atît din dotarea secțiilor S.M.A. cît și cele din proprietatea co­operativelor. După o in­ventariere prealabilă s-a stabilit un plan precis de reparații, plan ce urmărește o sprijinire mai substanția­lă a unităților în creșterea producțiilor. Meseriașii noștri pot să ajute cooperativele agricole și în lucrări de electrifi­cări, introducerea apei , în grajduri , construcții etc. Recent, la cooperativa din Alioș au construit și dat în exploatare o moară cu ciocane , la brigada din Sălciua Nouă am introdus o instalație de apă, iar la Pișchia adăpători automa­te în două grajduri. Parte din tractoare lucrează la transportul materialului lemnos din parchetele de la Comeat, Bogda și Șarlota. Pentru ca să putem efec­tua și lucrări de electrifi­care este însă absolut ne­cesar ca pe plan județean să fie rezolvată problema întocmirii proiectelor și a obținerii de către S.M.A. și de către meseriașii noi­ CONSILIILE INTERCOOPERATISTE VALORIFICĂ REZERVELE DE CREȘTERE A PRODUCȚIEI AGRICOLE Inițiative la Mașloc și Pișchia ce se cer extinse tri a autorizațiilor de lucru din partea întreprinderii de specialitate. ION PASCU, președin­tele consiliului intercoope­­ratist de la Pișchia : — Ținînd seama de a­­propierea cooperativelor noastre de orașul Timișoa­ra și de tradiția localnici­lor am stabilit să adîncim profilarea și specializarea in creșterea animalelor. Astfel,­ am luat în studiu posibilitățile concentrării vacilor cu lapte la coope­rativa din Giarmata, porcilor pentru îngrășat la a cea din Bencec, iar tine­retului taurin la Cerneteaz. Desigur, în atenția­­ con­siliilor intercooperatiste de la Mașloc și Pișchia mai stau încă o seamă de pro­bleme de mare importan­ță care pot și trebuie să fie rezolvate. In cele de mai sus ne-am oprit doar la cîteva din imediate pe care acțiunile membrii acestor organisme consulta­tive și le-au propus să le rezolve imediat ce ele vor fi discutate și aprobate în adunările generale ale co­operatorilor. Cu sprijinul și îndrumarea nemijlocită a comitetelor comunale de partid, începutul bun va putea fi mult extins, alte­ și alte noi acțiuni de impor­tanță majoră înscriindu-se pe agenda de lucru a aces­tor consilii — factor de seamă în consolidarea pu­terii economice a unități­lor, în ridicarea bunăstării membrilor lor. Anchetă realizată de : B. BUK3S LIMBILE MODERNE ȘI FORMAREA VIITORULUI SPECIALIST prof. dr. Ștefan BINDER șeful catedrei de lim­ba și literatura germană la Universitatea din Timișoara Cunoașterea unor limbi mo­derne de circulație universală nu este numai o cerință a cul­turii generale pe care se spri­jină pregătirea specialiștilor de înaltă calificare, ci și un factor de seamă în modernizarea învă­­țămîntului de toate gradele. Prelucrarea și aplicarea în prac­tică a tot ceea ce este nou și avansat în știința și tehnica mondială este de o importanță deosebită pentru dezvoltarea economiei noastre. Folosirea descoperirilor și perfecționări­lor în diferitele domenii de activitate presupune ca orice respectivă. Cunoașterea acestor limbi ne permite, prin urmare, să gustăm întregul farmec al capodoperelor literaturii uni­versale, ele ne pot lăsa im­presii adinei care contribuie la îmbogățirea nu numai a fondu­lui nostru de cunoștințe, dar și a tezaurului de emoții estetice pe care-l acumulăm în decursul vieții noastre și care participă în egală măsură ca și alți fac­tori la formarea personalității noastre. Reprezentația dramei „Faust“ de Goethe, la care am asistat ca student în Burgthea­­ter-ul de la Viena, comedia timișoara unversitară specialist să fie permanent și operativ informat despre pro­gresele pe care le-au făcut ști­ința și tehnica in diversele ra­muri de specialitate. Majoritatea studiilor și cercetărilor valoroase sunt tipărite în limbile engleză, franceză, în această rusă și germană. Și direcție de infor­mare, cunoașterea limbilor res­pective este deci, de mare ajutor. Totodată asistăm as­tăzi, în cadrul unui climat in­ternațional destins, ca urmare a politicii de coexistență între state cu orînduiri pașnică sociale diferite, la dezvoltarea relațiilor economice și culturale cu mul­te state, relații care presupun cunoașterea limbilor moderne de circulație universală. Dacă cunoașterea limbilor moderne se impune deci pe de o parte ca o necesitate prac­tică, politică, economică, știin­țifică și culturală, ea ne poate procura pe de altă parte și o deosebită plăcere de ordin spi­ritual. Lectura în original a capodoperelor literaturii uni­versale constituie o desfătare care este cu atît mai mare cu cît cunoaștem mai bine limba „L’Avare“ de Molière, văzută pe scena Comediei franceze la Paris, sau reprezentațiile unor piese clasice în incinta arenei de la Verona, mi-au lăsat im­presii adinei, încă vii și astăzi Astfel de­ momente înscriu urme neșterse la o virstă cînd omul este foarte receptiv pentru ast­fel de emoții. Ca responsabil al­­ secției „Limbi străine“ din cadrul Uni­versității populare a orașului Timișoara, am avut ocazia să constat că specialiștii din toate ramurile de producție simt ne­voia de a cunoaște cu­ mai bine cel puțin una din limbile mo­derne de largă circulație, ne­voie concretizată intr-o afluență masivă la înscrierile pentru cursurile de limbi străine care funcționează cu o frecvență ui­mitor de bună, după orele de muncă ale salariaților. Este regretabil că studenții noștri, în special cei de la facultățile nefilologice, acordă puțină aten­ție perfecționării cunoștințelor lor de limbi străine, încă mulți tineri care nu există sunt în stare să folosească o biblie­(Continuare in pag. a II-a)

Next