Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)
1971-04-08 / nr. 8158
• 20 „FORUM“ - o publicație studențească care trebuie să tindă mai pasionant spre actualitate La ora actuală, publicația studențească „Forum“ a atins un nivel la care suportă o discuție fie ea și severă. In primul rînd, are un nivel care tinde — chiar dacă nu reușește totdeauna — a afirma o spiritualitate studențească însoțită de atributele ei de tinerețe și efervescență. „Forum“, faptul e vizibil, se structurează plăcut în rubrici prezente număr de număr, într-o viziune grafică ce place, pentru că e aerată și recurge cu măsură și la culoare. Desigur, fiecare număr se alcătuiește cu eforturi. Aici ar putea surveni unele îmbunătățiri ținînd seama că ocupația lor publicistică intervine ca o ocupație secundă. Rămînînd în prelungirea dezbaterilor din anii de studii, revista poate colecta bune lucrări de seminar și încropi fiecare număr cu vagi idei generale. Practica are aversul și reversul ei. Efortul de integrare și de diferențiere publicistică începe însă a deveni vizibil abia după ce, depășind compilația, fie ea și onestă, se încearcă pe trama unor idei generale, ori — mai bine — în prelungirea lor, a se exprima opinii și contribuții personale, aplicate cum e și firesc la cultura noastră națională (inclusiv la cea a ținutului). In această ordine de idei, Forum (IV, 13-14) impune citeva observații. Paginal, de pildă, exprimă o aderare înflăcărată la momentul istoric pe care-l trăim. Sunt și în pagina a II-a asemenea bune prezențe. Dar, mai departe, revista rămîne la estetica lui P. P. Negulescu și la problemele analizei structurale a Orestiei, ce merită desigur atenție, dar numaidecît acum ? Oare cu o singură poezie de inspirație cetățenească socoate redacția că poate exprima sentimentul plenar trăit de studențime acum, cînd a avut loc Congresul U.T.C. și Conferința U.R.S. ? Iată de ce impresia de improvizație, desprinsă de comandamentele firești ale momentului, trebuie mărturisită deschis colectivului de redacție, în fruntea căruia se află un cadru didactic de talent publicistic de care se poate corela aspectul elevat imprimat revistei (M. Corniș Pop). Ne așteptam să citim o discuție vie, pasionată, despre modul cum simte și înțelege studențimea prefacerile sociale la care e martoră și beneficiază. După cum interesează mai puțin acum ce cred Wittgenstein, Russel, Boole, Frege, Pierce, Whitehead, Ramsey, Lewis, Vorobiev-Nelson și alții citați copios (cu „continuare în numărul viitor“) despre problemele relațiilor limbii cu gîndirea logică și semantica decit dacă același alert condei, al unui studios asistent universitar de la catedra de științe sociale, ar fi dezbătut, să zicem, studiile — nu demult apărute — privind industrializarea în România socialistă a deceniului VIL ȘI, în timp ce se discută despre mesaj și despre social in artă și literatură, revista tinerilor studenți timișoreni ne propune un studiu avizat, e drept, despre „o structură a situațiilor limită în proza contemporană", evident, occidentală, cu, iarăși, atît de multe nume (alese toate dintr-un singur punct cardinal) total desprinse din contextul literar și românesc, încît să nu mai avem nici un dubiu asupra culturii și „revelațiilor teoretice“ ale autoarei. Nu dorim să irităm pe nimeni, ci să stîrnim, eventual, dorința numai unei autodepășiri posibile spre ceea ce aș numi adeziunea reală, pasionată la actualitate. Sunt în acest număr și citeva poezii de proaspătă inspirație adolescentină semnate de Teana Șerbănescu și Luminița Crișan, ori altele trădînd o „așezare“ a sentimentului liric : Lucian Alexiu, sobru, cu asocieri surprinzătoare, Virgiliu Bradin, _ ușor reflexiv, de o reală acuratețe imagistică, Geo Galetaru, cu un vers molcom, incantatoriu, Petru M. Haș închinînd către o poezie-manifest. Și un invitat de onoare "■ Leonid Dimov. Scrie undeva : „Va mai apărea un Forum (ceva mai bun)“. 11 așteptăm cu încredere și cu interes. •k Mi-a plăcut noua rubrică, „Luna II“, chiar dacă ideea e copiată din „Săptămâna" lui Eugen Barbu și realizată sub semnul aceluiași teribilism copilăresc. Dincolo de unele evenimente din viața Universității, mai e loc pentru comentariul inteligent, pentru ironia abia schițată. Apoi, trei studenți s-au străduit să realizeze o anchetă pe tema „Pentru o personalitate a studențimii universitare“. Ideea e bună , de ce a fost insă nevoie de atîtea condeie și spirite ca să ni se ofere „panseuri“ ca acestea : „Ca elevă, mă gîndeam că e fantastic să devii student“ (L. Adrianov) ; „Diferența de liceu e prea puțin pregnantă“ (M. Gheorghiu) ; „Activitatea asociației noastre e satisfăcătoare sau poate bună“ (S. Ene)? Foarte bine că studenții în filologie întrețin o cronică literară, trecînd TIMIȘOARA UNIVERSITARĂ în revistă, după un criteriu selectiv deocamdată ezitant, aparițiile editoriale. Constatînd că se scrie „prea multă poezie", D. Mărcuș realizează ideea că aceasta se prezintă ca o „spumă ajurată cu fire Există și excepții, firește, întunecate", volumul comentat păstrîndu-i-se una din ele. (M. Ivănescu, „Poezii"). Tînărul critic expediază apoi, din goana condeiului, opiniile premergătoare despre poet, apucîndu-și fără un ton apodictic propriile-i opinii. Dar important mi se pare — repet — ca selecția să se efectueze după o mai atentă deliberare. Spicuim, de pe aceeași pagină, din comentariul lui Virgiliu Bradin la volumul lui Florin Muscalu : „Poemele aflate la începutul cărții sunt de nivel diocru care nu ne spun nimic subine(ne întrebăm, pe bună dreptate, ce l-a determinat să recenzeze totuși volumul ?) miza lor constituind doar un atu pentru acea grație valorică de care se bucură". Revista este bogat ilustrată cu reproduceri ; ea are destule laturi frumoase care se cer consolidate. In acest sens, aș dori să fie reținute și cele citeva păreri de mai sus. ★ Marlene Hecman scrie despre cei ce se cred ei înșiși „niște măscărici și toți știu asta...“ (Blues pentru un frate). Să fie oare întîmplătoare asemănarea acestei schițe cu una din prozele, ce poartă același titlu, semnată de scriitorul american Baldwin I! Nu cred că sînt mulți și totuși suficienți pentru a-ți izbi privirea de ei atunci cînd, îmbrăcați în mantăi negre, cu pletele spînzurate peste obrajii îngălbeniți de nicotină și aerul viciat al barurilor, cu umerii povîrniți o senilitate precoce, cu gesturi dezarticulate mătură străzile orașului. Nu e rău să se scrie și despre ei. Căci dacă există de ce să nu aibă și o „literatură“ care să le înfățișeze „orizontul" psihic, să le imortalizeze gesturile, să le toarne în simboluri filozofia, impenetrabilă pentru noi ceștilalți, care ne sculăm în zori cu genele clipite de pentru a ridica o nouă clădire somn în drumul lor pustiit de frici ancestrale. E drept, despre tensiunea și înfrigurarea scriiturii s-ar mai putea discuta, lucrarea are oarecari merite din acest punct de vedere mai ales pentru felul în care redă totalul vid sufletesc al celor ce nu cunosc încă munca. Scriu aceste cuvinte fără a uita că Marlene Hecman publicat lucrări mai izbutite, unele a recenzate favorabil chiar în acest ziar. Sper că nu va vedea în critica mea decit o opinie colegială, deschisă. Și sper că Viața studențească îi va reține atenția pe coordonate mai definitorii. Mai temperată, proza „în arenă" a lui Lucian Alexiu (autor promițător în versurile publicate în același număr) nu se desprinde totuși de o simbolistică vagă, cu intenția unor eventuale trimiteri spre contemporaneitate. SIMION DIM AILDICO SZATMÁRI I. MARIN ALMAJAN Anexele — căi sigure de sporire a veniturilor (Urmate din pag. I) de partid (secretar tovarășul Victor Cernescu), a analizat in profunzime, în lumina indicațiilor date de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința de lucru de la C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970, ce posibilități există pentru dezvoltarea atelierului, astfel ca activitățile anexe să ia o extindere și mai mare. Urmare a măsurilor întreprinse pentru acest an, meseriașii cooperativei au și trecut la confecționatul ladițelor din lemn pentru ambalarea fructelor și legumelor. De asemenea, se continuă „fabricatul" penelor pentru ancorarea lingourilor, a articolelor de rotărie, a măturilor de nuiele și a altor unelte de uz gospodăresc. Întrucît la Bătești există mină de lucru calificată și tineri dornici să se califice in prelucrarea lemnului, considerăm că unitatea de aici, precum și cele din jur, cu condiții identice, pot și trebuie să fie mai substanțial sprijinite de către organele agricole județene, atît în mai buna organizare a muncii atelierelor și secțiilor ci, și mai ales în asigurarea unor materii prime Dezvoltarea activităților anexe va face ca în scurt timp și cooperativele cu o putere economică mai scăzută din această zonă a județului, prin folosirea eficientă a forței de muncă pe tot timpul anului, să poată asigura membrilor lor venituri tot mai mari. (Urmare din pag. 1) sarea inului floarea-soarelui pentru ulei, iar la din 230 hectare s-au realizat 100 hectare. Și la Stanciova ovăzul a fost pus în pământ de mult, iar la inul pentru ulei au rămas neînsămînțate doar 23 hectare, lucrare care este pe terminate și la Herneacova. Nici Izvinul nu se prezintă mai slab , s-a încheiat semănatul ovăzului și borceagului, la sfecla de zahăr mai sunt depus 6 hectare, iar la floarea-soarelui s-au realizat 30 hectare din planul de 130 hectare. Deci, după cum se vede, la unitățile amintite se constată o preocupare a consiliilor de conducere și a specialiștilor față de respectarea indicațiilor Direcției generale județene a agriculturii privind Tărăgănări epoca optimă de însămînțare a culturilor de primăvară. Despre situația de la Aecaș am solicitat părerea președintelui cooperativei agricole, Ioan Peter, care ne spune : — Nu am putut acționa fiindcă inginerul șef, Tudorel Anastasescu, nu a fost de acord cu începerea lucrărilor de semănat. Și iată unde am ajuns , vom avea pierderi la producție, fiecare zi întîrziată va diminua recolta . . . Desigur, slaba organizare a muncii, nefolosirea timpului prielnic pentru semănat și a condițiilor specifice din fiecare tarla a dus la situația critică de la cooperativa agricolă din Recaș. Aici s-a uitat experiența bună din anii trecuți cînd în primăverile ploioase, pe porțiunile mai joase, se foloseau mijloacele trase de cai. In aceeași măsură se fac vinovați și tovarășii din consiliul de conducere și cei din comitetul de partid al unității, care, văzînd tendința de tărăgănare a lucrărilor de semănat, nu au acționat la timp pentru îndreptarea situației create. E de așteptat ca comitetul comunal de partid să îndrume mai bine conducerea cooperativei agricole pentru organizarea activității în așa fel încît toate forțele existente, fiecare oră bună de lucru să fie folosite în scopul recuperării rămînerii în urmă. ------------------------------------------------- | PRIMĂVARA UMBLA PESTE PĂMINTURI Nimic nu mi se pare mai impresionant, in aceste zile in care am trecut de acum de echinocțiu, decit să străbați cu piciorul pămînturile cîmpiei trezite la spectacolul mirific al primăverii. Brazda întoarsă primește supusă semințele dorite, micile foi plăpinde ale griului sau orzului au ieșit de-acum cu voioșie spre soarele zgîrcit. Spanacul își întinde leneș frunzele verzi și late, ca pentru a fi smuls de mîini harnice, iar cartofii durdulii așteaptă să intre în capcana lor umedă de pămînt pentru a se înmulți acolo în tăcere. Apele freamătă scurgîndu-se în șanțurile săpate de om, iar drumurile dintre tarlale se zbicesc sub pași și sute de roți, devenind lucioase ca argintul vechi sub lumina zilei. Ca niște pete colorate, de departe, oamenii par, iar mai de aproape distingi chipuri, fizionomii, auzi glasuri, îți răsună freamătul omenesc. Intr-un asemenea spectacol viu al naturii îl plantez și pe acest om despre care am să vă spun citeva lucruri, il cheamă Mircea Păun și este președintele, de cițiva ani, al C.A.P. Uivar. Poate că niciodată, de cînd îl cunosc, nu l-am văzut mai din plin un „om al naturii“, ca în această zglobie primăvară. Ii cunoșteam pasiunile cinegetice ca și cele ale unui bun fotograf artist. Ii știam slăbiciunea pentru animalele sălbatice, domesticite în larga sa ogradă care aduce cu o grădină zoologică in miniatură, dar niciodată nu mi-am dat seama că sub tăcerile sale, sub masca aparentă de om fără un mare tumult sufletesc, se poate ascunde un suflet atît de pasionat de creație și activitate dinamică. Cele citeva ceasuri, cut am străbătut cimpul, în mașină sau cu piciorul, mi-au arătat ce închide acest om în sine : de fapt, o inegalabilă dragoste pentru acțiune. Iată, taciturn aproape întotdeauna cînd îl revedem, de astădată, el întinde spontan și fericit și puternic înfocat mîna peste pămînturile cooperativei și ne arată „opera“ sa și a oamenilor săi : cele peste 500 ha scoase de sub ape, cu ajutorul acestor canale trapezoidale, in care lucește apa de prisos, scursă din miezul păminturilor, pînă nu de mult teren mort, bun doar pentru trestiișuri și partide de vinătoare. O mie de brațe au fost aduse aici dintre sătenii și consătenii săi. O mie de respirații și piepturi aplicate peste unelte, unii venind singuri, alții, mai siliți, dar, pînă PROFILURI Ia urmă, convinși de necesitatea de a vindeca definitiv aceste terenuri și a le reda agriculturii. Veteran al războiului antifascist, comunist încă de prin 1949, secretar de partid în sat, președinte al consiliului sportiv de aproape 20 de ani, actualmente președinte al cooperativei agricole de producție, „nea Mircea Păun“ se ridică printre consăteni ca o figură centrală în viața comunei Uivar. De numele său și de dragostea sa pentru o activitate creatoare se leagă nenumărate realizări ale sătenilor săi, a cooperatorilor uivăreni. încă în 1950, intr-un articol de ziar, puteai citi cuvintele sale deschise, pătrunzătoare, prin care milita pentru a se pune temelie unei întovărășiri agricole. „Nu poți smulge rod pămintului decitmunt cind pe tarlale întinse, in comun, măi, oamenilor“ spunea el de pe atunci și viitorul i-a dat dreptate. Asta era în februarie 1950, cînd 103 țărani și-au întovărășit cele 515 hectare de pămînt. Colindăm ulițele comunei, întîlnim pretutindeni animația pe care această primăvară a imprimat-o satelor timișene, trezindu-le de-a binelea la o activitate susținută, întîlnim pretutindeni oamenii aplecați peste uneltele și treburile lor. Intrați în ograda președintelui, nu știu dacă «borul păunilor rotați și cîntecul lor împărătesc nu anunță, ca în fiecare dimineață, dragostea de acțiune a acestui om tăcut și nefiresc de modest, care calcă egal peste brazde, vorbește fără cuvinte mari și spune simplu, cu o dragoste nețărmurită pentru om și pentru natura din jurul său : „Cînd auzi păsările, dimineața, îți crește inima și o pornești iute la treabă“. Om al naturii și al împlinirilor, președintele Mircea Păun poate că nu-și dă singur seama cu preț pri uivărenii pe actele, pe cuvintele și pe gesturile sale, care țîșnesc dintr-o conștiință curată avîntată spre realizări umane, care țintesc să ridice așezarea lor și agricultura lor și s-o așeze printre cele mai de seamă din județ. ION ARIEȘANU ja«.scișne^si ecrane^ r~i Teatru Național : KIN POTT (19,30) ; CINEMATOGRAFE □ Modern : CLANUL SICILIENILOR (8, 10, 12,15, 14,30, 16,45, 19, 21) ; I—I Aria : ȘARADA (9, 11, 14,30, 16,45, 19, 21) ; □ Studio : MEDICUL DE LA ASIGURĂRI (11, 15, 17, 19, 21) ; O Parc : IN GHIARELE INVIZIBILE ALE DR. MABUSE (10, 14, 16, 18, 20) : I—I Victoria : STRĂZILE AU AMINTIRI (10, 16, 18, 20) : □ Melodia : DE ȘAPTE ORI ȘAPTE (11, 15, 17, 19, 21) : I—I Muncitoresc — Fratelia : OPERAȚIUNEA CROSBOW (15, 17, 19) : I—I Steaua roșie — Mehala : MAYERLING (14,30, 17, 19,30) : I—I Muncitoresc — Freidorf : NEAMUL ȘOIMAREȘTILOR (16, 19). APRILIE 1971 LUGOJ I—I 23 AugUst : CINCI PENTRU INFERN; I—I VIctoria : CASTELANII. BUZIAȘI—I Dinamo : POVEȘTILE PITICULUI BIMBO. JIMBOLIA I—I Flacăra : CARTIERUL VESELIEI șI SECHESTRU DE PERSOANA. SÎNNICOLAUL MARE □ Arta : CINCI PENTRU INFERN. \ VETA J □ Parc . MIHAI VITEAZUL, l JOI, 8 MOC* \ iii Imbunătățindu-se repartizarea teritorială, baza materială a ocrotirii sănătății cuprinde, între altele, în județul Timiș 22 de spitale, 120 de circumscripții medico-sanitare, 14 policlinici teritorializate, 40 de dispensare de întreprinderi, 57 case de nașteri. Astăzi, la 510 locuitori revine un medic — cifră care se situează la nivelul celor mai ridicate din lume. In județ lucrează circa 1.250 de medici, 3.000 de cadre sanitare cu pregătire medie, 140 de farmaciști. IN CLIȘEU , unul din reprezentanții corpului medical timișean — d r. Enășescu Nicolae, de la Circumscripția sanitară III Jimbolia. Foto : E. ROBICSEK în safeul cu justificări al mecanicului-șef... (Urmate din pag. 1) normativelor în vigoare, reparațiile curente nu se planifică“, „La utilajele mărunte nu se pot face revizii cu atelierele mobile, din cauză că nu avem suficiente și nici personal destinat pentru acest scop“, „Magazia centrală nu are piese de schimb“ ș.a.m.d., în discuție revenind, ca un leit-motiv, „trimiteri“ la ajutorul așteptat din partea unor servicii pendinte ale direcției de salarizare și planificare a Consiliului popular județean. Un lucru este absolut limpede : astfel de situații cînd indicii de plan tehnic la principalele utilaje (deși fundamentați cu exagerată ... prudență : 0,75 la excavatoare, 0,75 la buldozere, 0,60 la cilindri compresori, 0,84 la betoniere, 0,84 la malaxoare) au fost realizați doar parțial — la fel ca și altele, asupra cărora vom reveni în continuare, sunt cu totul inadmisibile ! Mai ales că exploatarea nerațională a utilajelor și mijloacelor de transport duce și la scumpirea costului construcțiilor. Care sunt cauzele unor astfel de situații ? De cele mai multe ori neajunsurile pornesc dintr-o concepție eronată în legătură cu activitatea de întreținere. Peiorativ spus, reparațiile se execută dar, s-au... amînat ?!? Aparent este vorba de un paradox. In realitate ? O lege însușită de orice mecanic-șef ce-și cunoaște meseria : „suprasolicitarea unui utilaj este echivalentă cu folosirea lui incompletă“. Tîlcul afirmației transpare evident: uzura accelerată își va spune neîntîrziat cuvîntul, cu tot cortegiul său de consecințe. Iată citeva dovezi indubitabile : intr-o singură zi — 1I martie a.c. — în „Condica dispecerului de serviciu și control“ de la T.C.T. s-a consemnat : „Vibrosoneta defectă la Balta Verde. La blocul 35 din Calea Șagului este defectă una din macarale. In zona Bastion, macaraua de la blocul din str. dr. Russel este defectă (s-a forfecat pînă la reductorul de sarcină — n.a.). Macaraua MT 40 de pe br. Sălăjan are unul din cărucioare defect. La blocurile A 7 și B 6 macaralele au defecțiuni“. Rețineți , într-o singură zi ! O zi oarecare, aleasă întîmplător din registrul sus-citat. Și în acest caz, conform logicii enunțate mai sus, suprasolicitarea înseamnă uzură prematură, iar uzura — posibiltăți maxime de defecțiuni. De precizat că, întreg complexul de întrețineri, revizii și reparații — cu citeva mici excepții — este coordonat de serviciul mecanic-șef al T.C.T. Deficiențele semnalate aici (ca și multe altele) se autogenerează, de fapt, pe fondul general al calității necorespunzătoare a lucrărilor de întreținere și reparații. Serviciul mecanic-șef acționează pompieristic, sub presiunea solicitărilor la zi, neglijînd tocmai caracterul de perspectivă ce trebuie să definească activitatea sa. Avem, între altele, în vedere situația precară a bazei tehnice pentru reparații, întreținere, parcare și alimentare. Aproape 50 la sută din numărul mijloacelor de transport nu are asigurat spațiul necesar pentru parcare ; alimentarea cu carburanți și schimburile de ulei se fac manual; atelierul de reparații cuprinde doar 8 boxe ; lipsesc aparate de verificare și control, dispozitive pentru întreținere și reparații, numeroase piese de schimb și mașini-unelte. Ca urmare, în trimestrul I, 43 de utilaje mari nu au putut fi reparate, iar alte importante mijloace de mecanizare a lucrărilor de construcții au continuat să fie folosite, deși starea lor tehnică impunea imperios să fie revizuite. Din aceleași cauze, in ultimele 12 luni, au fost zilnic imobilizate, în medie, 30 autobasculante, 10 autocamioane, 6 tractoare, 4 treilere, 3 buldozere, 3 excavatoare etc. Un preț greu plătit deficiențelor organizatorice manifestate intr-un domeniu vital al producției de construcții montaj — conservarea forței productive a utilajelor și mijloacelor de transport ! Cheia rezolvării problemelor surprinse de ancheta noastră stă, desigur, în mîna compartimentului vizat, a forurilor lui tutelare. In acest sens, pornind de la indicațiile reieșite dintr-o recentă ședință a Biroului Comitetului județean de partid, este necesar să se întreprindă măsuri operative, în stare să determine ameliorarea activității de autoutilaje și a acțiunii de calificare a mecanicilor de exploatare și întreținere, dezvoltarea capacităților de producție pentru întreținerea și repararea mașinilor și utilajelor, asigurarea unei bune folosiri a parcului existent și a celui in curs de dotare. Neajunsurile consemnate aici atestă oportunitatea punerii pe baze științifice a planului de întreținere și reparații, ținîndu-se seama de faptul că nu este vorba numai de refacerea acestora ci, deopotrivă, de modernizarea și creșterea randamentului în exploatare a parcului existent. Pe baza planului de măsuri elaborat de Biroul Comitetului județean de partid, comitetul de direcție al T.C.T., sub conducerea organizației de partid, trebuie să analizeze sistematic, cu maximă exigență activitatea serviciului mecanic-șef, să aplice hotărît întregul complex de măsuri stabilite pe plan județean pentru realizarea unor înalte randamente a tuturor mijloacelor de producție: înlăturarea spiritului de automulțumire față de nivelul actual al indicilor de utilizare a utilajelor și mijloacelor de transport, renunțarea la „sistemul“ justificărilor falselor argumente trebuie să înși ceapă de la conducerea serviciului mecanic-șef și continuate cu perseverență pînă în rîndul mecanicilor de exploatare și Întreținere, combătîndu-se orice tendință de neglijență și risipă față de potențialul tehnic al șantierelor de construcții! TELEVIZIUNE JOI, 8 APRILIE 1971 18,00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18,30 La volan — emisiune pentru conducătorii auto. 18,50 Mult e dulce și frumoasă. 19,15 Publicitate 19,20 1.001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19,30 Telejurnalul de seară. 20,000 de ani, în 50 de evocări. 20110 Istorie vie. 20,50 Antologie lirică, emisiune de versuri. 21,10 Intermezzo... folcloric cu frații Petreuș. 21,20 „Planeta se grăbește". — film documentar de montaj. „Contraste pe planetă“. 22,00 Telejurnalul de noapte. 22,10 Recital Enrico Macias, DRAPELUL ROȘU'8.158 în seama vintului?... Auzim mereu vorbindu-se despre culturi protejate. Oare sub influența aceasta, serviciul de salubritate al Întreprinderii de gospodărie comunală Timișoara să fi încredințat, cu titlu experimental, o atare îndeletnicire taman .. . vintului ? Așa se pare, din moment ce lanul de grîu din dreptul platformei de gunoi (la drumul Peciului) este acoperit, pur și simplu, pe o arie întinsă, de felurite hîrtii. E drept, griul nu a. .. înghețat. Dar lăsat așa, sub o atare „protecție“ nici la înspicat nu va mai ajunge. Oare cei care mijlocesc „isprava“ aceasta să fie chiar atît de naivi, încît să creadă că răspunderea pentru degradarea lanului va fi lăsată tot în .. . seama vintului ! Cine sunt răufăcătorii? Zilele trecute au fost puse în circulație noile vagoane C.F.R., de tip suburban — creație a Uzinei din Arad. Scopul este clar : ridicarea gradului de confort în timpul călătoriei. Iată însă că, după numai câteva zile, noile vagoane (104 locuri!) au făcut cunoștință cu ... tăișul unor cuțite, într-o singură zi, 31 martie, în stația Reșița, cinci vagoane au avut de „suferit“. De pe mai multe bănci, vinilinul a fost tăiat fără milă. La un altul a fost smulsă ușa de la frontal. Aproape toate vagoanele au gemuri sparte... Curios, dar autorii nu au putut fi identificați. Nu i-a văzut, oare, nimeni ? Dacă da, așteptăm răspunsuri. O facem numai cu intenția de a contribui la păstrarea unor bunuri care stau la dispoziția noastră, a tuturor. Ca fumul de țigară Cetățeanul Aurel Galup, lucrînd, la Timișoara, în autoatelierul mobil nr. 31 B 92973, ce aparține de Ministerul Energiei Electrice, a aprins o țigară. Vaporii de benzină rezultați de la patru canistre cu benzină, existente în atelier, au luat foc. Incendiul a ars o parte din instalația electrică, interiorul autoatelierului și diverse obiecte ale muncitorilor. Pagubele se ridică la suma de 9.300 lei. Învățăminte costisitoare pentru Aurel Galup. Dar și conducătorilor unităților, le reamintim obligația de a instrui angajații pentru a cunoaște și aplica regulile de protecție a muncii. Pagube: 37.000 lei Cu prea multă ușurință, Etelka Török, gestionară la librăria nr. 19 a C.L.T., a depozitat hîrtie in fața ușiței de vizitare a coșului de fum. A fost prima încălcare a normelor de paza contra incendiilor. A doua greșeală , la închiderea unității, nu s-a asigurat cu toate măsurile de apărare a bunurilor care i-au fost încredințate. Urmarea , datorită zgurei incandescente ce s-a acumulat în dreptul ușiței de vizitare (coșul tocmai se curăța tăblia ușiței ajuns la o temperatură ridicată. Hîrtia a luat foc. Arderea transmis la un raft alăturat, s-a s-a extins în tot magazinul. Pașigubele se cifrează la peste 37.000 lei. Cu o mică atenție s-ar fi putut înlătura această pagubă mare. Improvizații în imobilul de pe str. C. Porumbescu nr. 44 Timișoara, (proprietar Terezia Gaga), unul din chiriași a început să gătească intr-o bucătărie improvizată. Burlanul a fost scos din perete, deasupra unei magazii de lemne. Flăcările ce ieșeau au provocat un incendiu ce a cuprins cinci magazii de lemne din apropiere, mistuindu-le. Avînd în vedere sosirea timpului călduros este necesar ca bucătăriile de vară să fie astfel amenajate încît să fie asigurate împotriva incendiilor. Pilule amare, pilule dulci... . . . este titlul noului program al brigăzii artistice de agitație de la Spitalul unificat nr. 1 Timișoara. Textul — semnat de dr. Gigi Radcov — înglobează aspecte concrete din activitatea lucrătorilor sanitari. Pentru înlăturarea unor „dureri“, membrii brigăzii administrează pilule adecvate. Concret , pacienții așteaptă în van la cabinetul de chirurgie din spital, cursurile profesionale sunt neglijate, inactivitate pe linie sportivă etc., etc. Versurile, scenetele — toate cu adrese precise — sunt concludente și . . . eficiente pentru că : „Pilule, pilule amare / Pilule, pilule mai dulci / E gustul amar la amare / Și dulce la cele ce-s dulci". Oferim . . . pilule dulci unei brigăzi și unui instructor cu o activitate care nu cunoaște ... convalescență. Rubrică redactată de : G. MALAI, NICOLAE PlRVU, ION BADIU și A. PAULI AN