Drapelul Roşu, aprilie 1971 (Anul 27, nr. 8152-8177)

1971-04-08 / nr. 8158

DRAPELUL ROȘU-8.158 — întrebarea dv. mi se pare deo­sebit de interesantă și voi încerca să-mi argumentez răspunsul pe care, e drept că nu-l aveam pregă­tit, dar este, pe departe, cel mai concludent. După opinia mea, jude­cătorul se aseamănă cu un medic, din mai multe motive, întîi de toa­te, pentru că și unul și celălalt lucrează cu oameni, apoi, fiecare trebuie să stabilească un diagnostic, indicînd și „tratamentul“ cuvenit. Cea mai mică greșeală poate fi fa­tală pentru om, fie că l-a întîlnit pe medic, fie că a ascultat o hotâ­­rire pronunțată de jude­cător. „Diagnosticul“ pre­cizat în instanță este însă (și nici nu poate fi altfel!) foarte dureros. — Putem vorbi, deci, și de unele deo­sebiri ale profesiilor? — Evident ! In primul rind, mă gîndesc la fap­tul că „tratamentul“ pe care îl indică un judecă­tor este, așa după cum spuneam, mult mai dure­ros, față de cel medical. Dar nu poate fi altfel. Oricum ar fi primită de către acuzat, sentința u­­nei instanțe își propune, in primul rînd, recupera­rea celui vinovat, ex­­tirpînd tocmai ceea ce nu se inte­grează normal (și legal !) în socie­tate. — Este și cazul sentințelor pe care le-ați pronunțat d­­­in tim­pul celor 4 ani de cînd sînteți judecător ? — Dacă fac un calcul sumar, vă pot spune că am pronunțat vreo 4.000 de sentințe judecătorești. Dar nu cifra este ceea ce impresionează. Momentul pronunțării unei hotărîri este deosebit. Timp de citeva mi­nute — uneori chintesența unor dezbateri de ore — te interesează, pe tine, ca judecător, dacă omul din fața ta, ca și asistența, reacțio­nează în mod obiectiv, dacă a de­venit sau nu evident că vinovatul își merită pedeapsa, realizîndu-se, în acest mod, actul de justiție. — Dacă am putea vorbi de anumite „teme" ale proceselor, care dintre ele sînt mai frec­vente și revin mai des pe rol ? — In primul rînd este vorba de furturile din avutul obștesc și cel personal. E adevărat că numărul lor — ca și cel al ultrajelor la bu­nele moravuri — nu înregistrează creșteri, dar ne putem pune proble­ma prevenirii lor. — Vreți să descifrați pluralul „ne"... — înglobez în el o multitudine de factori care pot și trebuie să acționeze pe aceeași coordonată : prevenire și combatere . In ultimii ani au fost inițiate acțiuni largi și eficiente pentru o temeinică cu­noaștere a legilor țării, a crescut rolul școlii în educarea moral-ce­­tățenească a tinerei generații. In presă au apărut și apar articole de un larg ecou, iar frecvența proce­selor publice este acum mult mai mare. Cred că și în viitor putem să alcătuim un front comun puter­nic, capabil să prevină comiterea unor acte antisociale pe care nu le dorim. — Dacă ar fi să diferențiați cazurile judecate de dv., după criteriul virstei inculpaților, a­­supra cărei categorii de oameni ne putem opri ? — Tinerii și, întîi de toate, cei veniți din mediul rural, în cel ur­ban. Fenomenul mi se pare deose­bit de interesant și merită să reți­nă atenția. Ce se întimplă, în mod practic ? Sosit la oraș, tînărul se simte atras de un fals miraj, ar vrea să dovedească „ce tare a de­venit“ și este gata să-și convingă „amicii“ de grup de curajul care-l caracterizează și comite o faptă an­tisocială, iată-l pe săteanul de ieri stînd în fața instanței de judecată. — Deoarece numărul tinerilor care pășesc pragul orașului este destul de mare, credeți că pot fi influențați în bine ? Cum ? — Problema nu mi se pare de­loc simplă, dar nici nu pot spune că ne aflăm în fața unei fatali­tăți. S-ar greși dacă­ tinerii cons­tructori, să zicem, ar fi dădăciți pînă la a fi luați în brațe. Nu des­pre asta-i vorba. Cred însă că in­tegrarea lor în noua viață — cea urbană, cu toate implicațiile ei — trebuie să devină o problemă — și nu pusă pe un plan secundar — pentru organizația U.T.C., pentru sindicat, club, bibliotecă, pentru maiștri, șefi de șantiere etc. In învățămîntul superior există bunul obicei (și ce roade minunate dă !) ca un număr de studenți să fie repartizați pe fiecare cadru di­dactic, acesta devenind un fel de al doilea „părinte“. De ce nu s-ar proceda, în același mod, și în unele unități de producție? — Ce sentimente încearcă ju­decătorul atunci cînd se intil­­nește cu cel pe care l-a condam­nat, după ce acesta din urm­ă și-a ispășit pedeapsa ? — Oriunde ar avea loc, întîlni­­rea nu te poate lăsa indiferent de cele mai multe ori el este cel care te oprește primul, îți vorbește și ai impresia că omul nu ți-a devenit dușman. Cînd spune „n-am să mai fac, tovarășe judecător“, Și dar asta nu înseamnă că toți crezi, își respectă cuvîntul. Pe Helmuth Pfaff, instanța l-a condamnat, pri­ma dată, la un an și șase luni în­chisoare. A promis, umilit, că se va îndrepta, l-am întîlnit după de­tenție și nu mi s-a părut om de bun­ă purtare. Dar, nu peste mult timp, am pus în dezbatere un nou dosar cu același nume, dar pentru alte fapte : furturi din mașini ! De­­acum ne vedem oblgiați să dozăm și mai bine „tratamentul“, dat fiind faptul că avem de-a face cu un re­cidivist. — Am dori, stimate tovarășe judecător, să comentăm, cu alt prilej tipul clasic al recidivistului. Acum, insă, ne-ar interesa... martorul, un personaj esențial în desfășura­rea proceselor. Și cum dv. ați audiat nu mai puțin de 10 mii... — Imaginați-vă că stați pe scaunul judecătorului, avînd în față cele două părți : apărare — acuzat.» Trebuie să precizez diag­nosticul respectînd cu sfințenie litera legii. Probele nu iți­­ sînt sufi­cient de palpabile și ai nevoie de cineva, un om de onestitate indiscuta­bilă, care să spună cu certitudine: „am fost de față, lucrurile s-au petrecut ast­fel și nu altfel“. Acest „cineva“ este martorul. Rolul lui este esen­țial pentru că poate contribui, real­mente, la condamnarea vinovatului, sau la denaturarea adevărului și în acest ultim caz se aduc prejudicii societății. Personal, nu am întîlnit martori care să depună o declarație falsă, mincinoasă și lucrul acesta dove­dește gradul de conștiință cetățe­nească, responsibilitatea pe care o simt în fața instanței cei chemați să-și spună părerea în atît de di­verse litigii. Intr-unul din cele mai dificile procese pe care le-am avut — delapidările de la Centrul de librării — martorii au avut un cuvînt greu de spus în realizarea actului de justiție. De altfel, în toate cazurile­ — Reporterul a fost, în schimb, martorul unei convor­biri deosebit de interesante, pentru care vă mulțumește. Interviu realizat de NICOLAE PIRVU SENTINȚA-UN „TRATAMENT“ DUREROS? Convorbire cu judecătorul Olimpiu Teușdea, de la Judecătoria locală Timișoara omul familia,societatea Receptivitate la nou (Utonate din pag. 1) ședințele de comitet și ale birou­rilor organizațiilor de partid, în­vățămîntul de partid, munca poli­tică de masă să-și fixeze, cu mai multă perseverență, ca obiectiv central, statornic, orientarea sala­riaților spre obținerea unor produ­se de calitate, competitive pe piața internă și externă, ridicarea efi­cienței economice în fiecare unita­te, indiferent de profilul ei. Alți participanți la discuții, în­tre care și prof. dr. Ion Cornea, prorector al Universității, Rudolf May, profesor, Radu Avram, actor, și alții s-au referit, în cuvîntul lor, la necesitatea unei preocupări mai intense din partea conducerilor in­stituțiilor de învățămînt, știință, cultură și artă, a organizațiilor de partid, a comuniștilor, pentru per­fecționarea activității din domeni­ile respective, pentru îmbogățirea Întregii vieți spirituale a munici­piului. Dr. Luca Stanciu, medic, a menționat că este de datoria facto­rilor de răspundere din instituțiile de ocrotire a sănătății populației să asigure îmbunătățirea continuă a asistenței medicale, prin folosi­rea mai deplină a bazei materiale de care dispun și care va fi sim­țitor îmbunătățită în cursul noului cincinal. Mai mulți vorbitori au formulat îndreptățite critici la adresa con­strucției la întîmplare a unor case proprietate particulară în diverse zone ale orașului, a transportului în comun, care lasă de dorit în pe­rioadele de vîrf, a indisciplinei și lipsei de solicitudine pe care ce­tățeanul le întîlnește în anumite u­­nit­ăți de deservire, a unor defi­ciențe din comerț etc. Luind act de astfel de neajunsuri, de cerințele pe care le impune dezvoltarea ul­terioară a orașului, este de dato­ria organelor și organizațiilor de partid, a comitetului municipal, în primul rînd, așa cum s-a subliniat la plenară, să militeze cu ardoare pentru întronarea ordinii și disci­plinei civice, pentru perfecționarea activității în toate domeniile. Luînd cuvîntul in încheierea dez­baterilor, tovarășul MIHAI TELES­­CU, membru supleant al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R, prim-secretar al Comitetului jude­țean de partid, a apreciat activita­tea complexă, mereu îmbunătățită, a organizației municipale de partid și a comitetului ei, a consiliului popular municipal, a întreprinderi­lor și instituțiilor, a comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii­­ români, germani, maghiari, sîrbi și de alte naționalități, le-a adresat felicitări pentru rezultatele obținu­te, și urări ca în noua etapă la care am intrat, să muncească mai bine, pentru a face față cu deplin succes sarcinilor sporite ce le re­vin. Planul cincinal în care am in­trat, a arătat primul-secretar al Comitetului județean de partid prevede ritmuri înalte de dezvolta­re în toate sectoarele economice, ii ramura industriei constructoare de mașini în special. Vor spori consi­derabil capacitățile de producții actuale și vor fi date în folosință obiective noi, întreaga industrie a municipiului va cunoaște îmbună­tățiri cantitative și calitative. A­­lături, sau în apropierea platfor­melor industriale care se ridică, se vor construi cartiere noi de locu­ințe, școli, cămine și grădinițe, u­­nități spitalicești și comerciale. Construcția stradală, circulația în oraș vor cunoaște și ele transfor­mări radicale. Știința, învățămîn­­tul, asistența sanitară a populației se vor înscrie, în mod firesc, pe coordonatele unei dezvoltări impe­tuoase. Se impune ca, în funcție de aces­te înnoiri, de dezvoltarea în pers­pectivă a municipiului, să se depu­nă eforturi corespunzătoare pen­tru ca organele și organizațiile de partid, consiliul popular să stăpî­­nească problemele economice, să se consulte permanent cu masele, așa cum procedează conducerea su­perioară de partid și de stat, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Comitetul municipal de partid, biroul său, trebuie să-și perfecțio­neze neîncetat stilul și metodele de muncă, să acționeze energic pentru înlăturarea neajunsurilor ce se fac simțite în diverse sec­toare. Pe primul plan trebuie pusă activitatea concretă, practică organizare­a aplicării în viață de hotărîrilor și indicațiilor conduce­a­rii partidului, a măsurilor stabili­te de Comitetul județean de partid. In această ordine de idei, tovară­șul Mihai Telescu a subliniat ne­cesitatea realizării la termen a sar­cinilor ce reies din planul de mă­suri adaptat la consfătuirea jude­țeană de lucru a activului de par­tid și cadrelor de bază din indus­trie, construcții și transporturi. Mersul de la sine, comoditatea în gîndire și în activitatea practică, superficialitatea, șablonul, apatia nu au nimic comun cu spiritul nova­tor, cu dinamismul și gîndirea creatoare ale partidului nostru, a spus vorbitorul. Pentru a obține rezultatele pe care le dorim în noul cincinal, pentru ca Timișoara să-și sporească ponderea în ansam­blul dezvoltării economice a jude­țului, va fi necesar ca organele și organizațiile de partid, activiștii de partid și de stat, fiecare comunist în parte, să dovedească mai multă receptivitate față de nou, interes pentru cunoașterea și stăpînirea realității, să insufle tuturor locui­torilor municipiului dorința fier­binte de a face totul pentru a lăsa urmașilor o zestre bogată, pe care aceștia — mîndrindu-se cu ce am făcut noi — să o ducă cu succes mai departe. Prin acțiuni hotărîte de masă, desfășurate cu ajutorul organizați­ilor de sindicat, U.T.C. și de pio­nieri, a deputaților, a altor factori, trebuie să determinăm o participa­re a tuturor cetățenilor la dezvol­tarea economică a municipiului, la înfrumusețarea și buna lui gospo­dărire. Aceasta se impune cu atît mai mult cu cit se cunoaște că în­fățișarea unui oraș, caracterul său ospitalier arată gradul de civili­zație și de cultură, spiritul gospo­­dăresc al locuitorilor săi. In încheiere, tovarășul Mihai t­elescu și-a exprimat convingerea că, sub conducerea organelor și or­ganizațiilor de partid, oamenii muncii din municipiul Timișoara vor întîmpina gloriosul semicente­nar al Partidului Comunist Ro­mân cu succese de seamă în toate domeniile de activitate, îndepli­nind și depășind angajamentele pe care și le-au asumat în întrecerea socialistă și patriotică. ÎNTRECERI, rezultate B LA SLATINA s-a disputat etapa de zonă a campionatului re­publican de lupte greco-romane re­zervat juniorilor. Din județul Ti­miș s-au calificat pentru etapa fi­nală următorii Ceciuc (Orțișoara), concurenți : Ion Ionel Sghirea (U.M.T.), Crăciun Gherghinescu, Virgil Pașca, Ștefan Arata, Adrian Simion, Petru Străuț, Petru Pan­­tea, Emeric Torma, Gabriel Botez, Ionel Gruber, Ilie Ciobanu, și La­­dislau Katona. (Ion Oargă, cores­pondent). E la ORȚIȘOARA a avut loc etapă județeană a campionatului republican la fotbal, handbal și volei din școlile profesionale de mecanici agricoli. Iată rezultatele : FOTBAL : Orțișoara cu Biled 3—1, cu Jimbolia 1—0 , Jimbolia cu Biled 4—0. VOLEI : Orțișoara cu Sînnico­­laul Mare 3—0, cu Biled 3—1, cu Jimbolia 3—0, Sînnicolaul Mare cu Biled 3—0, cu Jimbolia 3—0 . Biled — Jimbolia 3—0. La fotbal și volei pentru etapa finală s-au calificat formațiile din Orțișoara, iar la handbal formația din Biled. Etapa de zonă a campionatului republican individual de box Marți seara a început, în sala de sport nr. 2 din Timișoara prima gală din cadrul campionatului in­dividual de box, fază de zonă. Cele 12 partide programate au fost de nivel tehnic mediocru. Iată rezulta­tele din prima zi a galei : categoria muscă : Nicolae Iovănescu (U.M.T.) b.p. loan Florian (Crișul Oradea). Categoria cocoș : Ion Anghelescu (C.S.M. Reșița) b.p. Mircea Udriște (Constructorul Hunedoara) ; Eugen Gorea (Dinamo București) b.p. Iulian Știrban (C.F.R. Timișoara) ; Ștefan Hîrșu (Olimpia București) b.p. Mihai Ciorbă (Crișul Oradea). Categoria semiușoară : Ion Moștiu (Aurul Brad) b.p. Alexandru Vădan (Bihor) ; Ștefan Mihalcic (Motorul Arad) b.p. Cornel Jivcovici (U.M.T.). Categoria ușoară : Nicolae Duca (Crișul Oradea) b.p. Paul Costea (Motorul Arad) ; Nicolae Prunea (Constructorul Hunedoara) b.p. Toma Maria (Moldova Nouă). Cate­goria semimijlocie : Grigore Mihoc (C.F.R. Timișoara) bate prin aban­don, repriza a II-a, Ion Ciuglea (Oradea) ; Nicolae Moț (Motorul Arad) b.p. Nicolae Ienciu (Metalul București). Categoria mijlocie : Dumitru Găinaru (Oradea) b.p. Gavril Deheleanu (Motorul Arad) ; Sandu Tirilă (Dinamo București) învinge prin abandon, repriza a II-a, pe Iosif Bisak (Voința Lugoj). De remarcat că toate arbitrajele de la aceste meciuri au fost co­recte. In ziua a doua a întrecerilor s-au înregistrat următoarele rezultate: Semimuscă : G. Cristea (Met. Buc.) b.p. pe Traian Trif (Motorul Arad). Categ. cocoș : Petre Pîrvu (Met. Bocșa) b.p. pe I. Otopila (Aurul Brad), Pascale fuga (Oț. Galați) b.p. pe Nic. Iovănescu (U.M.T.); Semiușoară : Șt. Hoduț (Olimp. Buc.) cîștigă b.p. rep. II cu Gh. Popa (Met. Buc.), Ștef. Mihal­cic (Met. Arad), b.p. pe Ion Moștiu (Aurul Brad). Semimijlocie : D. Mo­rari (Steaua Buc.) b.p. rep. II pe Gh. Alfini (Met. C. Roșu), N. Ispas (U.M.T.) b.p. pe Gh. Axente (Con­structorul Hunedoara). Cat. mijlo­cie : Zoltán László (Const. Hune­doara), b.p. pe Ladislau Varga (Mi­nerul Moldova Nouă), Sandu Tiri­lă (Dinamo Buc.) , p. pe Dumitru Găinaru (Crișul Oradea). Joi seara vor avea loc semifinalele. Pe scurt , La Casablanca au continuat întrecerile „Cupei latino-m­aghre­­biene“, competiție, rezervată echi­pelor de handbal masculin (tine­ret). In primul său joc, selecționa­ta României a învins cu scorul de 11—7 (4—4) reprezentativa Spaniei Echipa Franței a întrecut cu sco­rul de 13—8 formația Marocului. • Rezultate din „Cupa primă­verii“ la volei masculin, care se desfășoară la Göteborg : Franța — Anglia 3—0 ; Turcia — Suedia 3— 0 ; Scoția — Norvegia 3—0 ; Finlanda — Israel 3—0 ; Belgia — Spania 3—1 ; Italia — Danemarca 3—1. • La Praga a început dubla în­­tîlnire de natație dintre echipele Suediei și Cehoslovaciei. După pri­ma zi, la masculin conduc oaspe­ții cu 44—29 puncte, iar la feminin gazdele cu 38—35 puncte. • Meciul vedetă al galei de box de la Londra, care a opus pe cam­pionul european la cat. semimijlo­cie, Ralph Charles (Anglia), ame­ricanului Dorman Crawford nu a durat decît o repriză. Avertizat în­că din primul minut pentru lovi­turi repetate cu capul, boxerul a­­merican (care prin acest procedeu deschisese arcadele adversarului) a fost descalificat de către arbitru in momentul cînd a sunat gongul. In aceeași reuniune, scoțianul John Kellie (cat. cocoș) l-a învins prin k.o. tehnic în rândul II pe englezul Johnny Clark. pronoexpres Numerele extrase la con­cursul nr. 14 din 7 aprilie 1971 . Fondul general de premii : 2. 900. 719 lei din care 1. 745. 587 lei report. EXTRAGEREA I : 45 17 26 10 2­8 FOND DE PREMII: 1. 843. 680 lei din care 1. 244. 275 lei report categ. I. EXTRAGEREA A II-a : VI 40 39 41 19 1 FOND DE PREMII: 1. 057. 039 lei din care 501.312 lei report categ. A­ FAMILIILE CARABEȚI și CATANA anunță pierderea scumpului lor soț, fiu, tată, fra­te, cumnat, unchi, bunic. PE­TRE CARABEȚI. înhumarea are loc azi, în ci­mitirul ortodox din Fabric (Mă­­tăsarilor) la ora 17. L. • 3 $ UZINA „AZUR” TIMȘIOARA Spl. Pene? Curcanul nr. 3—5 angajează: — INGINER MECANIC — MAISTRU TIPOGRAF — FREZOR — LĂCĂTUȘI­­ — TINICHIGII — ELECTRICIENI — INSTALATORI SANITARI — COMPRESORIST — SUDOR — BOBINATOR — PRIMITOR-DISTRIBUITOR — MECANIC MOTOPOMPA — MECANIC LOCOMOTIVĂ — MUNCITORI NECALIFICAȚI Informații suplimentare se pot obține la serviciul personal, tel. 3­07-60. (289) COMBINATUL TEXTIL Nr. 2 TIMIȘOARA Bv. L. Sălaj­an nr. 467B RECRUTEAZĂ­ tineri între 15—18 ani pentru a se califica prin ucenicie la locul de muncă în meseriile de : — FILATORI — ȚESĂTORI — FINISORI — PALARIERI Condiții: 8 clase elementare. Informații la serviciul învățămînt. (315) SPITALUL UNIFICAT C.F.R. TIMIȘOARA angajeaza: — ASISTENT MEDICAL, în tură, la policlinica C.F.R. Tim­soara — ASISTENT sau oficiant sanitar la punct sănătate Făget — ELECTRICIAN la Spitalul unificat C.F.R. Timișoara — BUCĂTAR la Spitalul unificat C.F.R. Timișoara Cei interesați, beneficiază de permise gratuite pe C.F.R. atît pentru ei cit și pen­tru familie. Salarizarea se face conform calificării și a H.C.M. 2351. (298) ȘANTIERUL nr. 4 CIRCUMVALAȚIUNIIN­ Timișoara, br. Cetății angajează: — INGINERI ȘEFI — ȘEFI DE LOT — MAIȘTRI CONSTRUCTORI — MAIȘTRI INSTALATORI — TEHNICIENI CONSTRUCTORI — ZIDARI — DULGHERI — MONTORI PREFABRICATE — MOZAICURI — PARCHETARI — MUNCITORI NECALIFICAȚI Pentru personalul tehnic și șefii de for­mații se asigură locuință. Pentru restul muncitorilor se asigură cazare în complexul social al T.C. Timișoara. Angajarea personalului T.A. se face cu respectarea condițiilor conform H.C.M. nr. 914/1968. (299) FABRICA DE ZAHĂR TIMIȘOARA Str. Polonă nr. 2 angajează urgent: - UN MERCEOLOG PRINCIPAL la serviciul aprovizionare. Informații suplimentare, la serviciul per­sonal al întreprinderii. (316) COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI RECRUTEAZĂ: — MUNCITORI NECALIFICAȚI, absolvenți de liceu cu stagiul mi­litar satisfăcut, pentru calificare prin cursuri de specializare post­­liceala în meseriile : — LĂCĂTUȘ — ELECTRICIAN DE ASEMENEA, recrutează mun­citori necalificați, cu stagiul mili­tar satisfăcut, și școala generală de 7—8 ani, pentru calificare în meseria de COCSAR. Solicitanții se vor prezenta la serviciul învățămînt pentru vizita medicală și infor­mații suplimentare în perioada 12—17 a­­prilie 1971. (295) T.C.I.F. TIMIȘOARA Str. Seiler nr. 7 angajează: — UN CASIER pentru șantierul Vinga — Biled — Beregsău, județul Timiș — DOI ELECTRICIENI UTILAJE, pentru șantierul Vinga, Biled și Lan­­ca-Birda sud, județul Timiș — PATRU RUTIERIȘTI, pentru șan­tierele Trustului din județele Timiș și Arad. Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Relații suplimentare se pot pri­mi zilnic la serviciul personal al Trustului, tel. 2­35-70, int. 3.­­2781 ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI TIMIȘOARA (I.T.T.) Bv. Leontin Sălăjan nr. 56, tel. 1­26-50 RECRUTEAZĂ: — CANDIDAȚI PENTRU CURSUL DE CONDUCĂTORI TRAMVAIE Condiții: Școala generală absolvită, serviciul militar satisfăcut. (302) ȘANTIER INSTALAȚII BUCUREȘTI LOT INSTALAȚII TIMIȘOARA preia pentru execuție din sectorul socialist și cooperatist LUCRĂRI DE INSTALAȚII INDUSTRIA­LE, DE ALIMENTARI CU APĂ, TERMICE, GAZE ȘI E­­LECTRICE în județul Timiș. Doritorii se pot adresa la sediul lotului din br. 23 August nr. 2, tel. 1­22-25. (296) ÎNTREPRINDEREA TERITORIALĂ DE APROVIZIONARE TIMIȘOARA Calea Torontalului nr. 1 angajează: — ȘEF SERVICIU APROVIZIONARE Condiții de angajare , studii superioare economice și 9 ani vechime, conform H.C.M. 914/1968. Informații se primesc la sediul între­prinderii, Calea Torontalului nr. 1, tel. 1­46-30. (306) •* COMBINATUL DE PIELĂRIE ȘI ÎNCĂLȚĂMINTE TIMIȘOARA Str. Ștefan cel Mare nr. 58 anunță un concurs­ pentru ocuparea posturilor de mai­ștri în specialitatea confecții în­călțăminte și confecții mănuși, la data de 20 aprilie 1971 la combi­nat și la Fabrica de mănuși. Condiții : conform H.C.M. 1061/1959. Informații se primesc la serviciul per­sonal. (292) ÎNTREPRINDEREA CONSTRUCȚII TRANSPORTURI — TIMIȘOARA Str. 13 Decembrie nr. 12 ANGAJEAZĂ URGENT: — DOI INGINERI MECANICI AUTO ȘI UTILAJE CONSTRUCȚII, pen­tru Timișoara — UN ȘEF DEPOZIT, pentru șantie­rul Timișoara Condiții de angajare . conform H.C.M. 914/1968. (291) _____________________________________ _

Next