Drapelul Roşu, noiembrie 1973 (Anul 29, nr. 8955-8980)

1973-11-08 / nr. 8961

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN TIMIȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXX nr. 8.961 Joi, 8 noiembrie 1973, 4 pagini, 30 bani IN COMPETIȚIA CU TIMPUL, AVANSURI HOTÂRÎTOARE Rezultatele obținute de oamenii muncii din in­dustria timișeană in fer­tila activitate desfășura­tă in acest an, hotârîtor pentru înfăptuirea cinci­nalului înainte de ter­men, demonstrează, cu prisosință, că prevederile Congresului al X-lea și ale Conferinței Naționale a partidului, angajamen­tele asumate in întrece­rea socialistă prind con­tururi precise, se înfăp­tuiesc cu succes. 1973 — anul rezultatelor la cote înalte — consemnează peste tot dinamizarea spi­ritului inovator, dezvol­tarea simțului gospodă­resc. Ultimul trimestru — timp de bilanț, de lansa­re spre alte succese în muncă — prilejuiește o activitate febrilă în toate secțiile și sectoarele de producție. In acest context, am în­treprins recent un raid anchetă in citeva unități industriale din Timișoara. Scopul : urmărirea înde­plinirii sarcinilor stabili­te de Conferința Orga­nizației județene de par­tid, referitoare la îmbu­nătățirea calității produc­ției și modernizarea teh­nologiilor de fabricație. Uzina „Azur”, interlo­cutor tovarășul inginer șef Florin Sîntimbreanu. „In primul rînd, trebuie sa vă spun că muncitorii, inginerii și tehnicienii noștri lucrează, în aceste zile, în contul lunii au­gust a anului 1974“. De altfel, angajamentul asu­mat aici este de a înfăp­tui cincinalul în trei ani și șapte luni. Ca o con­secință directă a acestui obiectiv propus, colecti­vele de muncă, conștien­te pe deplin de faptul că acest cuvînt dat în fața Comitetului județean de partid trebuie onorat la toți parametrii productivi, privesc cu toată seriozi­tatea sarcinile ce le re­vin. De pildă, pe trimes­trul III al acestui an, planul de producție fost îndeplinit, la toți in­a­dicatorii, în proporție de peste 101,5 la sută. Pînă la finele anului, vom realiza o producție su­plimentară de peste 28 milioane lei. La toate a­­ceste rezultate am ajuns printr-un efort susținut depus de Întregul colec­tiv. Sub îndrumarea co­mitetului de partid, toate colectivele noastre de muncă desfășoară o acti­vitate spornică, discipli­nată, mobilizîndu-se la toate acțiunile care con­cură la îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de pro­ducție. In obiectivul nr. 1 al uzinei — cincinalul in trei ani și șapte luni — am găsit înscrise citeva puncte de reper. In pri­mul rind este vorba de reorganizarea fluxurilor tehnologice la secțiile de fabricație a săpunurilor, îmbunătățirea tehnologi­ilor de fabricație, de ana­liza aprofundată a rezer­velor existente în utiliza­rea capacităților de pro­ducție, a mașinilor și u­­tilajelor. In ultima perioadă de timp, studiile întocmite de către serviciile de cer­cetare din uzină, măsuri­le aplicate operativ, la indicația comitetului oa­menilor muncii, au dus la înlocuirea lacurilor și a altor materii prime din import, cu produse indi­gene. Pe această cale s-a obținut o economie de câ­teva zeci de mii de lei valută. Toate ritmurile producției moderne au necesitat judicioasă o redistribuire a forței de muncă, încărcarea cores­punzătoare a mașinilor și utilajelor, pe durata ce­lor trei schimburi. Coefi­cientul de schimb a cres­cut ca urmare a acestor măsuri de la 2,09, ce­ re­prezenta în aceeași pe­rioadă a anului trecut, la 2,32, în acest an. De ase­menea, prin introducerea schimbului III la atelie­rul de nitrolacuri, indi­cele de utilizare a utila­jelor se îmbunătățește substanțial. Rezultatele bune obți­nute pe primele 10 luni ale acestui an (depășiri la toți indicatorii planu­lui de producție cu 2 pî­nă la 5 la sută), măsurile aplicate consecvent și o­­perativ, modernizările in­troduse la fabricarea să­punului de toaletă, gurarea fiecărui loc ași­de muncă cu asistență teh­nică calificată dau ga­ranția încheierii 1973 cu noi succese anului în producție. Condițiile de­marării producției anului viitor sunt astfel trainic asigurate, iar harnicele colective de munca de la „Azur“ Timișoara vor semna, la 1 august 1974, încheierea planului cinci­nal. TRAIAN TÎRZIU . Uzina „Azur" lucrează în contul lunii august 1974 . La sfîrșitul anului, o producție suplimentară de 28 milioane lei TIMIȘOARA UNIVERSITARĂ Atelierul-școală, un autentic amfiteatru productiv . IN PRIMUL AN DE ACTIVITATE, LA ATELIERUL­ ȘCOALA ȘI DE PROTOTIPURI AL INSTITUTULUI POLITEHNIC S-A REALIZAT O PRODUCȚIE DE PESTE 2 MILIOANE LEI Bilanțul de activitate, prezentat la deschiderea noului an univer­sitar de către colectivul de cadre didactice și studenți al Institutului politehnic „Traian Vuia", evidenția, la loc de frunte, preocuparea con­stantă pentru integrarea învăță­­mintului în activitatea tehnico-pro­­ductivă, corelarea cercetării cu nevoile producției. Se remarcau, cu același prilej, rezultatele înregis­trate, după primul an de funcțio­nare, de către atelierul-școală și de prototipuri a! institutului. Dis­cuția cu prof. dr. ing. Marin Truș­­culescu, directorul atelierului, ca și vizitarea secțiilor acestuia au evi­dențiat pregnant linia directoare pe care a fost concepută aici activi­tatea și anume, realizarea unei in­­strucții strâns legate de cerințele pro­ducției, însușirea unei meserii, edu­carea tineretului la școala muncii. Evident, scopurile converg dincolo de pragul absolvirii facultății, re­zultanta deducîndu-se cu ușurință : tinerii, ingineri și subingineri vor avea o pregătire teoretică și prac­tică completă, care va facilita in­tegrarea lor imediată in procesul de producție. Studenții de la specialitățile cu profil mecanic au obținut rezultate notabile în cunoașterea și însușirea meseriilor de lăcătuș montor, strun­gar, sudor și frezor, în timp ce co­legii lor de la Electrotehnică, în meseriile de bobinator și in­stalator electric. Cu ocazia unui sondaj efectuat, de curind, de că­tre conducerea atelierului, peste 50 la sută dintre studenți și-au mani­festat dorința de a se prezenta la susținerea examenului pentru obți­nerea calificării în meseriile res­pective. Mărturia cea mai elocventă a dobindirii unor deprinderi certe și a pasiunii pentru muncă a viito­rilor specialiști s-a concretizat, vara aceasta, în realizarea unei producții în valoare de peste un milion de lei, obținută de cei peste o mie de studenți politehniști, care și-au efec­tuat pactica in cadrul atelierului școală. „Este semnificativ și important să precizăm - ne declara tovarășul prof. dr. ing. Marin Trușcu­­lescu­­ că producția realizată con­stă în prototipuri create ca urmare a cercetării științifice din institut". Intr-adevăr, acestea sînt exemple concrete, de activizare a colective­lor mixte de cercetare și de împli­nire a dezideratului major al învă­­țămîntului, fuziunea sa cu cerceta­rea și producția. Pe această bază se realizează produse ca : pompă turbină, placă vibrantă cu gabarit redus, voltmetru numeric, oscilo­scop didactic ș.a. La acestea trebuie să adăugăm microproducția rezultată din pre­luarea de la întreprinderi timișo­rene a unor repere pe bază de contract. Astfel, pentru fabrica „Electromotor” se bobinează sta­toare pentru electromotoare, pentru „Electrobanat" se montează lămpi fluorescente, iar pentru „Electro­­timiș" panouri electronice pentru comandă de mașini. In fine, există contracte pentru instalații cu di­verse institute de cercetări și uni­tăți de producție, în cadrul cărora se produc agregate pentru înfigerea piloților prin vibrare, mașini de in­ CONSTANTIN VINTILESCU (Continuarea in tag. a 111-a) „Ceramica“ Jimbolia a îndeplinit planul anual de export Colectivul întreprinderii „Ce­ramica" din Jimbolia raportea­ză realizarea planului anual de export cu 53 de zile înainte de termen, întrecerea socialistă des­fășurată exemplară aici pentru realizarea a sarcinilor și anga­jamentelor asumate in fața Con­ferinței Organizației județene de partid este motorul întregii acti­vități productive, factorul dina­mizator al succeselor de muncă din secții și sectoare. Pînă la sfirșitul anului, continuind pe aceeași linie, de introducere consecventă a tehnologiilor a­­vansate, utilizind integral capa­citățile de producție și timpul de lucru, planul producției destinate exportului va fi depășit cu 200.000 lei valută. TERENUL A FOST ELIBERAT Lucrind în acord global, ță­ranii cooperatori de la Vu­­cova au reușit ca la data de 26 octombrie să încheie recoltatul celor 462 hectare cultivate cu porumb. In același timp, s-au tăiat cocenii și s-a terminat cu eliberatul terenului, iar la în­cheierea tuturor lucrărilor din cîmp cooperatorii primesc drep­turile, conform tarifelor apro­bate în adunarea generală. Prin eliberarea­ terenului, s-a asigurat front de lucru trac­toarelor pentru a încheia grab­nic arăturile adinei de toamnă. Această măsură agrotehnică creează bazele producției anu­lui viitor, asigurînd un aprecia­bil spor de recoltă la culturile ce se vor insămința in pri­măvară. După cum ne informează to­varășul Valeriu Terje, ingine­­rul-șef al cooperativei agricole de la Vucova, pînă miercuri seara s-au arat 476 hectare din cele 608 hectare planificate a fi omorîte in toamnă. Zilnic se lu­crează cu 10 tractoare. Dintre mecanizatorii secției de la S.M.A. Sacoșu Turcesc, condusă de Adam Schmach, se eviden­țiază la alături tractoriștii Iosif Balint, Francisc Balint, Ioan Pintiuță și Francisc Cor­tar. tim că tot porum­bul a fost cultivat în arătură adîncă de toamnă care a fost fertilizat cu cite 400 kg azotat de amoniu pe find (jumătate din do­ză odată ce semă­natul, cu ajutorul dispozitivelor de împrăștiat adapta­­te la semănători și o altă jumătate la prașila I, dispozi­tivele fiind adapta­te, de astă-dată, la cultivatoare). Tractoriști des­toinici ca Ion Bor­­tiș, Vasile Vîrto­­peanu, Gheorghe Gurban și alții, lucrind în acord global și fiind in­cluși in aceleași formații de lucru cu cooperatorii. ® Peste 5.700 kg porumb boabe la hectar la C.A.P. Topolovățu Mare • 891 tone porumb livrat statului peste prevederile contractuale au­­ muncit cu multă pasiune și răspundere atit la semănat cit și la prășitul mecanic. Prima parcelă a fost insămințată la 3 aprilie, iar ultima în jurul datei de 20 apri­lie. S-a asigurat o densitate me­die de circa 42—43 mii plante re­­coltabile la hectar. Intrucit cooperativa nu dispune de suficiente brațe de muncă, la propunerea comitetului de partid, consiliul de conducere a hotărît ca pe toată suprafața să aplice ier­­bicide în scopul distrugerii buru­ienilor și a evitării prașilelor ma­nuale. Potrivit convențiilor înche­iate cu membrii săi, conducerea u­­nității a stabilit ca In condițiile a­­cestui an să se mai aplice totuși și o prașilă manuală. Munca in a­­cord global prevedea ca de fiecare tonă de porumb obținut cooperato­rul care a lucrat pe parcela res­pectivă să fie retribuit cu 175 kg și 30 de lei în numerar, urmînd ca acesta din urmă să plătească doar contravaloarea ierbicidelor folosi­te. In sarcina cooperatorilor stă­tea recoltatul la timp al știuleților, tăiatul tuleilor, făcutul cupelor, în­cărcatul și descărcatul acestora la depozitul de furaje. Cind toate lu­crările au fost efectuate, astfel ca tractoarele să poată intra în ogoa­re, s-a trecut la eliberatul produse­lor in raport cu munca efectuată de fiecare în parte. Nu puțini sunt acei membri ai cooperativei care, fiind cointeresați direct în rezulta­tul muncii lor, au realizat produc­ții mari de porumb. Ion Marian, de exemplu, de pe parcela încre­dințată a obținut 39.550 kg știuleți. Pentru munca prestată el a fost retribuit cu 6.921 kg precum și cu sumele prevăzute în convențiile în­cheiate. La rândul său Ion Iano­­vici a obținut 31.570 kg de porumb din care 5.525 s­ au pentru munca prestată. revenit lui Producții bune au înregistrat și cooperatorii Lucian Sîrbovan, Tudor Codreanu și alții. Deși, solul pe care s-a semănat porumbul este în marea lui majo­ritate o lăcoviște grea, totuși me­ B. BURZ (Continuări in pag. a II-a) A­SA STRÂNGEM CU GRIJA ÎNTREAGA RECOLTĂ A ACESTUI AN, SĂ PREGĂTIM TEMEINIC PE CEA VIITOARE! Cinci lucrezi cu răspundere, producția nu are limite maxime A devenit de acum o tradiție ca la cooperativa agricolă de produc­ție din Topolovățu Mare, drept urmare a hărniciei de care dau do­vadă cooperatorii și mecanizatorii, a aplicării cu discernămînt și pri­cepere a regulilor agrotehnice, re­coltele să fie într-o continuă creș­tere. Și în acest an, de pe cele 440 hectare cultivate cu porumb hibridul simplu 400, producția din în trecut 5.700 kg boabe la hectar­­a față de 4.400 cit era sarcina de plan. Din discuțiile purtate cu tova­rășul Ioan Josu, președintele co­operativei, Radu Mihăileș, ingine­rul șef, ing. Adriana Ranca, șefa fermei vegetale, Cornel Stănescu, șeful secției de mecanizare și cu mulți cooperatori fruntași rezultă că și producția aceasta de 5.700 kg boabe la hectar pentru ei nu con­stituie o limită maximă : dacă o parte din porumb nu era bătut de grindină, rezultatele erau, desigur, cu mult mai bune. „Secretul“ unei asemenea performanțe constă în cunoașterea și aplicarea întocmai și în mod diferențiat a regulilor a­­grotehnice impuse de această im­portantă cultură cerealieră. Amin­ . Depozitarea porumbului adunat de pe ultimele hectare la întreprinderea agricolă de stat din Giarmata. (Foto : E. ROBICSEK) ÎN PAGINA A II-A REZULTATE PE MĂSURA HĂRNICIEI Un imperativ al zilei: FOLOSIREA INTEGRALĂ A TRACTOARELOR LA ARAT Potrivit situației centralizate la Trustul județean al stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, pînă în ziua de 7 noiembrie în co­operativele agricole de producție din Județul nostru arăturile acinei de toamnă au fost efectuate pe o suprafață ce întrece 81.000 de hec­tare. In raza de activitate a S.M.A. din Tormac au fost făcute ogoare pe o suprafață ce întrece 90 la sută din cea prevăzută a fi însă­­mînțată în primăvară. Lucrind din zori și pînă în seară cu un nu­măr mare de tractoare in schim­buri prelungite și mecanizatorii de la S.M.A. din Topolovățu Mare au reușit să facă ogoare pe 73 la sută din suprafețele înscrise în plan. Bine se desfășoară munca la arat și în cooperativele agricole de­servite de S.M.A. Bethausein, Du­­deștii Vechi și Balinț. Așa cum reiese însă din situa­ția alăturată, în multe cooperative munca la arat este slab organiza­tă. Din acest motiv în raza con­siliului intercooperatist Variaș au fost arate pînă în ziua de 7 no­iembrie numai 22 la sută din su­prafețele înscrise în plan. Tot pînă la acea dată S.M.A. Lenau­­heim avea arate numai 1.180 din cele 3.044 de hectare, adică 39 la sută din prevederi. Intr-un ritm cu totul nesatisfăcător se desfă­șoară arăturile și in raza S.M.A. Cărpiniș și Biled care aveau efec­tuate arături pe numai 35, respec­tiv 37 la sută din sarcina de plan. Pînă la acea dată și S.M.A. din Gottlob nu avea arate decit 2.123 din cele 5.213 hectare, adică 40 la sută. Suprafețe care 1.600 hectare mai așteaptă să întrec arate și în raza de activitate fie a S.M.A. Jamu Mare. Pentru ca și în anul ce vine producția agricolă să fie într-o continuă creștere este absolut ne­cesar să fie lichidata cît mai de­grabă rămînerea în urmă la ară­turi. In acest scop trebuie folosi­te la maximum tractoarele, elibe­rate operativ terenurile și fertili­zate suprafețe cît mai mari. Harta reprezintă stadiul procentual al efectuării arăturilor actinei de toamnă pe raza consiliilor intercooperatiste pînă in ziua de 7 noiembrie a.c. Principiul muncii și conducerii colective, ca principiu fundamental în activitatea de partid, constituie cheia succeselor întregii munci pe care o desfășurăm. Este un adevăr de care ne-am convins din propria experiență. Și as­ta pentru că i­. "■*■ [UNK] [UNK]*■ întreaga noastră activitate nu ne li­mităm, numai la consultarea unui număr mare de ca­dre de conduce­re, de­ specialiști și alți oameni ai muncii asupra pro­­blemelor și sar­cinilor ce le avem de rezolvat, ci ii antrenăm pe aceș­tia să participe di­rect la traducerea lor în viață. Un asemenea sis­tem de lucru a­­ devenit mai efi­­­M­ cient mai ales de cind s-a cumu- fl lat, funcția de se­cretar de com­i- mutivuuuuSM cel comunal de partid cu cea de primar. De atunci nu numai că nu s-a îngustat sfera de participare a întregului activ de partid și de stat, ci, dimpotrivă, secretarul de partid fiind și pri­mar are posibilitatea să lucreze in mod direct, fără intermediari, cu toți aceia ce au diferite sarcini de partid,­­ In administrația de stat sau unități economice. In acest fel secretarul de partid se ocupă de probleme cu mult mai complexe, de sarcini din toate domeniile po­litice și social-economice care se ridică în comună. Desigur, aceasta îl determină să și perfecționeze în permanență nivelul de pregătire multilaterală, să cunoască nu nu­mai documentele de partid, dar și toate actele normative și chiar pro­cesul tehnologic de organizare a activității în unitățile economice din raza sa de activitate. Numai cunoscînd bine realitatea, fenome­nele asupra cărora trebuie acțio­nat și modul in care se impune in­tervenția, oamenilor care sînt an­trenați în rezolvarea problemelor li se pot repartiza sarcini concrete, se poate urmări realizarea acestora, iar acolo unde este necesar se poate acorda sprijinul cuvenit. In adunările de partid, în plena­rele și ședințele de birou ale co­mitetului comunal de partid, în se­siunile consiliului popular și în șe­dințele de comitet executiv se a­­nalizează probleme, se stabilesc măsuri prin hotăriri și decizii, iar pentru traducerea lor in viață se repartizează sarcini Întregului ac­tiv de partid și de stat. Iată, de altfel, un exemplu edificator in acest sens. E vorba de unul din punctele h­otărîrii luate de Confe­rința organizației comunale de partid din decembrie 1972 care se referă la realizarea planului cincinal, la produc­ția de export, în numai 4 ani. După conferință, Ioan Pasăre, membru al comitetului comu­nal de partid și in­­­­giner șef la Fabri­ca de sticlărie din comună, împreună cu Viorica Ioanăș, membră a biroului comitetului comu­nal, care lucrează la compartimentul export sarcina să au primit se o­­cupe în mod di­rect de traducerea in viață a aces­tui obiectiv. Inde­­plinindu-și conștiincios această sarcină, împreună cu întregul co­lectiv de salariați, s-a reușit ca, la TEODOR CHICINAȘ secretarul Comitetului comunal și primar al comunei Tomești (Continuare in pag. a II-a) MUNCA DE CONDUCERE COLECTIVA PRESUPUNE ANTRENAREA ÎNTREGULUI ACTIV DE PARTID SI DE STAT Conlucrare directă cu factorii de răspundere Sarcini concrete — responsabilitate sporită In pag.­a iiI-a ) Insilozările de cartofi — problema nr. 1 la I.L.F.­­ Contraste cotidiene > Sport

Next