Drum Nou, septembrie 1962 (Anul 19, nr. 5499-5524)

1962-09-16 / nr. 5512

i ! . nrOIIKTA*! DIN TOATE ȚĂRILE, CMTI­AI Kimnou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL PNR BRAȘOV SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL ANUL XIX, Nr. 1 Si* ★ DUMINICA, 16 SEPTEMBRIE 196* ★ 4 PAGINI, 20 BANI In cadrul vizitei pe care o face în ţara noastră, astăzi soseşte în regiunea Braşov delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane, în frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C. C. al P. S. U. G., preşedintele Consiliului de Stat al R. D. Germane. Populaţia regiunii noastre urează înalţilor oaspeţi un călduros BUN VENIT! Sosirea în Capitală a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane Sim­bătă la amiază a sosit în Ca-­­ pitală delegaţia de partid şi gu- g­­ vernamentală a Republicii Demo-­­ ' crate Germane în frunte cu tova-­­ răşul Walter Ulbricht, prim-secre-­­ tar al C.C. al P.S.U.G., preşedin-­­ tele Consiliului de Stat al R. D.­­ Germane, care la invitaţia Com­i-­­ tetului Central al Partidului Mun- ? citoresc Romîn, a Consiliului de­­ Stat fi a Consiliului de Miniştri­­ al R. P■ Romíné, face o vizită de­­ prietenie in ţara noastră. Din de- ? legaţie fac parte: Bruno Leu- Z­sebner, vicepreşedinte al Con-­­ siliului de Miniştri al R.D.G.,­­ membru al Biroului Politic al C.C. r al P.S.U-G., membru al Consiliu- u lui de Stat, dr. Lothar Bolz, vice-­­ preşedinte al Consiliului de Mi- X niştri, ministrul Afacerilor Exter- J ne al R.D.G., preşedintele Par-­­ tidului Naţional Democrat din­­ Germania, Frans Reichelt, minis-­­ trul Agriculturii, Colectărilor fi z Silviculturii, Günter Wyschofsky,­­ ■, vicepreşedinte al Comisiei de Stat I ~ a Planificării, Erwin Kerber, ad-­­ ( punct al ministrului Comerţului Ex- p r terior şi Inter german, Johannes Ke- \ r­nig, adjunct al ministrului Aface- r­u­rilor Externe, prof. dr. Wolfgang­­ . Schirmer, membru supleant al C.C.­­ al P­ S.U.G., directorul uzinelor \­i „Walter Ulbricht“ - Leuna, Erie- \ o­da Sternberg, preşedinta Coopera- t­­ tivei agricole de producţie „Ernst­­ Thälmann“ din Bennewitz, raionul 1 s Wurzen, Annerose Seifert, munci- t­a­to­are chimistă la Uzinele ,Walter­­ Ulbricht“ - Leuna şi Wilhelm . ( Rick, ambasador extraordinar şi­­ plenipotenţiar al R.D.G. în R.P.R. I.­­ Tovarăşul Walter Ulbricht este­­ însoţit de tovarăşa Lotte Ulbricht,­­ soţia sa, 1 } Aeroportul Băneasa era pavoa- t­­­zat festiv cu drapelele de stat ale :­­ R. D. Germane fi R. P. Romíne­­. Pe clădirea aerogării se aflau por­­t­­­re­tele tovarăşilor Walter Ulbricht 1­­ și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe : ) mari pancarte erau scrise, în Hm­ . bile romînă fi germană, urările , „Bine aţi venit, oaspeţi dragi!“, 1 . „Trăiască prietenia frăţească dintre­­­­ Republica Populară Romînă şi Re­­j­publica Democrată Germană!“ 1 . Pe aeroport se afla un mare i I număr de reprezentanţi ai oame- : ) nilor muncii din întreprinderile fi instituţiile Bucureştiului, veniţi să \ { salute sosirea în ţara noastră a j | înalţilor oaspeţi, erau de faţă ti- ^ ji neri din R. D. Germană aflaţi la­­ \ studii în ţara noastră. ' In întîmpinarea delegaţiei R.D.­­ J Germane, au venit tovarăşii :: ' Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion » Gheorghe Maurer, Gheorghe ’Apos- t ' toi, Emil Bodnăraş, Petre Borilă, 1­4 (Continuare în pag. 4­ a) ) CBTrifarea tovarăşului OH. GHEOWilllUEJ Dragă tovarăşe Ulbricht, Dragi tovarăşi membri ai delegaţiei de partid şi guver­namentale a Republicii Democrate Germane, La sosirea dumneavoastră pe pămîntul patriei noastre, permiteţi-mi ca în numele Comitetului Central al Parti­dului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat şi al guvernului Republicii Populare Române, în numele întregu­lui nostru popor, să vă urez un călduros şi frăţesc bine aţi venit. Vizita dumneavoastră In Republica Populară Romină va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdrunci­nat ce leagă ţările şi popoarele noastre. In zilele ce le veţi petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroşi să vă împărtăşim din rezultatele muncii pe care o desfăşoară cu abnegaţie poporul romîn în desăvîrşirea construcţiei socialismului, înfăptuind neabătut Directivele Congresului al IH-lea al Partidului Muncitoresc Romîn, pentru continua dezvoltare şi înflorire a patriei sale. Poporul romîn dă o înaltă preţuire succeselor de sea­mă obţinute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Demo­crată Germană, în opera de construire a socialismului şi de întărire a primului stat german al muncitorilor şi ţăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste, duc cu consecvenţă o politică externă îndreptată spre salv­gardarea păcii, militează pentru coexistenţa paşnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale şi totale sub un strict control interna­ţional, pentru reglementarea pe calea tratativelor a pro­blemelor internaţionale litigioase. Republica Populară Ro­­mînă sprijină intru totul iniţiativele Uniunii Sovietice şi ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămă­şiţelor celui de-al doilea război mondial, prin încheierea Tratatului de pace german şi transformarea pe această bază a Berlinului occidental în oraş liber, demilitarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăşi, că vizita dv.­in Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de priete­nie şi colaborare dintre ţările şi partidele noastre, la întărirea unităţii de nezdruncinat a puternicei comunităţi a ţărilor socialiste şi a mişcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască şi să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă şi Republica Democrată Ger­mană ! Trăiască familia­ frăţească a ţărilor socialiste! Trăiască pacea în lumea Întreagă r enunţarea tovarâşulu­i WHICH tilBRICHÎ Dragă tovarăşe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarăşe Maurer, Scumpi tovarăşi şi prieteni, Dragi locuitori ai oraşului Bucureşti, Ingăduiţi-mi să vă transmit dumneavoastră şi prin dumneavoastră întregului popor frate român cel mai căl­duros salut frăţesc în numele Partidului Socialist Unit din Germania, precum şi in numele tuturor partidelor unite în Frontul Naţional al Germaniei Democrate, in numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului şi al populaţiei Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarăşe Gheorghe Gheorghiu- Dej pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Fie exprimă prietenia de nezdruncinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea ţelurilor şi luptei noas­tre. Puteţi fi siguri că această prietenie, această comu­nitate de ţeluri şi de luptă este foarte apropiată inimi­lor noastre. Vă mulţumim dv., dragi locuitori ai Bucureştiului, pentru primirea atît de însufleţită, ce ne-aţi făcut. Salu­tăm îmn persoana dv. pe reprezentanţii frumoasei şi glo­rioasei dv. capitale. Delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. ţară la invitaţia Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului Republicii Populare Romíne. Vă exprimăm mulţumirile noastre pentru această invitaţie la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea şi studia în timpul şederii noastre noile realizări ale muncitorilor, ţăranilor colectivişti şi intelectualilor ţării dv. socialiste. Sîntem ferm convinşi că vizita noastră în ţara dv. şi convorbirile noastre comune vor întări şi intensifica relaţiile politice şi economice dintre ţările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcţiei socialiste în cele două ţări ale noastre, la întărirea sis­temului mondial socialist şi la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în ţara dv., dragi tovarăşi şi prieteni, are loc într-o perioadă de luptă încordată a tuturor forţe­lor păcii pentru triumful principiilor­ coexistenţei paşnice între state cu orînduiri sociale diferite, pentru dezarmarea generală şi totală, pentru asigurarea unei păci trainice în Europa şi in lumea întreagă. In această luptă, are o însemnătate deosebită încheierea Tratatului de pace ger­man şi lichidarea situaţiei anormale, primejdioase din Berlinul occidental, prin transformarea acestuia într-un Sîmbătă la ora 14,00 membrii de­­legaţiei de partid şi guvernamentale a R.D. Germane în frunte cu tova­răşul Walter Ulbricht, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Stat al R.D. Germane, “au fost primiţi la Palatul R.P. Româ­ne de tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului de Stat, Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­siliului de Miniştri, membri­­ ai Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R. şi ai gu­vernului. Pe drumul străbătut de maşinile oficiale de la reşedinţa delegaţiei ger­mane şi pînă în Piaţa Palatului R.P. Romíné un mare număr de bucureş­­teni au salutat călduros pe oaspeţi. Primirea s-a desfăşurat intr-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) (Continuare în pag. 4-a) La Palatul Republicii Populare Romíne Dejun oferit de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej tva xuxiixiia au yai tiv Tnvarticuil Túlírt nortM romín o aii rtar+înîn prim-secretar al C.C. al P.M.R., pre­şedintele Consiliului de Stat al R.P. Romíné, a oferit sîmbătă la amiază un dejun în cinstea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane. La dejun au participat delegaţia R.D. Germane în frunte cu tovară­şul Walter Ulbricht, consilieri ai de­legaţiei, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei R.D. Germane, membrii şi membrii supleanţi ai Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R., membri ai C.C. al P.M.R., ai Consi­liului de Stat şi ai guvernului. Au rostit toasturi tovarăşii Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej şi Bruno Leusch­­ner. Dejunul s-a desfăşurat într-o at­mosferă tovărăşească, de caldă prie­tenie. (Agerpres) Aspect de la sosirea delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane. Tovarăşii Gh'eorgtie Gh'eorghîu-D'ei ?! Mat»», Walter UrSrb­Et, U aeroportul f Cea de a Vl-a sesiune ordinarii a Sfatului popular al regiunii Braşov Ieri au avut loc, în sala festivă a Sfatului popular al regiunii Braşov, lucrările celei de a Vl-a sesiuni or­dinare a Sfatului popular al regiu­nii Braşov. La sesiune au participat deputaţi din Marea Adunare Naţio­nală, deputaţi ai sfatului popular re­gional şi numeroşi invitaţi , preşe­dinţii comitetelor executive ale sfa­turilor populare raionale şi ale ora­şelor de subordonare regională, con­ducători ai organizaţiilor şi institu­ţiilor economice din regiune, spe­cialişti în agricultură. Pe ordinea de zi a sesiunii a fost înscris : „Raportul Comitetului exe­cutiv al Sfatului popular regional Braşov asupra realizării planului de desfacere în comerţul local, aprovi­zionarea şi servirea populaţiei cu mărfuri, asigurarea aprovizionării de iarnă a populaţiei şi a unităţilor de consum colectiv”. Raportul comitetului executiv al sfatului popular regional a fost pre­zentat de tovarăşul Ioan Vintilă, membru în Comitetul executiv al Sfatului popular regional Braşov, di­rectorul Direcţiunii comerciale re­gionale. După prezentarea raportului, Co­mitetul executiv al Sfatului popular regional Braşov a prezentat o „Informare cu privire la pregătirea însămînţărilor de toamnă“. Pe marginea raportului şi infor­mării prezentate au purtat discuţii şi au făcut propuneri preţioase un mare număr de deputaţi şi invitaţi. Sesiunea Sfatului popular al re­giunii Braşov a adoptat în unani­mitate o hotărîre menită să ducă la îmbunătăţirea activităţii în proble­mele analizate. nimiiiiimnimim Peste 500.000 de spectatori Printre cele mai apreciate producţii cinemato­grafice care rulează pe ecranele noastre, se nu­mără şi cele realizate de studiourile din R. D. Germană. Ele impresionează prin realismul lor, prin măiestria cu care oglindesc viaţa liberă şi fericită a oamenilor muncii din R. D. Germană, constructori ai socialismului şi demască cu putere fascismul şi oficinele occidentale care duc o politică ostilă plăcii. De ac! şi interesul crescînd pe care-l vădesc spectatorii faţă de producţiile cinematografice din R. D. Germană. Semnificativ în această pri­vinţă, este şi făptui că cele aproape 40 de filme din R.D.G., care au rulat pe ecranele din re­giunea noastră în acest an, au fost vizionate de peste 500.000 spectatori de la oraşe şi sate. filmulu­imuiimn Cărţi şi cititori Valoarea cărţilor în limba germană, difuzate de la începutul acestui an prin librăriile din re­giunea noastră, se ri­dică la peste 350.000 iei. Dintre acestea, o parte au fost tipărite la noi, iar altele editate in R. D. Germană. Cu prilejul concursului dintre literarii din re­giune pentru difuzarea literaturii în limba germană, librăria „Car­tea Rusă" din Si­ghișoara a difuzat prin­tre altele și 270 biblio­teci personale care însu­mează peste 2.000 de volume. ALTE LOCALITAJI ELECTRIFICATE In anul 1944 în întreg raionul Ru­pea erau doar 8 localităţi electrifi­cate. Astăzi numărul lor a ajuns la 24. Numai în acest an a fost intro­dus curentul electric în satul Viscri, comuna Hoghiz şi satul Ioneşti. In prezent se lucrează la electrificarea comunei Drăuşeni, ca şi­ a secţiei Cala, aparţinând G.A.S. Homorod. Dintre echipele de electricieni care s-au evidenţiat în această muncă sînt cheie conduse de tov. loan Drotleff şi loan Solomon. (T. TÎRNIVOI, co­­resp.) Răspunzînd la chemarea comitetu­lui U.T.M. 300 de tineri de la uzina „Hidromecanica” din Braşov au par­ticipat în luna august a.c. la munca patriotică, în cele 350 de ore pres- SĂPTÂMÅNA INOVATORULUI Sprijinit de comitetul, sindicatului, ca­binetul tehnic de la uzinele „Indepen­denta“ Sibiu a organizat o săptămână a inovatorului. In programul acestei ac­ţiuni au fost cuprinse manifestări ca : schimbur­ de experienţă intre brigăzile de inovatori, un matineu de filme teh­nice, „joia tineretului inovator“, cartea tehnică în sprijinul producţiei şi altele. Cu acest prilej s-a făcut şi premierea celor mai bune brigăzi de inovatori din uzină. (IORDACHE I., coresp.) Se îmbunătăţeşte transportul în comun In acest an transportul în comun din oraşul Sibiu a fost îmbunătăţit simţitor. Parcul de autovehicule a fost înzestrat cu încă şase autobuze, noi, care au fost puse în funcţiune pe traseele din oraşul Sibiu şi oraşul Cisnădie. Recent, întreprinderea de transporturi Sibiu a primit încă trei noi vagoane de tramvai cu remorci, care au şi fost puse în circulaţie pe traseul ce leagă gara călători cu pă­durea „Dumbrava“. C. SOFICU, tehnician în întîmpinarea „Săptămînii Crucii Roşii“ Intre 16—22 septembrie va avea loc „Săptămîna Crucii Roşii". In acest scop, sub îndrumarea Co­mitetului de Cruce Roşie din Braşov, se pregătesc două caravane sanitare care se vor deplasa in comunele Şirnea şi Moeciul de Jos. De aseme­nea, în comuna Sînpetru va avea loc o seară de întrebări şi răspunsuri pe teme medica­l. Ţinînd cont de cerinţele populaţiei din împrejurimile Braşovului, coope­rativa „Sîrguinţa” din Braşov punc­tate cu acest prilej ei au colectat şi predat 18 tone de fier vechi şi au luat parte la munca ce se desfăşoară pe şantierul de pe Warthe. între cei mai harnici s-au situat tinerii Şt. Kispál, N. Diculescu, P. Mihălţan, Gh. Gogonia, Gh. Dina şi alţii. A. KAPITÁNY, muncitor la dispoziţia populaţiei din : mediul rural prin tîrguri şi oboare, articole de confecţii specifice regiunii. Aici ţăranii colectivişti pot găsi în sorti­mente variate pantaloni, flanele, pă­lării ţărăneşti, basmale pentru femei, şorţuri şi alte articole de îmbrăcă­minte, mult solicitare şi necesare. Preocuparea permanentă a coope­rativei este să îmbunătăţească mereu calitatea acestor produse şi să mă­rească numărul sortimentelor de acest fel. E. GRIGORESCU, creatoare de modele Măsuri tehnico-organizatorice eficiente ,în sprijinul desfăşurării în con­diţii tot mai bune a planului de producţie există la uzinele „Stea­gul Roșu“ o preocupare tot mai in­tensă pentru realizarea planului de măsuri tehnico-organizatorice. Pînă în prezent s-au realizat 165 de măsuri tehnico-organizatorice cu un efect economic de 517.000 lei. Printre cele mai importante măsuri sunt: ^Modernizarea­ mașinii de broşat cu sistem de întoarcere şi susţinere a broşei", ,,Proiectarea şi executarea unui tablou electric de comandă“ şi altele. Activitate patriotică Articole specifice regiunii Cea mai tînără gerterație de școlari. început de an în şcoala noua U «£ d U r ■ K MIL W M«l IIM ÍH ■ M a ans a K K ■ S zi strălucitoare de toamnă, sărbătoreşte cu o i M lumină de neuitat acest început de an în lo­­calul unei şcoli noi. Este Şcoala elementară de 8 ani nr. 14, unde vor învăţa peste 800 de elevi romîni şi germani, fii ai oamenilor muncii din cartierul Bartolomeu. In această dimineaţă, în care razele soarelui ampli­fică parcă lumina pereţilor albi, o mulţime mare de părinţi şi elevi, au venit la festivitatea tradiţională din prima zi de şcoală. De data aceasta elevii păşesc pragul unei şcoli noi, care are zece săli de clasă, un laborator, un cabinet medical, o cameră a pionie­rului. Fiecare dintre cei care au venit, părinţi şi elevi deopotrivă, poartă în mîini cîte un buchet de flori. Ce simt, in aceste momente, cei 160 de copii care intră în clasa I-a ? în primele rînduri au fost aşezaţi ei, cei care păşesc pentru prima oară pragul acestei şcoli noi, ridicată prin grija statului nostru democrat­­popular. Ea le incintă privirile, îi farmecă pe copii. Emoţia şi bucuria lor o tălmăcesc mai bine colegii lor mai vîrstnici. Printre ei una din cele mai harnice eleve ale clasei a Vll-a, pioniera Otilia Crăciun, fiica unui muncitor de la Întreprinderea de produse refractare „Răsăritul“, citeşte cu emoţie un cuvînt fierbinte de mulţumire şi recunoştinţă îndreptat către partid. In dimineaţa senină de toamnă vibrează clai gla­sul cristalin al pionierei, care vorbeşte din suflet, dă­­ruindu-ne odată cu fiecare cuvînt şi o părticică din emoţia ei: „Şcoala aceasta, care s-a înălţat sub privi­rea ocrotitoare a partidului, este un dar al înţeleptu­lui nostru părinte, care-şi arată şi în felul acesta dra­gostea pentru tînăra generaţie. Vom răsplăti grija acor­dată de bunul nostru părinte, Partidul Muncitoresc Român, pentru şcoala nouă ce s-a înălţat, pentru ma­nualele gratuite, pentru viaţa fericită pe care o trăiesc astăzi toţi copiii din patria noastră. Mulţumim din inimă partidului!“ a spus pioniera Crăciun Otilia. A luat apoi cuvîntul pioniera Ingrid Teutsch. Ii felicită pe copiii care pășesc acuma pragul clasei l­a elementare. Ingrid Teutsch, împreuna cu Erna Barthel­­mie, fiica unui muncitor de la fabrica „Nivea“, ca și Wolfgang Gottschich fiul unui rectificator­­de la „Steagul Roşu“,­vor învăţa începînd din anul acesta, împreună cu Cota Cătălina, Haidan Eduard şi Bădă­lan Gheorghe în această şcoală. Copiii muncitorilor români şi germani vor urma cursurile şcolii elementare înfrăţiţi, aşa cum bine ştie să exprime aceasta. Ingrid Teutsch: „Mulţumim iubitei noastre patrii, pentru şcoala noastră nouă şi frumoasă. Ne bucurăm că vom MIRON DRAGU (Continuare în pag. 7­a)

Next