Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)
1965-09-16 / nr. 6441
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNII-VaI uni nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV dl PCR. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6441 Joi, 16 sept. 1965 4 pagini, 25 bani SARCINILE PRIMULUI AM AL CINCINALULUI în dezbaterea cadrelor de conducere din ramura industriei chimice In Orașul Victoria a avut loc la începutul acestei săptămîni, dezbaterea obiectivelor de plan pe anul 1966 cu cadrele de conducere din ramura industriei chimice. Ne-am adresat cu acest prilej cîtorva participanţi la această şedinţă cu rugămintea de a ne răspunde la următoarele întrebări: CARE ESTE STADIUL ÎNDEPLINIRII PLANULUI PE 1965 ? — CE MĂSURI AŢI LUAT SAU VEŢI LUA PENTRU REALIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN PENTRU ANUL VIITOR? Iată răspunsurile primite : ILARIE SOPRON—director general al Combinatului chimic Oraşul Victoria. Voi vorbi mai puţin despre anul acesta şi ceva mai mult despre cel care se apropie. Cu excepţia metanolului, planul pe 1965 va fi realizat la toţi indicatorii. La fel, planul de investiţii. Pentru anul 1966, ne-am gîndit să aplicăm chiar în trimestrul următor, unele soluţii, măsuri care vor conduce la rezolvarea unor probleme foarte însemnate. La ce se referă acestea ? In primul rînd, la definitivarea tehnologiei celuloidului albit; în al doilea rînd, la montarea evaporatorului la cleiul de uree şi, în sfîrşit, la recuperarea butanolului la instalaţia de nitroceluloză. Bunăoară, rezolvînd această ultimă problemă vom putea produce pentru export nitroceluloză alcoolizată cu butanol. Fireşte, montarea unei linii de nitroceluloză va asigura o producţie simţitor sporită la nitrocelulozele pentru lacuri. în Directivele Congresului partidului, se arată că producţia ghibală a industriei chimice va creşte de circa 2,3 ori în 1970 faţă de 1965, cu un ritm anual de circa 18,5 la sută. Pentru a putea atinge ritmul mediu anual de creştere prevăzut, în 1966 ca şi în anii următori, în combinatul nostru va spori considerabil producţia globală şi cea de marfă, va creşte productivitatea muncii, se va reduce preţul de cost. Toate acestea sunt desigur lucruri bune. (Continuare în pag. a 3-a) In fotografie , noul uscător cu valţuri recent dat în funcţiune la fabrica „Celorom“ Codlea cu o capacitate mărită de uscare a coloranţilor. (Foto: GH. BĂNUŢĂ) VIZITA DELEGAŢIEI DE PARLID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN R. P. BULGARIA SOFIA (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Cea de-a IlI-a zi a vizitei în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii şi oraşului Plevna. Solii poporului român, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat unităţi economice şi monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare, în drum spre oraşul Plevna, coloana oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad, unde funcţionează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Comitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfatului popular regional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroşi muncitori şi muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau sărbătoreşte clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naţionale, a oferit membrilor delegaţiei şi persoanelor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei tinere unităţi, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductori pe an. Cu instalaţiile şi utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producţie de peste 14 milioane semiconductor anual. în perioada scurtă de cînd a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cunoştinţele necesare mînuirii complicatelor instalaţii, realizînd produse comparabile cu cele de pe piaţa internaţională, însoţiţi de cadre tehnice, membrii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea călduroasă şi au urat colectivului acestei moderne unităţi industriale noi succese în muncă. Membrii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegaţiei de partid şi guvernamentale române, cadouri. în drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ, unde preşedintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare aclamînd îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. în numele delegaţiei române tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă şi în viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamentale a ţării noastre şi în comuna Iablaniţa, şi în orăşelul Lukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei românobulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinaţi solii poporului român, în toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oanaeni ai muncii au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele şi ferestrele caselor erau aşezate covoare multicolore cu frumoase motive naţionale. Miile de oameni aliniaţi la marginea şoselei fluturau steaguri tricolore şi buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi, Plevna delegaţia română a fost îtîmpinată de conducători ai organizaţiilor de partid şi de stat locale, tovarăşii Penko Gherganov, primsecretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producţia industrială o deţine industria uşoară şialimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul ostaşilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Griviţa, Muzeul „Ostaşul român 1877—1878“ din comuna Poradim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărei nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară, fluturînd steguleţe tricolore. Aşezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripţii de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înalţilor oaspeţi români, în centrul oraşului, în Piaţa Roşie, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi ale Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi conducătorii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială instalată în piaţă. Delegaţia de partid şi de stat a ţării, noastre este salutată cu căldură de preşedintele sfatului popular al oraşului Plevna, Luben Nacev, în numele delegaţiei noastre, salutînd participanţii la miting, a luat cuvîntul tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piaţa Roşie şi toate străzile apropiate, au ovaţionat îndelung pentru prietenia frăţească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delegaţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. în semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegaţiei au depus la mausoleu o coroană de flori şi au semnat în cartea de onoare. ★ ★ ★ în după-amiaza aceleiaşi zile, delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o coroană de flori la Mausoleu şi a semnat în cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din faţa Mausoleului, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bătălie, în gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid şi tovarăşulVirgil Trofin. în aceeaşi seară delegaţia română s-a întors la Sofia. 16 mii de tone metale vechi pe adresa oţelariilor Potrivit unei lăudabile tradiţii, tinerii din regiunea Braşov, ca şi aceia din întreaga ţară, participă cu entuziasm la acţiunile de colectare a metalelor vechi. în acest an, tineretul regiunii noastre a colectat şi trimis oţelăriilor patriei o cantitate de 16.866 tone metale vechi. Aceasta întăreşte convingerea că în anul 1965 cantităţile de metale vechi colectate de tineri vor fi mai mari decit acelea din 1964 , cînd în întregul an fuseseră colectate 18.400 tone. Expoziţie de material didactic La liceul nr. 1 din Sf. Gheorghe s-a deschis o interesantă expoziţie de materiale didactice. Sunt expuse cele mai noi materiale didactice confecţionate de întreprinderile de material didactic ale Ministerului învăţămîntului, cit şi cele confecţionate de cadrele didactice pe plan local. Dintre materialele confecţionate de cadrele didactice se remarcă aparatul „Circuitul oscilant“ executat de profesorul Racz Gabor, directorul liceului nr. 2 din localitate, radioreceptorul confecţionat de profesorul Nicolae Antal, „Circulaţia curentului electric“ confecţionat de profesorul Zoltán Kristó. (GH. BRIOTĂ, coresp.). A ÎNCEPUT ŞCOALA! Dacă ar exista un rol de seismograf care să măsoare intensitatea emoţiei, probabil că ieri, cu prilejul deschiderii noului an şcolar, ar fi înregistrat gradul maxim în întreaga ţară, deoarece aproape nu e familie care să nu fi participat in vreun fel la această adevărată sărbătoare a şcolii şi a culturii din patria noastră. Pe pelicula fotografică şi în carnetul de reporter am încercat să cuprindem cîteva aspecte din această zi, să culegem gînduri şi impresii care — toate laolaltă — răsfrîng o parte din marea bucurie trăită de elevi, părinţi, cadre didactice. Iată-ne la Şcoala generală nr. 5, cea mai tinără şcoală din oraşul Braşov. Intîmplarea face că se află în vecinătatea unor sere. Florile vor fi fost uimite de frumuseţea în beton şi sticlă, răsărită alături, rivalizînd cu ele în eleganţă şi armonii cromatice. Tencuiala clădirii e încă proaspătă, în curte se greblează nisipul, femei harnice încă mai au de şters o pată invizibilă de var, pentru ca totul să strălucească în clipa cînd vor sosi elevii. Textilistul Gheorghe Neculicioiu, a cărui fetiţă e elevă în şcoală, a venit cu un burghiu, să meşterească ceva la bănci. Directorul şcolii, tov. Buran Teodor, nou şi dînsul in această muncă, ţine să precizeze: — Părinţii elevilor ne-au ajutat mult să terminăm unele lucrări pentru deschiderea anului şcolar în bune condiţiuni. Tovarăşii Prejmereanu, Perju, Daten, Hrihor, Burlacu şi alţii au arătat mult interes faţă de şcoală şi aceasta ne dă încrederea că, avînd sprijinul familiei, vom reuşi să asigurăm succesul muncii noastre instructiv-educative cu elevii. E încă devreme, dar curtea şcolii a început să se aglomereze ; copiii au buchete de flori în mîini; ghiozdanele şi servietele sînt uşoare — abia auzi răzbătînd din ele vreun zornăit de creioane. Cărţile îi aşteaptă nu pe raftul librăriei, ci pe banca din clasă, frumos legate şi cu o mica floare albă deasupra. E darul pe care partidul şi guvernul ţării îl oferă tinerelor generaţii. Un dar minunat e însăşi această şcoală nouă în care copiii păşesc acum emoţionaţi (foto 1). E primul pas pe treptele culturii, sub privirea atentă a dascălilor lor. In faţa acestor copii se deschide un viitor luminos ; drumul învăţăturii e larg in faţa lor. De undeva de aproape, ochii părinţilor care i-au însoţit pe copii la şcoală urmăresc cu încredere şi emoţie acest prim pas al copiilor lor în noua şcoală. O bunicuţă, Streitferdt Leontina, rosteşte încetişor: — Astăzi totul e altfel! Şi eu am fost o elevă bună, şi eu am vrut să învăţ carte, să ajung profesoară, dar nu s-a putut. Eram prea săraci. Astăzi totul e altfel ! Mă bucur pentru micul Ernest, nepotul meu, că el cunoaşte o altfel de viaţă decit am cunoscut-o eu. Intre elevul de-o şchioapă şi bunica lui se află nu cîteva generaţii, ci o întreagă istorie. In clasa a ll-a B din aceeaşi şcoală, elevii au întîmpinat-o pe învăţătoarea Vasile Maria cu flori, urări şi scrisuri pline de încredere (foto 3) . Text: VAL. COLIBAN Foto: GH. BĂNUŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) LUCRĂRILE AGRICOLE LA TIMP şi la un Înalt nivel agrotehnic Pregătirile trebuie Intensificate Veştile sosite la redacţie consemnează faptul că în cadrul gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de producţie se desfăşoară, în prezent, cu tot mai mare intensitate, pregătirile pentru însămînţările de toamnă, în raioanele Agnita, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, precum şi în unităţile ce aparţin de oraşul Braşov, condiţionatul orzului s-a terminat. Selectatul griului se află intr-un stadiu mai avansat în raioanele Agnita, Mediaş, Sighişoara şi altele. Pe regiune, pînă la data de 14 septembrie condiţionatul seminţelor de grîu-secară s-a efectuat în proporţie de 81 la sută în cooperativele agricole şi de 90,5 la sută în gospodăriile de stat. Eforturi mai susţinute la executarea acestei lucrări trebuie să se depună în cooperativele agricole din raionul Făgăraş, care au condiţionat numai 64,5 la sută din cantitatea de grîu planificată, precum şi în cele din raioanele Tg. Secuiesc (67,1 la sută) şi Sibiu (74,9 la sută). O lucrare care de asemenea trebuie grăbită este pregătirea terenului pentru însămînţări, deoarece arăturile pentru însămînţări au fost făcute pe mai bine de 38 la sută din suprafaţa prevăzută, iar pregătirea patului germinativ pe numai 13,5 la sută. Sunt unele raioane ca Sf. Gheorghe, oraşul Braşov, Rupea, Făgăraş, Agnita unde există un mare decalaj între aceste două lucrări. în regiune semănatul culturilor de toamnă a început. în raioanele Mediaş, Sighişoara, Agnita, Sibiu, Rupea s-a semănat orz pe suprafeţe întinse. De asemenea, s-au semănat suprafeţe destul de mari cu alte culturi (secară masă verde şi borceag). în curînd se va începe şi semănatul griului. Este necesar ca în toate cooperativele agricole din regiune şi mai ales în cele rămase în urmă să se ia măsuri pentru intensificarea pregătirii seminţelor, a terenului ca şi pentru recoltarea cu prioritate a culturilor tîrzii de pe suprafeţele destinate pentru însămînţarea cerealelor de toamnă. Experienţa, un bun învăţător In acest an cooperativa noastră agricolă a obţinut de pe cele 197 ha. cultivate cu gnu o producţie de 2.470 kg. la ha. In cultură am avut 4 soiuri de grîu, dintre care soiul Bezostaia s-a comportat cel mai bine. Pe unele suprafeţe acest soi a dat o producţie de peste 4.000 kg. la ha. In anul agricol 1965—1966 vom cultiva grîu pe 220 ha. din care ISO ha. vor fi semănate cu grîu din soiul Bezostaia iar restul cu Harrach. Amplasarea griului am făcut-o din vreme după premergătoare corespunzătoare. Pînă în prezent pe suprafeţele unde însămânţăm grîu după grîu, s-au executat două arături. Pe întreaga suprafaţă administrăm cite 200 kg. superfosfat la ha., iar pe 42 ha. am administrat şi cite 20 tone îngrăşăminte organice la ha. Sămânţa am condiţionat-o în întregime. In prezent lucrăm la pregătirea solului, astfel ca semănatul griului din soiul Bezostaia să-l începem la sfîrşitul lunii septembrie și să-l terminăm pînă în jurul datei de 10 octombrie. Ing. ION UNGUREANU, de la cooperativa agricolă din Ungra, raionul Rupea ^ În raionul Sighişoara Semănatul se desfăşoară din plin Oamenii muncii din agricultura raionului Sighişoara muncesc cu avînt nestăvilit. La Şaroş, Nadeş, Vînători sau Saschiz, oriunde ai merge, întîlneşti sute de cooperatori lucrînd la recoltatul culturilor tîrzii şi la însămînţări. Ei primesc un sprijin preţios din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Sighişoara. La cooperativa agricolă din Şaroş, tractoriştii Octavian Diac şi Heinrich Mathes din brigada condusă de Vasile Şureanu lucrează de zor la însămînţări cu două semănători S.U.-29. Pînă în ziua de 14 septembrie ei au însămînţat 62 ha. cu orz de toamnă din cele 140 hectare planificate, executînd numai lucrări la un înalt nivel calitativ. Semănatul orzului de toamnă se desfăşoară din plin şi la alte cooperative agricole. La Nadeş, de exemplu, din 80 hectare planificate au fost însămînţate 68 ha., la Vînători tot din 80 ha. planificate s-au însămîriţat 60 ha., la Saschiz din 100 ha., 53 ha. etc. Pe raion, din 1.602 ha. planificate au fost însămînţate 427 ha. De la consiliul agricol raional am fost informaţi că începînd cu ziua de 15 septembrie în unităţile agricole din raion S-a pornit cu toate forţele la semănat, astfel că pînă la sfîrşitul acestei săptămîni semănatul orzului va fi terminat. La cooperativele agricole din Sîntioana, Sighişoara, Saschiz şi altele a început şi semănatul secarei pentru boabe. Din 112 ha, planificate pînă în prezent s-au însămînţat 33 ha. în toamna acestui an, cooperativele agricole din raion vor însămînţa cu grîu peste 6.500 hectare. Paralel cu semănatul Orzului şi secarei, un număr de tractoare lucrează de zor la pregătirea terenului pentru semănatul griului, realizîndu-se pînă în prezent circa 500 ha. Concomitent cu pregătirea solului sunt administrate cantităţi însemnate de îngrăşăminte organice şi chimice. în jurul datei de 1 octombrie în raion va începe şi semănatul griului. Ţăranii cooperatori, sprijiniţi de mecanizatori, sunt hotărâți să execute semănatul la timp și la un înalt nivel agrotehnic. 1 i