Drum Nou, septembrie 1965 (Anul 22, nr. 6428-6453)

1965-09-16 / nr. 6441

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNI­I-VaI uni nou ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL BRASOV dl PCR. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL Anul XXII, nr. 6441 Joi, 16 sept. 1965 4 pagini, 25 bani SARCINILE PRIMULUI AM AL CINCINALULUI în dezbaterea cadrelor de conducere din ramura industriei chimice In Orașul Victoria a avut loc la începutul acestei săptămîni, dezbaterea obiectivelor de plan pe anul 1966 cu cadrele de con­ducere din ramura industriei chimice. Ne-am adresat cu acest prilej cîtorva participanţi la această şedinţă cu rugămintea de a ne răspunde la următoarele într­ebări: CARE ESTE STADIUL ÎNDEPLINIRII PLANULUI PE 1965 ? — CE MĂSURI AŢI LUAT SAU VEŢI LUA PENTRU REA­LIZAREA EXEMPLARĂ A TUTUROR INDICATORILOR DE PLAN PENTRU ANUL VIITOR? Iată răspunsurile primite : ILARIE SO­PRON—direc­tor general al Combinatului chimic Oraşul Victoria. Voi vorbi mai puţin despre anul acesta şi ceva mai mult despre cel ca­re se apropie. Cu excepţia metanolu­lui, planul pe 1965 va fi realizat la toţi indicatorii. La fel, planul de investiţii. Pentru anul 1966, ne-am gîndit să aplicăm chiar în trimestrul următor, unele soluţii, măsuri care vor conduce la rezolvarea unor probleme foarte în­semnate. La ce se referă acestea ? In primul rînd, la definitivarea tehnologiei celuloidului albit; în al doilea rînd, la montarea evaporatorului la cleiul de uree şi, în sfîrşit, la recuperarea buta­­nolului la instalaţia de nitroceluloză. Bunăoară, rezolvînd această ultimă problemă vom putea produce pentru export nitroceluloză alcoolizată cu bu­tanol. Fireşte, montarea unei linii de nitroceluloză va asigura o producţie simţitor sporită la nitrocelulozele pen­tru lacuri. în Directivele Congresului partidu­lui, se arată că producţia gh­ibală a in­dustriei chimice va creşte de circa 2,3 ori în 1970 faţă de 1965, cu un ritm anual de circa 18,5 la sută. Pentru a putea atinge ritmul mediu anual de creştere prevăzut, în 1966 ca şi în anii următori, în combinatul nostru va spori considerabil producţia globală şi cea de marfă, va creşte productivita­tea muncii, se va reduce preţul de cost. Toate acestea sunt desigur lucruri bune. (Continuare în pag. a 3-a) In fotografie , noul uscător cu valţuri recent dat în funcţiune la fabrica „Celorom“ Codlea cu o capacitate mă­rită de uscare a coloranţilor. (Foto: GH. BĂNUŢĂ) VIZITA DELEGAŢIEI DE PARLID ŞI GUVERNAMENTALE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA IN R. P. BULGARIA SOFIA (Agerpres). — Trimişii noştri speciali transmit: Cea de-a IlI-a zi a vizitei în R.P. Bulgaria a delegaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii So­cialiste România a fost consacrată regiunii şi oraşului Plevna. Solii po­porului român, însoţiţi de tovarăşii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheor­­ghi Bogdanov, ambasadorul R.P. Bulgaria la Bucureşti, au vizitat uni­tăţi economice şi monumente isto­rice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare, în drum spre oraşul Plevna, co­loana oficială de maşini s-a oprit la Botevgrad, unde funcţionează o u­­nitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor­. La intrarea în uzină, oaspeţii au fost salutaţi cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al Co­mitetului regional Sofia al P.C.R., Nikola Matev, preşedintele sfa­tului popular regional, ing. La­zar Dancev, directorul uzinelor, de numeroşi muncitori şi muncitoa­re. Deasupra intrării se aflau portre­tele tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase dra­pele ale celor două ţări, steaguri roşii, împodobeau sărbătoreşte clă­dirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naţionale, a oferit membrilor delegaţiei şi per­soanelor care o însoţesc pîine cu sare, vin şi flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeţi despre istoricul acestei tinere unităţi, locul ei în economia socia­listă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fa­brica este prevăzută pentru o capa­citate de 28 milioane de semicon­­ductori pe an. Cu instalaţiile şi uti­lajele montate pînă acum, fabrica realizează o producţie de peste 14 milioane semiconductor­ anual. în perioada scurtă de cînd a intrat în funcţie, muncitorii şi-au însuşit cu­noştinţele necesare mînuirii compli­catelor instalaţii, realizînd produse comparabile cu cele de pe piaţa in­ternaţională, însoţiţi de cadre tehnice, mem­brii delegaţiei au vizitat principalele sectoare de producţie, interesîndu-se de procesul de fabricaţie, însuşirea şi aplicarea metodelor de producţie care asigură o bună calitate. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cei­lalţi membri ai delegaţiei române au mulţumit pentru primirea căldu­roasă şi au urat colectivului acestei moderne unităţi industriale noi suc­cese în muncă. Membrii delegaţiei au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegaţiei de par­tid şi guvernamentale române, ca­douri. în drum spre Plevna, delegaţia română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveţ, unde preşedintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeţi cu pîine şi sare aclamînd îndelung pentru prie­tenia româno-bulgară. Pionieri au oferit flori şi cravate roşii. în numele delegaţiei române to­varăşul Nicolae Ceauşescu a mulţu­mit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă şi în viaţa personală. Asemenea manifestări calde şi spontane de prietenie au fost făcute delegaţiei de partid şi guvernamen­tale a ţării noastre şi în comuna Ia­­blaniţa, şi în orăşelul Lukoveţ, unde înalţii oaspeţi români s-au oprit pen­tru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitin­guri spontane ale prieteniei româno­­bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizaţiilor locale de partid, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a mulţumit pentru cuvin­tele calde cu care au fost întîmpi­­naţi solii poporului român, în toate localităţile pe unde a trecut convoiul de maşini, mii şi mii de oanaeni ai muncii au ovaţionat şi au salutat cu aplauze şi nesfîrşite urale delegaţia română. Pe tot tra­seul se vedeau lozinci în cinstea Par­tidului Comunist Român, a poporu­lui român, a prieteniei româno-bul­gare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele şi ferestre­le caselor erau aşezate covoare multi­colore cu frumoase motive naţiona­le. Miile de oameni aliniaţi la mar­ginea şoselei fluturau steaguri tri­colore şi buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia şi, Plevna delegaţia română a fost î­­tîmpinată de conducători ai orga­nizaţiilor de partid şi de stat locale, tovarăşii Penko Gherganov, prim­­secretar al Comitetului regional de partid, Gheorghe Petrov, preşedinte al sfatului popular regional, Marko Markov, preşedintele organizaţiei regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată astăzi, este o regiune industrial-agrară care a cunoscut, asemenea întregii Bul­garii, o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în pro­ducţia industrială o deţine industria uşoară şi­­alimentară, în ultimii ani, aici a fost descoperită şi pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiu­nea este bine cunoscută datorită nu­meroaselor ei muzee şi monumente istorice, printre care Mausoleul osta­şilor români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Griviţa, Muzeul „Ostaşul român 1877—1878“ din comuna Poradim, şi Mausoleul ostaşilor ruşi şi români căzuţi în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877—1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărei nume este legat de glorioasele pagini din istoria ţării noastre şi a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delega­ţiei de partid şi de stat a Republi­cii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pen­tru prietenia româno-bulgară, flutu­­rînd steguleţe tricolore. Aşezate de­asupra străzilor, pancarte mari pur­tau inscripţii de salut în cinstea Par­tidului Comunist Român, a ţării noastre, urări de bun venit înalţilor oaspeţi români, în centrul oraşului, în Piaţa Ro­şie, în imediata vecinătate a Mau­soleului închinat ostaşilor ruşi şi români care au căzut în luptele din războiul din 1877—1878, o compa­nie de onoare prezintă onorul. To­varăşul Nicolae Ceauşescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii So­cialiste România şi ale Republicii Populare Bulgaria, înalţii oaspeţi români şi conducă­torii de partid şi de stat bulgari care-i însoţesc iau loc în tribuna oficială instalată în piaţă. Delega­ţia de partid şi de stat a ţării, noas­tre este salutată cu căldură de pre­şedintele sfatului popular al oraşu­lui Plevna, Luben Nacev, în numele delegaţiei noastre, salutînd partici­panţii la miting, a luat cuvîntul to­varăşul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piaţa Roşie şi toate străzile apropia­te, au ovaţionat îndelung pentru prietenia frăţească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delega­ţia de partid şi guvernamentală a ţării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. în semn de adîncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, mem­brii delegaţiei au depus la mausoleu o coroană de flori şi au semnat în cartea de onoare. ★ ★ ★ în după-amiaza aceleiaşi zile, de­legaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceau­şescu, împreună cu tovarăşul Todor Jivkov şi persoanele care îi însoţesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Griviţa. Delegaţia română a depus o coroa­nă de flori la Mausoleu şi a semnat în cartea de onoare. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi în parcul din faţa Mausoleu­lui, după care delegaţia a vizitat monumentele care evocă figurile lup­tătorilor care au căzut vitejeşte pe cîmpul de bătălie, în gospodăria cooperativă de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ a avut loc un miting consacrat priete­niei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ştefan Dimi­trov, secretar al comitetului comunal de partid şi tovarăşul­­Virgil Trofin. în aceeaşi seară delegaţia română s-a întors la Sofia. 16 mii de tone metale vechi pe adresa oţelariilor Potrivit unei lăudabile tradiţii, tinerii din regiunea Braşov, ca şi aceia din întreaga ţară, participă cu entuziasm la acţiunile de co­lectare a metalelor vechi. în acest an, tineretul regiunii noastre a colectat şi trimis oţelă­riilor patriei o cantitate de 16.866 tone metale vechi. Aceasta întă­reşte convingerea că în anul 1965 cantităţile de metale vechi colec­tate de tineri vor fi mai mari de­cit acelea din 1964 , cînd în în­tregul an fuseseră colectate 18.400 tone. Expoziţie de material didactic La liceul nr. 1 din Sf. Gheorghe s-a deschis o interesantă expoziţie de materiale didactice. Sunt expuse cele mai noi materiale didactice con­fecţionate de întreprinderile de ma­terial didactic ale Ministerului învă­­ţămîntului, cit şi cele confecţionate de cadrele didactice pe plan local. Dintre materialele confecţionate de cadrele didactice se remarcă aparatul „Circuitul oscilant“ executat de pro­fesorul Racz Gabor, directorul li­ceului nr. 2 din localitate, radio­receptorul confecţionat de profeso­rul Nicolae Antal, „Circulaţia cu­rentului electric“ confecţionat de profesorul Zoltán Kristó. (GH. BRIOTĂ, coresp.). A ÎNCEPUT ŞCOALA! Dacă ar exista un rol de seismograf care să măsoare intensitatea emoţiei, probabil că ieri, cu prilejul deschiderii noului an şcolar, ar fi înregistrat gradul maxim în întreaga ţară, deoarece aproa­pe nu e familie care să nu fi partici­pat in vreun fel la această adevărată sărbătoare a şcolii şi a culturii din patria noastră. Pe pelicula fotografică şi în carnetul de reporter am încercat să cuprindem cîteva aspecte din această zi, să culegem gînduri şi impresii care — toate laolal­tă — răsfrîng o parte din marea bucu­rie trăită de elevi, părinţi, cadre di­dactice. Iată-ne la Şcoala generală nr. 5, cea mai tinără şcoală din oraşul Bra­şov. Intîmplarea face că se află în ve­cinătatea unor sere. Florile vor fi fost uimite de frumuseţea în beton şi sticlă, răsărită alături, rivalizînd cu ele în eleganţă şi armonii cromatice. Tencuiala clădirii e încă proaspătă, în curte se greblează nisipul, femei harnice încă mai au­ de şters o pată invizibilă de var, pentru ca totul să strălucească în clipa cînd vor sosi elevii. Textilistul Gheorghe Neculicioiu, a cărui fetiţă e elevă în şcoală, a venit cu un burghiu, să meşterească ceva la bănci. Directorul­ şcolii, tov. Buran Teodor, nou şi dînsul in această muncă, ţine să precizeze: — Părinţii elevilor ne-au ajutat mult să terminăm unele lucrări pentru des­chiderea anului şcolar în bune condi­­ţiuni. Tovarăşii Prejmereanu, Perju, Daten, Hrihor, Burlacu şi alţii au ară­tat mult interes faţă de şcoală şi a­­ceasta ne dă încrederea că, avînd spri­jinul familiei, vom reuşi să asigurăm succesul muncii noastre instructiv-educa­­tive cu elevii. E încă devreme, dar curtea şcolii a început să se aglomereze ; copiii au bu­chete de flori în mîini; ghiozdanele şi servietele sînt uşoare — abia auzi răz­­bătînd din ele vreun zornăit de cre­ioane. Cărţile îi aşteaptă nu pe raftul librăriei, ci pe banca din clasă, frumos legate şi cu o mica floare albă deasu­pra. E darul pe care partidul şi guver­nul ţării îl oferă tinerelor generaţii. Un dar minunat e însăşi această şcoa­lă nouă în care copiii păşesc acum e­­moţionaţi (foto 1). E primul pas pe treptele culturii, sub privirea atentă a dascălilor lor. In faţa acestor copii se deschide un viitor luminos ; drumul în­văţăturii e larg in faţa lor. De undeva de aproape, ochii părinţilor care i-au însoţit pe copii la şcoală urmăresc cu încredere şi emoţie acest prim pas al copiilor lor în noua şcoală. O bunicuţă, Streitferdt Leontina, rosteşte încetişor: — Astăzi totul e altfel! Şi eu am fost o elevă bună, şi eu am vrut să în­văţ carte, să ajung profesoară, dar nu s-a putut. Eram prea săraci. Astăzi totul e altfel ! Mă bucur pentru micul Er­nest, nepotul meu, că el cunoaşte o alt­fel de viaţă decit am cunoscut-o eu. Intre elevul de-o şchioapă şi bunica lui se află nu cîteva generaţii, ci o în­treagă istorie. In clasa a ll-a B din aceeaşi şcoală, elevii au întîmpinat-o pe învăţătoarea Vasile Maria cu flori, urări şi scrisuri pline de încredere (foto 3) . Text: VAL. COLIBAN Foto: GH. BĂNUŢĂ (Continuare în pag. a 3-a) LUCRĂRILE AGRICOLE LA TIMP şi la un Înalt nivel agrotehnic­­­ Pregătirile trebuie Intensificate Veştile sosite la redacţie consemnea­ză faptul că în cadrul gospodăriilor de stat şi cooperativelor agricole de pro­ducţie se desfăşoară, în prezent, cu tot mai mare intensitate, pregătirile pen­tru însămînţările de toamnă, în raioa­nele Agnita, Mediaş, Sibiu, Sighişoara, precum şi în unităţile ce aparţin de oraşul Braşov, condiţionatul orzului s-a terminat. Selectatul griului se află intr-un stadiu mai avansat în raioanele Agnita, Mediaş, Sighişoara şi altele. Pe regiune, pînă la data de 14 sep­tembrie condiţionatul seminţelor de grîu-secară s-a efectuat în proporţie de 81 la sută în cooperativele agricole şi de 90,5 la sută în gospodăriile de stat. Eforturi mai susţinute la executarea acestei lucrări trebuie să se depună în cooperativele agricole din raionul Fă­găraş, care au condiţionat numai 64,5 la sută din cantitatea de grîu planifi­cată, precum şi în cele din raioanele Tg. Secuiesc (67,1 la sută) şi Sibiu (74,9 la sută). O lucrare care de asemenea trebuie grăbită este pregătirea terenului pen­tru însămînţări, deoarece arăturile pen­tru însămînţări au fost făcute pe mai bine de 38 la sută din suprafaţa pre­văzută, iar pregătirea patului germina­tiv pe numai 13,5 la sută. Sunt unele raioane ca Sf. Gheorghe, oraşul Bra­şov, Rupea, Făgăraş, Agnita unde există un mare decalaj între aceste două lu­crări. în regiune semănatul culturilor de toamnă a început. în raioanele Me­diaş, Sighişoara, Agnita, Sibiu, Rupea s-a semănat orz pe suprafeţe întinse. De asemenea, s-au semănat suprafeţe destul de mari cu alte culturi (secară masă verde şi borceag). în curînd se va începe şi semănatul griului. Este necesar ca în toate coope­rativele agricole din regiune şi mai­ ales în cele rămase în urmă să se ia măsuri pentru intensificarea pregătirii seminţe­lor, a terenului ca şi pentru recoltarea cu prioritate a culturilor tîrzii de pe suprafeţele destinate pentru însămîn­­ţarea cerealelor de toamnă. Experienţa, un bun învăţător In acest an cooperativa noastră a­­gricolă a obţinut de pe cele 197 ha. cultivate cu gnu o producţie de 2.470 kg. la ha. In cultură am avut 4 soiuri de grîu, dintre care soiul Bezostaia s-a com­portat cel mai bine. Pe unele suprafeţe acest soi a dat o producţie de peste 4.000 kg. la ha. In anul agricol 1965—1966 vom cul­tiva grîu pe 220 ha. din care ISO ha. vor fi semănate cu grîu din soiul Be­zostaia iar restul cu Harrach. Amplasarea griului am făcut-o din vreme după premergătoare corespunză­toare. Pînă în prezent pe suprafeţele unde însămânţăm grîu după grîu, s-au executat două arături. Pe întreaga suprafaţă administrăm cite 200 kg. superfosfat la ha., iar pe 42 ha. am administrat şi cite 20 tone îngrăşăminte organice la ha. Sămânţa am condiţionat-o în între­gime. In prezent lucrăm la pregătirea solului, astfel ca semănatul griului din soiul Bezostaia să-l începem la sfîrşitul lunii septembrie și să-l terminăm pînă în jurul datei de 10 octombrie. Ing. ION UNGUREANU, de la cooperativa agricolă din Ungra, raionul Rupea ^ În raionul Sighişoara Semănatul se desfăşoară din plin Oamenii muncii din agricultura raionului Sighişoara muncesc cu a­­vînt nestăvilit.­­ La Şaroş, Nadeş, Vînători sau Saschiz, oriunde ai merge, întîlneşti sute de cooperatori lucrînd la re­coltatul culturilor tîrzii şi la însă­mînţări. Ei primesc un sprijin pre­ţios din partea mecanizatorilor de la S.M.T. Sighişoara. La cooperativa agricolă din Şa­roş, tractoriştii Octavian Diac şi Heinrich Mathes din brigada con­dusă de Vasile Şureanu lucrează de zor la însămînţări cu două semă­nători S.U.-29. Pînă în ziua de 14 septembrie ei au însămînţat 62 ha. cu orz de toamnă din cele 140 hectare planificate, executînd numai lucrări la un înalt nivel calitativ. Semănatul orzului de toamnă se desfăşoară din plin şi la alte coope­rative agricole. La Nadeş, de exem­plu, din 80 hectare planificate au fost însămînţate 68 ha., la Vînători tot din 80 ha. planificate s-au în­­sămîriţat 60 ha., la Saschiz din 100 ha., 53 ha. etc. Pe raion, din 1.602 ha. planifi­cate au fost însămînţate 427 ha. De la consiliul agricol raional am fost informaţi că începînd cu ziua de 15 septembrie în unităţile agricole din raion S-a pornit cu toate forţele la semănat, astfel că pînă la sfîrşitul acestei săptămîni semănatul orzului va fi terminat. La cooperativele agricole din Sîntioana, Sighişoara, Saschiz şi al­tele a început şi semănatul secarei pentru boabe. Din 112 ha, planifi­cate pînă în prezent s-au însămîn­ţat 33 ha. în toamna acestui an, cooperati­vele agricole din raion vor însă­­mînţa cu grîu peste 6.500 hectare. Paralel cu semănatul Orzului şi se­carei, un număr de tractoare lu­crează de zor la pregătirea terenu­lui pentru semănatul griului, reali­­zîndu-se pînă în prezent circa 500 ha. Concomitent cu pregătirea solului sunt administrate cantităţi însemnate de îngrăşăminte organice şi chimice. în jurul datei de 1 octombrie în raion va începe şi semănatul griu­lui. Ţăranii cooperatori, sprijiniţi de mecanizatori, sunt hotărâți să execute semănatul la timp și la un înalt nivel agrotehnic. 1 i

Next