Drum Nou, februarie 1968 (Anul 25, nr. 7179-7202)
1968-02-14 / nr. 7189
rum nou QRSAfi Al COmiTETUlUt REOIOllAl BRASOV Al P.C.I. Şl AL SFATULUI POPULAR REOIOHAl ANUL XXV Nr. 7189 Miercuri, 14 februarie 1968 4 pagini 25 ban) Pr^rteH twto trire, m*t*-vâ! S-A ÎNCHEIAT CAMPANIA DE PRELUCRARE A ZAHĂRULUI Ieri s-a încheiat la Fabrica de zahăr din Bod, una din cele mai lungi campanii de prelucrare a zahărului. Numai în perioada ce a trecut din acest an s-a realizat aici o producţie suplimentară de 12 milioane de lei, obţinîndu-se circa 2.500 tone de zahăr peste prevederile planului. Măsurile luate pentru organizarea pe baze ştiinţifice a producţiei au permis depăşirea productivităţii muncii, a sarcinii de beneficii şi de reducere a preţului de cost. De azi colectivul fabricii trece la organizarea remontului, deci la pregătirea pentru noua campanie. MODERNIZAREA ŞOSELEI BRAN — CÎMPULUNG Una dintre cele mai vechi şosele din ţara noastră, şoseaua Bran—Cîmpulung, este supusă în prezent unor lucrări masive de modernizare şi asfaltare. Pînă acum au fost asfaltaţi 9 km. din cei 47, cîţi măsoară acest drum. Lucrările de modernizare sînt executate de întreprinderea de construcţii în transporturi Braşov. în aceste zile, constructorii au ajuns cu lucrările în zona Giuvala, desfăşurîndu-şi activitatea la o altitudine de peste 1.390 m. In anul curent ei vor asfalta încă 16,5 km. drum, urmînd ca în anul viitor să încheie definitiv toate lucrările. DOCUMENTAŢII PENTRU NOI PLANTAŢII DE VII ŞI POMI In anul acesta, patrimoniul viti-pomicol al cooperativelor agricole de producţie şi lucrările de îmbunătăţiri funciare se vor extinde simţitor. Specialiştii D.R.I.F.O.T.-ului au întocmit documentaţiile necesare pentru înfiinţarea de noi plantaţii de vii la cooperativele agricole din Blaj, Cergăul Mare, Micăsasa, Moşna, Bucerdea, totalizînd 142 ha., şi studiul tehnico-economic pentru executarea unor lucrări de desecări la cooperativa din Estelnic ce va cuprinde o suprafaţă de 2.100 ha. In curs de definitivare sunt proiectele pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole la cooperativele din Scorei, Poian, Moreni etc., precum şi pentru efectuarea unor lucrări de îmbunătăţiri pe păşunile de la Măieruş, Criţ, Archita, Perşani şi altele. PUPA UN SEMESTRU PE COORDONATELE UNEI EXPERIENŢE FRUCTUOASE A trecut mai bine de un semestru de cînd în 11 întreprinderi industriale din regiunea noastră s-a trecut la experimentarea unor măsuri de îmbunătăţire a planificării, finanţării, creditării şi conducerii întreprinderilor, de întărire a cointeresării şi răspunderii materiale. Aplicarea acestor măsuri se întemeiază pe Hotărîrea Consiliului de Miniştri numărul 1.404, încadrîndu-se organic în ansamblul măsurilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului. Este deci firesc ca rezultatele acestor măsuri să suscite un interes deosebit, cu atît mai mult cu cit experimentările se vor desfăşura şi în acest an. Care sunt rezultatele de pînă acum ? Iniţiativă şi răspundere incontestabil că cele 11 întreprinderi s-au transformat în lunile la care ne referim în tot atâtea laboratoare ale experienţei înaintate. Acordarea unei mobilităţi sporite şi a unei autonomii funcţionale mai largi în îndeplinirea planului, a sporit iniţiativa întreprinderilor în folosirea cît mai eficientă a potenţialului uman, tehnic şi material. Este de remarcat că în multe întreprinderi, probleme dificile care pînă nu de mult nu-şi găseau soluţii, au fost rezolvate cu succes. Specialiştii din întreprinderi sînt unanimi de părere că prin, cei 7 indicatori stabiliţi de hotărîre se realizează o strînsă legătură între activitatea întreprinderilor şi interesele generale ale economiei. Indicatorul ,,Producţia marfă vîndută şi încasată“ a devenit un barometru al grijii faţă de cerinţele beneficiarilor, impunînd măsuri cu efect imediat în desfăşurarea ritmică a producţiei. Fabrica de şuruburi din Braşov, de pildă, sesizînd solicitările insistente ale beneficiarilor pentru un volum sporit de organe de asamblare, şi-a depăşit prevederile planului de producţie cu 10 milioane Iei. Aceasta a fostcu putinţă prin utilizarea mai deplină a capacităţilor de producţie, facilitată de posibilitatea depăşirii numărului de salariaţi în cadrul fondului total de salarii. De altfel, indicatorul „Fond total salarii“ a înlesnit şi altor unităţi economice posibilitatea, să-şi manifeste iniţiativa în utilizarea mai judicioasă a potenţialului uman. Conducerile Uzinei de tractoare şi Combinatului chimic din Făgăraş au dispus trecerea în munca de concepţie şi de cercetare a unui număr însemnat de ingineri şi tehnicieni din secţii,, locul lor fiind suplinit cu succes de maiştri. Măsurile preconizate s-au reflectat şi în reducerea, la marea majoritate a întreprinderilor, a stocurilor supranormative, creditelor restante și respectiv, a volumului dobinzilor penalizatoare. Folosirea judicioasă a mijloacelor circulante a permis Fabricii de șuruburi să înlăture creditele restante care, pînă nu de mult, au fost un „musafir“ permanent la această întreprindere. La uzina „Tractorul“, ansamblul măsurilor luate pentru diminuarea rebuturilor şi îmbunătăţirea ritmicităţii, a determinat o scădere a creditelor restante de la 30—40 milioane lei în semestrul I, la sub un milion la finele anului. Fireşte, întărirea disciplinei economico-financiare s-a răsfrînt pozitiv în bilanţul eficacităţii. Dacă în semestrul I 1967, uzina a plătit dobînzi penalizatoare de peste 1,5 milioane lei, nivelul lor a scăzut sub 300.000 lei în semestrul II. Măsurile luate au stimulat în același timp utilizarea cu mai mult curaj de către întreprinderi a creditelor bancare pentru efectuarea de lucrări de mică mecanizare. La uzina „Colorom“ din Codilea (director Vulcu Miron) au fost utilizate pentru scopuri productive credite de aproape 3 milioane de lei. Cu ajutorul micii mecanizări, o veche secţie de betanaftol a fost transformată într-un atelier în care se realizează acum meta-aminofenolul, solicitat de industria farmaceutică şi care, pînă nu de mult, se importa. Şi la Fabrica de şuruburi, M. STOIANOVICI şi ZOLTÁN FORT, economişti (Continuare în pag. a 2-a) Aspect din Fabrica de hîrtie şi celuloză Zărneşti. Secţia de fini.•saj-hîrtie, una din secţiile fruntaşe pe întreprindere. A I STELUŢELE HĂRNICIEI 17.153. Acesta e numărul fruntaşilor în întrecerea socialistă pe 1967 din oraşul Braşov. Şi tot acesta e numărul steluţelor rubinii prinse pe piepturile celor care anul trecut s-au evidenţiat lună de lună în producţie. Caracterul sărbătoresc în care are loc înmînarea distincţiilor, în adunările grupelor sindicale din întreprinderile oraşului, stîrneşte momente de emoţii dar şi de legitime satisfacţii. E o binemeritată răsplată a muncii. E o preţuire a vredniciei celor care, prin faptele lor, smulg timpului şi maşinilor valori tot mai preţioase. S-ar merita să menţionăm aici numele tuturor acestor cavaleri ai hărniciei. Spaţiul însă nu ne permite. De menţionat este însă faptul că o bună parte din ei nu primesc pentru prima oară această insignă. Bunăoară, un număr de 2.200 de fruntaşi obţin steluţele rubinii pentru a cincea oară consecutiv. Dovedind merite deosebite în întrecerea socialistă, aceştia şi-au pus amprenta muncii lor entuziaste pe toate marile înfăptuiri ale Braşovului din ultimii ani. Recompensate pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor de plan pe 1967 sunt şi echipele şi brigăzile care s-au situat peste media realizărilor în producţie. In întreprinderile oraşului, titluri de diplome de colective fruntaşe au fost atribuite unui număr de 1.231 de echipe şi brigăzi. Tot astfel, 119 secţii declarate fruntaşe pe întreprinderi, au primit, sau urmează să primească, diplome şi drapele roşii. Distincţiile, ce răsplătesc şi dau atîtea satisfacţii în aceste zile oamenilor muncii din oraşul Braşov, sînt nu numai o răsplată a muncii. Ele reprezintă un puternic stimulent, un îndemn de a munci mai bine, de a da patriei mai mult. Traseu schimbat A lucrat la cabana „Clăbucet-plecare" din Predeal, în 9 februarie şi-a luat salariul şi a plecat. La Braşov, a doua zi, a furat buletinul de identitate şi libretul C.I.C. al unei priefeni care i-a ridicat banii depuşi şi... iar a vrut sa plece. De data aceasta, Maria Pagu din Sacete n-a mai reuşit. Insă pentru scurt timp. După pronunțarea sentinței (furt, Înşelăciune, fals și definerea unui buletin străin) instanța ii va propune o nouă călătorie... La penitenciarul din Codlea. „Braconaj“ La Uniunea Cooperatista regională s-au recepţionat apeluri insistente de la Sâcele, Prejmer şi din alte cooperative agricole: „Turme de oi propietate personală au intrat peste semănăturile de grâu şi orz pricinuiindu-ne pagube.” Ce-i de făcut !ntrucit şi acesta este un soi de... braconaj, „braconierii” sa fie trataţi după lege. Şi caratele au pălit Se ştie ce simbol înalt a atribuit omul verighetei. Sudorul Neghină Lucian (şantierul Steagul roşu, bloc 25, tronsonul 5), i-a găsit o noua utilizare. Fiind surprins de cetăţeanul I. Cazacu, în timp ce acosta huliganic o femeie căsătorită, el şi-a arătat degetul: „Uitafi-vâ, sunt un om serios." Dar strălucirea caratelor de pe deget nu i-a putut ascunde neseriozitatea. REDUTA CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA In ziua de 13 februarie 1968,la Palatul Republicii, a avut loc şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarăşii Constanţa Crăciun şi Ştefan Peterfi, vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Dragan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudiţeanu, AthanaseIoja, Ion Popescu-Puţuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs şi Iacob Ieelu, membri ai Consiliului de Stat. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naţionale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituţie, precum şi proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuţiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărit ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naţionale. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe tovarăşul V. Koucky In zilele de 12 şi 13 februarie, tovarăşul V. Koucky, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în ţara noastră, la invitaţia C.C. al P.C.R. Marţi dimineaţa, oaspetele a fost primit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, şi J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. în timpul şederii în România, tovarăşul V. Koucky a avut convorbiri cu tovarăşii Paul Niculescu-Mizil şi Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarăşii Vasile Vlad, şeful secţiei relaţiilor externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la Bucureşti, J. Sedivy, adjunct al şefului secţiei internaţionale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, şi E. Uivary, activist la secţia internaţională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă caldă, tovărăşească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relaţiilor de prietenie dintre cele două partide şi state, precum şi asupra unor probleme actuale ale mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale. Marţi după-amiază, tovarăşul V. Koucky s-a înapoiat la Praga. In cuprins: însemnări pe marginea stilului de muncă al organizaţiilor de partid Ludovic Spiess şi Teatrul liric din Braşov (pag. a 2-a) în „laboratoarele’ frumosului şi fanteziei (pag. a 3-a) Patrioţii sud-vietnamezi continuă acţiunile ofensive Oare mai trăieşte Bormann ? (pag. a 4-a.) „Prietenii operei“ Continuîndu-şi seria acţiunilor întreprinse în cadrul cercului intitulat „Prietenii operei“, Teatrul muzical din Braşov desfăşoară o apreciabilă activitate menită a-l apropia pe omul contemporan de muzică, formîndu-l în spiritul receptării unor valori muzicale certe. Adresîndu-se cu precădere spectatorului tînăr, aceste acţiuni reuşesc să stîrnească interesul, ele desfăşurîndu-se mai întotdeauna cu sălile pline. Ieri seară, în sala Teatrului dramatic din Braşov, a fost prezentată, de exemplu, opera „Boema“ de Puccini, însoţită de prezentarea acţiunii şi a muzicii acesteia de către muzicologul Grigore Constantinescu. Astfel, s-a asigurat posibilitatea ca toţi spectatorii să pătrundă în înţelesul acestei capodopere muzicale, să-i sesizeze sensurile majore. Acţiunea s-a bucurat de un deosebit succes. Electrificarea satelor în plină desfăşurare Extinderea electrificării satelor n-a contenit nici în lunile de iarnă. In multe din comunele electrificate în cursul anului trecut, continuă lucrările de extindere a reţelei, iar în cele planificate pentru anul acesta, o dată cu repartizarea fondurilor, se trece la acţiune. Pentru anul 1968 a fost prevăzută electrificarea a încă 30 comune şi sate, dintre care 8 în raionul Mediaş, 3 în raionul Sighişoara, 3 în raionul Făgăraş, 5 în raionul Sf. Gheorghe şi 11 în raionul Tg. Secuiesc. Zilele acestea a fost deschisă finanţarea şi s-au creat condiţii pentru începerea lucrărilor de electrificare în satele Idiciu şi Lupu, din raionul Mediaş, Şinca Nouă, din raionul Făgăraş, Dobîrnău, din raionul Sf. Gheorghe. In acelaşi timp, sfaturile populare şi deputaţii, mobilizînd cetăţenii, fac intense pregătiri şi în celelalte localități, executînd lucrări de prospectare a traseelor, de identificare a materialelor ce pot fi procurate pe plan local și transportarea acestora pe trasee. Îu lucrările din anul acesta, electrificarea satelor pe teritoriul regiunii va fi îndeplinită în proporție de peste 80 la sută, reprezentînd practic terminarea electrificării în toate localitățile accesibile pentru acest scop. Luminile de pe Valea Rîş nind am ieşit de la sesiunea sfatului, popular, se înnoptase de-a binelea. Ruinele cetăţii, luminate puternic de reflectoare, semănau cu o chivără medievală de argint, aşezată pe coama neagră a muntelui împădurit, care face strajă Rîşnovului. Ele completează cu o notă romantică, plină de vrajă, aspectul nocturn al orăşelului, alături de construcţiile noi, de magazinele cu vitrine largi, încununate de scânteietoare vitrine luminoase, reflecate în asfaltul umed al străzilor. Ne aflăm încă sub impresia însufleţitelor discuţii, unde s-a vorbit de împliniri pe noile coordonate de dezvoltare ale Rîşnovului, pe măsura „vocaţiei lui industriale şi turistice“. Putem considera vocaţia industrială a rîşnovenilor veche de cind lucrau la nicovală scripeţi pentru construirea castrelor romane, pentru ca măsura talentului lor să se realizeze în anii socialismului, sub înrîurirea celor două mari uzine din vecinătate. Dar vocaţia lor turis- SECVENJE tică a început să se manifeste abia de cîteva generaţii, valorificată la o scară foarte modestă. Azi însă, prins în angrenajul care dă activităţii turistice un puternic impuls, Râşnovul e destinat să devină principalul pivot al marilor căi de comunicaţie şi drumeţie din jurul Braşovului. Aşezat în depresiunea către care converg căile dinspre masivele Făgăraşului, Pietrei Craiului, Bucegilor, Cristianului Mare, Rişnovul e anume creat ca să vină în întîmpinarea oaspeţilor, să le ofere un popas plăcut sau odihnă mai îndelungă. Cetăţenii oraşului, care în anul trecut au introdus reţeaua de apă potabilă, au împietruit străzi şi au construit trotuare, vor să continue pe plan şi mai larg acest program gospodăresc, în anul acesta. Intre altele, va fi asfaltat drumul spre punctul turistic din Valea Cetăţii, unde se amenajează un camping după toate cerinţele confortului campestru şi tot de aici va porni o şosea modernă spre Poiana Braşovului, a cărei terminare e fixată pentru prima jumătate a anului viitor. In felul acesta, trecînd prin Valea Rîşnoavei Maru- SANDU PLUGARU (Continuare în pag. a 3-a) Valenţe majore ale unui eveniment de muzică uşoară contemporană Aşa cum anunţam în numărul de ieri al ziarului nostru, între 5 şi 10 martie, Braşovul va fi gazda unei prestigioase manifestări artistice . Festivalul internaţional de muzică uşoară „Braşov — România", dotat cu marele premiu „Cerbul de aur". Organizat de Radioteleviziunea română, acest festival — care se va desfăşura începînd din 1968 în fiecare an la Braşov, la începutul lunii martie— urmăreşte să-şi aducă aportul la dezvoltarea muzicii uşoare româneşti şi internaţionale, la afirmarea unor tineri interpreţi de muzică uşoară (români şi din alte ţări) de certă valoare artistică. In acest sens nu este lipsită de semnificaţie însăşi denumirea celei mai înalte distincţii pe care o va acorda festivalul, ,,numele" marelui premiu fiind o sugestivă metaforă a bogăţiei cinegetice a Carpalilor noştri, atît de apreciată in întreaga lume. Mai mult, faptul că una dintre clauzele desfăşurării Festivalului prevede că ,,producţiile cu caracter publicitar sau comercial nu sunt acceptate în programe" îi conferă acestuia o deosebită altitudine profesională şi artistică, ceea ce a facut ca ideea organizării lui să fie privită cu viu interes de un mare număr de interpreţi de muzică uşoară, de specialişti, compozitori, critici de muzică de la noi şi de peste hotare. Se poate afirma, încă de pe acum,judecind după numărul mare de ţâri şi interpreţi care şi-au manifestat dorinţa de participare ca Festivalul internaţional de muzică uşoară de la Braşov ,se va înscrie printre cele mai reprezentative manifestări similare din Europa. De altfel, interesul faţă de festival este sporit şi datorită modului în care se va desfăşura acesta. Aşa după cum anunţam, pe lingă concursul Festivalului, care se va desfăşura în sala Teatrului dramatic din Braşov şi in cadrul căruia vor evolua tineri interpreţi din ţara noastră şi din alte ţări, vor avea loc, în paralel, gale de muzică uşoară ale festivalului susţinute de solişti „hors-concurs" invitaţi ai Radioteleviziunii române. Soliştii „hors-concurs", vedete prestigioase ale muzicii uşoare internaţionale vor cînta la „Clubul Festivalului", care va fi amenajat in incinta modernului bar al restaurantului „Carpali". Printre aceştia se numără reprezentanţi ai unor ţări ca Anglia (Katty Kirby, Cleo Lane, Jonny Dankwart), Bulgaria (Maria Milleva), Franţa (Gilbert Becaud, Jean Claude Pascal, Pia Colombo), Italia (Rita Pavone, Bobby Solo, Caterina Caselli), Portugalia (Amalia Rodrigue) etc., etc. Zilele Festivalului se vor transforma în adevărate sărbători ale muzicii uşoare, ceea ce, bineînţeles, va suscita in mare măsură interesul iubitorilor acestui gen din ţară şi din alte ţări. Dar mai ales Festivalul va avea răsfrîngeri deosebite asupra activităţii desfăşurate de interpreţii de muzică uşoară şi compozitorii de pretutindeni. De notat faptul că deşi „caietul de melodii româneşti“ (ti l. STOE (Continuare în pag. a 2-a) I f