Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)

1968-12-03 / nr. 7439

urum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7439 Harţi, 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani La întreprinderea industrială locală Braşov Eficienţă cu intermitenţă Creşterea eficienţei — necesitate de prim ordin a întregii acti­vităţi economice — este atributul bunei organizări a produc­ţiei şi a muncii, a valorificării superioa­re a multiplelor re­surse materiale şi u­­mane de care dispune fiecare întreprindere. Indicatorul care re­flectă sintetic reali­zarea acestor exigen­ţe este beneficiul e­­fectiv obţinut într-o anumită perioadă. Preocuparea pentru îndeplinirea şi după­Consecinţa acestei situaţii este că, în timp ce întreprinderea are un angajament anual de beneficii peste plan de 400.000 lei, pe 10 luni ea se prezintă cu o nerealizare a planului de beneficii de 2,3 la sută (adică 576.000 lei). Ne-am pus, fireşte, întrebarea care este explicaţia a­­cestei nesatisfăcătoa­re stări de lucruri şi, în acelaşi timp­, a in­termitenţei cu care activitatea economică a întreprinderii trece din domeniul eficien­ţei în cel al lipsei de eficienţă ? în acest scop ne-am adresat tovarăşului ing. NI­­COLAE COSTIN, di­rectorul întreprinderii, care ne-a relatat : „Este o situaţie a­­parent paradoxală: să îndeplineşti şi sa de­­păşeşti planul produc­ţiei marfă vîndută şi încasată, şi totuşi să nu realizezi benefi­ciul planificat. Nor­mal, nu trebuia să se petreacă aşa. S-au în­­tîmplat însă unele lu­cruri ..." Şi ne înşiră cauzele (bineînţeles, cele de natură aşa-zis obiectivă) care au de­terminat, situaţia în discuţie. Lista acesto­ra mai este completa­tă de tovarăşul NICO­­LAE IEŞAN, contabi­lirea beneficiului pla­nificat trebuie deci în mod necesar să fie o constantă a activităţii de producţie a tuturor întreprinderilor, în unele unităţi e­­conomice însă, prin­tre care se numără şi întreprinderea indus­trială locală din Bra­şov, această preocu­pare este, ca să spu­nem aşa ... tare necon­stantă. Iată de altfel oscilaţia manifestată în realizarea benefi­ciului planificat din activitatea totală la a­­ceastă întreprindere în acest an : Iul şef al întreprinde­rii. Din păcate, în cursul discuţiei, la ca­pitolul „cauze de or­din subiectiv", depen­dente de activitatea internă, de organiza­rea producţiei şi a muncii, interlocutorii noştri au fost foarte rezervaţi. Astfel de cauze, ca­re poartă de fapt vina pentru nerealizarea planului de beneficii nu pot fi, însă, trecute aşa uşor cu vederea. Una dintre cele mai importante este depă­şirea costurilor plani­ficate de producţie, ceea ce a făcut ca cheltuielile la mia de lei producţie marfă să crească în trimestrul III, de pildă, cu 7,9 lei. Acest lucru dovedeşte, că organizatorii pro-’­ducţiei de la Industria locală Braşov nu ur­măresc permanent şi operativ reducerea consumurilor de ma­terii şi materiale sau a altor cheltuieli ino­portune ori ineficien­te. Aşa se face că la un număr destul de mare de produse ale întreprinderii, preţul de cost în loc să sca­dă, cum este normal, dimpotrivă creşte. Es­te cazul, de pildă, la articolele de menaj din sârmă nichelată, a căror cheltuieli de producţie la mia de lei producţie marfă au crescut, de peste 2,16 ori, ceea ce a dus la o nerealizare a benefi­ciului planificat cu 261.000 lei. Un alt fenomen, le­gat de primul, care in­fluenţează realizarea beneficiului, este scă­derea substanţială a rentabilităţii la un în­semnat număr de pro­duse. Situaţiile de cal­cul al rentabilităţii principalelor produse consemnează astfel la 30 iunie circa 20 pro­duse în această situa­ţie,­ iar la 30 septem­brie circa 24. De re­marcat este că pe lin­gă unele produse la care rentabilitatea scade de la un trimes­tru la altul, sunt mul­te care-şi schimbă sta­­tutul de eficienţă de la o perioadă la alta, adica uneori rentabi­litatea scade, iar alte­ori creşte (? !). Este un lucru care nedumi­reşte în mare măsură şi a cărei explicaţie rămîne încă deschisă. Amploarea şi sensul acestor fluctuaţii de­termină însă ca în pe­rioada respectivă în­treprinderea să reali­zeze sau nu sarcinile de plan la beneficii. Cauza principală a scăderii rentabilităţii este, desigur, creşte­rea faţă de plan a pre­ţului de cost. Cu toate acestea, se mai întim­­plă şi situaţii parado­xale de acest gen : scăderea concomiten­tă, la acelaşi produs, atît a preţului de cost cit şi a rentabilităţii. Aşa s-au­ petrecut lu­crurile,­ de pildă, cu produsul „Rame L.D.E." al cărui preţ de cost deşi scăzuse cu 1,7 la sută la 30 septembrie, în loc să determine o creştere a rentabilităţii, a avut ca urmare... reducerea acesteia cu 31,5 la sută (!?!). Şi acesta nu este o excepţie, mai sunt şi alte pro­duse de acest gen. GH. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) Perioada :Sume (lei) Procente Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Luna octombrie 172.000 -352.000 387.000 369.000 - 1,48 - 4,65 - 4,56 -15,80 Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Noile maşini cu care este înzestrată secţia bile a uzinei „Rul­mentul“ asigură o calitate superioară a rulmenţilor. Foto : Gh. BĂNUIA PIETONUL In confruntarea CU STRADA Circulaţia pietonilor in condiţiile creşterii continue a numărului de autovehicule ridică, mai ales în marile oraşe, serioase probleme de reglementare a circulaţiei în scopul prevenirii accidentelor. în acest sens legea a prevăzut in mod expres reguli care trebuie res­pectate cu stricteţe de către toţi pietonii. Astfel, art. 63 din Instruc­ţiunile aprobate prin H.C.M. 776/1966, prevede la litera „d" ca o obligaţie a tuturor: „Traversarea drumurilor publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietoni­lor, iar în oraşe, unde asemenea indicatoare şi marcaje lipsesc, pe la capătul străzii, după asigurarea în prealabil a neexistenţei unui pericol". Desigur, circulaţia pietonilor ridică o diversitate de aspecte privind respectarea legii, precum şi consecinţele încălcării norme­lor stabilite. în acest sens, am solicitat tovarăşului lt. colonel ION DIACONU, inspector şef adjunct la Inspectoratul judeţean de mili­ţie, un scurt interviu : — Pot fi preîntîmpinate acci­dentele de circulaţie ? — Dacă prevederile legale ar fi respectate, foarte multe accidente ar fi preîntîmpinate. Cînd vorbesc despre respectarea legii, mă refer atît la şoferi cit şi la pietoni. To­tuşi, trebuie să remarc faptul că încălcările pe care le comit pie­tonii sunt, ca număr şi gravitate, foarte mari. Este adevărat, marea majoritate a pietonilor folosesc drumurile în mod civilizat. Ei dovedesc o justă înţelegere a regulilor şi, în primul rînd, înţeleg să-şi apere propria lor viaţă. Sînt însă multe persoane care circulă la voia în­­timplării, aşa cum se circula cu­ zeci de ani în urmă, cînd perico­lul de accidente era aproape ine­xistent. Asemenea oameni traver­sează strada fără a se asigura, ig­­n­orînd nu numai legea, ci însuşi bunul simţ. De altfel, ei procedea­ză la fel şi în alte ocazii, de exem­plu, atunci cînd păşesc fără nici o reţinere peste zona verde, peste florile din rigole, în speţă, peste munca semenilor lor. Şi cînd te gîndeşti că vîrsta îi olligă ca de la ei copiii să înveţe numai lu­cruri bune ! In această situaţie ce învaţă copilul de la părinţii care-l duc de mină şi traversează strada la întîmplare ? — Care sint consecinţele aces­tor neglijenţe de încălcare a nor­melor de circulaţie ?­­ Din totalul accidentelor de circulaţie, ce s-au produs anul a­­cesta pe raza judeţului, 34 la sută sunt cauzate prin încălcarea legii de către pietoni. în luna octom­brie, numai în oraşul Braşov, s-au comis 5 accidente grave, dintre care 2 mortale, din vina pietoni­lor. Pop Floarea, de exemplu, a tra­versat Calea Bucureştilor ,­ prin­­tr-un loc nemarcat şi fără a se a­­sigura. Ca urmare, a fost surprin­să de un autovehicul şi acciden­tată mortal. Tot în asemenea îm­prejurări au fost răniţi grav Clin­­ciu Emilian şi Cîmpeanu Maria, care au scăpat cu viaţă datorită prudenţei şoferilor şi îngrijirilor medicale ce li s-au dat. Unii din­tre pietoni circulă, cum s-ar spu­ne, „cu capul în nori". Un aseme­nea exemplu ni-l oferă Suciu Du­mitru din Braşov, care traversînd strada la întîmplare, s-a lovit din­ Interviu realizat de TRAI­AN CATINCESCU (Continuare în p­g. a 2-a) 9 ÎN NUMĂRUL DE AZI Cheia de boltă a creșterii efici­entei muncii de partid (pag. a 2-a) SPORT (pag. a 3-a) înaintea convorbirilor cvadri­partite in problema vietnameză (pag. a 4-a) Constituirea de consilii orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste in tot judeţul continuă să aibă loc şedinţe de constituire a consiliilor orăşeneşti şi co­munale ale Frontului Unităţii Socialiste. Astfel, ieri au avut loc şe­dinţele de constituire a Consi­liilor orăşeneşti Făgăraş şi Rupea ale Frontului Unităţii Socialiste. Au fost alese bi­rourile lor executive, avînd ca preşedinţi pe tovarăşii Gheorghe Cuţitei, la Făgăraş, şi Ion Mihăilă, la Rupea. În ultimele zile au fost con­stituite Consilii ale Frontului Unităţii Socialiste şi în comu­nele Ucea, Lisa, Şercaia, Șinca, Moeciu și altele. Obiective noi la U.P.R.U.C. Făgăraş De curînd, la Uzina de proto­tipuri şi reparaţii utilaj chimic din Făgăraş, a intrat în func­ţiune o nouă hală de prepa­rare a plasticului de cauciuc pentru utilaje şi valţuri. Au fost terminate, de asemenea, lucrările la instalaţia de poliu­­retan pentru asimilarea unor noi tipuri de valțuri necesare mașinilor tipografice, care în curînd va intra în probe teh­nologice. In ACTIVITĂȚILE ANEXE, la aecea progres, la vecini... regres in contextul preocupărilor pri­vind întărirea economico-organi­­zatorică a cooperativelor agricole, un lot de seamă îl ocupă dezvol­tarea activităților anexe. Prin a­­ceasta, pe de o parte, se creează premise pentru punerea în valoare cu eficienţa sporită a resurselor locale, iar pe de alta se realizea­ză un alt deziderat major : folosi­rea raţională a forţei de muncă, în toate lunile anului. Această necesitate imperioasă a fost înţeleasă şi de­­ conducerea C.A.P. Recea, atunci cînd, intere­sată să dea viaţă prevederilor din planul de producţie, a pus bazele unor noi activităţi anexe. Astfel, în afara prestării de servicii la terţi, prin echipe de zidari şi ate­lierul de reparat articole electri­ce de uz casnic, în luna martie a acestui an s-a trecut la confecţio­narea de araci, lăzi pentru amba­lat şi coşuri de nuiele, a căror desfacere este asigurată de către întreprinderea judeţeană de apro­vizionare tehnico-materială a C.A.P. şi respectiv de magazinul intercooperatist. — Nu ne-a fost greu să pornim la drum — ne spunea preşedintele Boris Stoenescu — deoarece de mină de lucru calificată nu ducem lipsă, iar materia primă lemnoasă o putem procura în cea mai mare arie pe plan local. Intr-adevăr, folosind la confec­ţionarea aracilor materialul lem­nos rezultat din defrişarea pajişti­lor naturale, iar pentru lăzi cel procurat prin intermediul ocolului silvic şi prelucrat în cadrul ate­lierelor proprii, sau cheresteaua li­vrată la comandă de către între­prinderea judeţeană de aprovizio­nare a C.A.P., conducerea coope­rativei a asigurat continuitatea producţiei. La realizarea acestor produse cooperatorii au fost cointeresaţi, retribuirea muncii prestate efec­­t­uîndu-se numai în baza produc­ţiei marfă vîndută şi încasată. Un deosebit accent s-a pus pe creşte­rea productivităţii muncii şi impli­cit pe ridicarea gradului de renta­bilitate a produselor. Eforturile făcute şi-au arătat cu prisosinţă roadele. Cooperativa a­­gricolă din Recea şi-a realizat pla­nul anual de venituri (300.000 lei), din activităţile anexe încă de la 1 septembrie, c­reîndu-se astfel po­sibilitatea certă ca rană la sfîrşi­­tul acestui an, veniturile din ase­menea activităţi să se ridice la cir­ca 500.000 lei, cu o pondere de 18— 20 lei sută în venitul total, faţă de numai 11 la suta cit s-a prevăzut­ în plan. Important de a­­rătat este şi faptul că o parte din beneficiul net obţinut pe această cale a fost utilizat în scopul cum­părării unui tractor U-650 şi a u­­nui autocamion „Bucegi". Stimulată de rezultatele bune obţinute, conducerea preconizează ca în cadrul acţiunii de consolida­re economică a cooperativei să dezvolte şi pe mai departe activi­tăţile anexe, în vederea sporirii producţiei de lăzi în timpul iernii prin angrenarea unui număr cît mai mare de meşteşugari, unitatea şi-a creat , pînă acum o însemnată rezerva de material lemnos. Măsuri s-au luat şi pentru amplificarea producţiei de araci ca şi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei noi activităţi: confecţionarea de mă­turi din sorg.­­Pentru a asigura un cadru mult mai organizat dezvoltării activită­ţilor anexe şi perfecţionării teh­nologiilor de producţie, unitatea şi-a mai propus ca din veniturile realizate în acest sector economic să construiască în anul viitor un complex, unde vor fi comasate toate atelierele. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA Duminică, în casele de cultură, căminele culturale, cluburile şi şcolile din judeţul nostru au avut loc numeroase manifestări consacrate sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu­ Romania, la care au participat mii de locuitori de la oraşe şi sate. Sala Teatrului muzical din Braşov a găzduit,­ programul inaugural al Festivalului pionierilor „File glo­rioase din istoria patriei“, pregătit de pionierii şcolii generale nr. 14, sub îndrumarea prof. Elena Gherman. Peste 300 de elevi, îmbrăcaţi în fru­moase costume naţionale ,din toate zonele etnografice ale ţării, au pre­zentat un bogat program de cânte­ce patriotice şi de masă, dansuri populare şi recitări, care au evocat figurile unor iluştri înaintaşi, lup­tători pentru eliberarea naţională şi socială a poporului român. ★ La Casa de cultură din Predeal, despre semicentenarul unirii Tran­silvaniei cu România, a vorbit lec­torul universitar Radu Ciobanu. Apoi, in interpretarea artiştilor amatori ai Casei de cultură, a fost prezentat un frumos montaj literar-muzical, adec­vat evenimentului.­­ ★ Din iniţiativa comitetului U.T.C. ele la Uzina■ de autocamioane, 520 de tineri din uzină au participat la o ex­cursie la Alba Iuliei. . Cu acest, prilej au vizitat Muzeul unirii din locali­tate şi alte monumente de importan­ţă istorică. ★ La căminul cultural din co­muna Hărman, după expunerea des­pre aniversarea a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, a fost prezentat un montaj literar în­chinat acestei sărbători, iar forma­ţia coregrafică a căminului cultural şi soliştii de muzică populară au o­­ferit un bogat program artistic. Seara, tot la căminul cultural, a avut loc deschiderea Festivalului fil­mului la sate. ★ O manifestare asemănătoare a a­­vut loc şi la căminul cultural din Sereaua. Cu acest prilej, prof. Ioan Eşanu a­­inut­ o expunere despre ro­lul maselor populare In făurirea actului unirii de la 1 decembrie 1918. Bogatul program artistic precum şi montajul, literar-muzical, susţinute de pionierii şi şcolarii din localitate, au asigurat manifestării o reuşită de­plină. D­IN ŢARA Ciclu de consfătuiri ale şefilor de ferme din I.A.S. în cadrul­­acţiunii de perfecţionare continuă a organizării şi condu­cerii unităţilor agricole de stat, între 3 decem­brie 1968 — 25 ianua­rie 1969 se va desfăşura la Sinaia un ciclu de consfătuiri şi schimburi de experienţă, organizat de Departamentul I.A.S., la care vor participa şefii de ferme din I.A.S. Consfătuirile, organiza­te pe profile — culturi, de cîmp, h­or­ti-viri cultură, zootehnie — d­ au posi­bilitate participanţilor să studieze pe bază de lecţii şi expuneri, înso­ţite de filme documen­tare, dezbateri şi de­monstraţii practice, ce­le mai noi tehnologii, forme şi metode ştiin­ţifice de organizare a producţiei şi a muncii, ca şi problemele actua­le privind planificarea şi finanţarea fermelor şi întreprinderilor agri­cole de stat. Totodată, participanţii vor studia experienţa dobîndită de fermele şi întreprinde­rile agricole de stat etalon şi experimentale. Prima serie de spe­cialişti va studia pro­bleme privind orientări moderne în agricultură, rolul, sarcinile şi res­ponsabilităţile conducă­torilor de unităţi în con­textul noilor cerinţe a­­le agriculturii moderne, orientări noi, soluţii tehnice actuale folosite în diverse sectoare de producţie şi altele. A apărut Almanahul turistic 1969 începînd de astăzi (marţi), vă puteţi procu­ra Almanahul turistic 1969, intrat de zece ani în­ interesul iubitorilor de drumeţie. Anul acesta, Almana­hul, editat de Oficiul Naţional de Turism, se bucură de colaborarea unor personalităţi de prestigiu ale culturii noastre, printre care academicienii Constan­tin Daicoviciu, Victor Eftimiu şi Gheorghe Oprescu, Alexandru Bă­lăci şi Şerban Ciocu­­lescu, membrii cores­pondenţi ai Academiei, prof. Constantin Giu­­rescu, Dan Berindei, arh. Constantin Joja, dr. docent Traian Horghidan şi alţii. Rubrici de curiozităţi, umor, jocuri distractive, completează sumarul Almanahului, în supli­ment cititorilor le sunt oferite două hărţi tu­ristice cu descrierea a­­mănunţită a zonelor Olt—Timiş şi a munţi­lor Apuseni. Primul transport de portocale în portul Constanţa a acostat sîmbătă, nava grecească „Kalipso" a­­vînd la bord 1 200 tone portocale. Este primul transport de portocale din recolta acestui an, sosit la Constanţa, în zilele următoare sunt aşteptate alte nave, pe bordul cărora se gă­sesc aproximativ 7 000 tone portocale. (Agerpres) Standul Fabricii de tricotaje Braşov, cu ocazia desfăşurării contractărilor ce au avut loc la Poiana Braşov. Foto : O. ROATIS Voi repeta poate lu­cruri cunoscute. Ar fi oare posibil să vă povestesc eu dumneavoastră, citito­rilor ziarului „Drum nou“, ceva necunoscut, reconstituind în reportaj cîteva episoade din tim­pul vizitei mele ? Să încerc. Permiteţi-mi să răsfo­iesc bloc-notesul meu cu însemnări din Româ­nia, care pentru mine este foarte preţios, deoa­rece contine impresii cu­lese cu ocazia unor vizite in întreprinderi, unităţi agricole, şcoli. In fraze scurte, Gârneţul îmi adu­ce aminte de cele văzute la Braşov, Sibiu, pe Valea Oltului, la hidrocentrala de pe Argeş, în patria dumneavoastră socialistă care are frumuseţi aproa­pe de nedescris. ...Scriu de două ore şi ju­mătate. Pe balconul ca­merei mele din hotelul „Tîmpa“, fumez o ţigară trecînd în revistă toate cele văzute în a treia zi a vizitei mele în judeţul Braşov. Pe cer sclipesc mii de stele. Ochii mei caută oraşul care se o­­dihneşte. Odihnă ? In jurul meu, în vale, pe munţi, o mare de lumini vii. Trenuri îşi croiesc drumul prin noapte. De jos aud zumzetul motoa­relor, cîntecul maşinilor de la fabrica de stofe. Muncă în­tr­e­­schim­buri , folosirea raţională a mijloacelor de pro­ducţie, eficacitate econo­mică. ★ Reconstitui în gînd dis­cuţia avută cu tov. Da­vid Şerbănoiu, secretarul comitetului de partid al Uzinei de tractoare. Văd cum zîmbeşte, ascult prin gura translatorului vor­bele sale : „Era Prin va­ra lui ’46. Cineva spunea atunci : — Vreţi să con­struiţi tractoare ? îmi pun capul sub primul tractor ! El n-a pus capul nici sub primul, nici sub al 200.000-lea. Azi condu­ce o secţie de producţie“. Mi se înfăţişează creşte­rea uzinei şi a oamenilor. Ce bilanţ în două de­cenii, ce perspective ! 21.500 tractoare anul a­­cesta, 27.000 anul viitor ! „Problema numărul u­­nu ? Calitatea ! Aceasta este condiţia supremă pentru producţia internă ca şi pentru export“, în faţa mea, un pros­pect al lui U-650 împo­dobit cu o medalie. Ci­tesc : „Pentru calitate ireproşabilă“. Da, este aurul primit la Tîrgul internaţional de la Leip­zig ! întreb : „Cum s-a făcut simţită această dis­tincţie în uzină ?“. „în uzinal Bucurie, mîndrie, iniţiative noi la construirea noilor supra­feţe de producţie, la autoutilaje cu noi linii tehnologice, la noi căi de HEINZ MĂNNICKE, redactor şef adjunct al ziarului „Volksstimme" din Magdeburg (R.D.G.) (Continuare în pag. a 24 a) PICIUL PE „I“ Timp de zece zile, Heinz Mănnicke, redactor şef adjunct al ziarului „Volksstimme“ din Mag­deburg (R.D.G.) a vizitat România la invitaţia zia­rului „Drum nou“. Rugat să împărtăşească cititorilor noştri cîteva din impresiile sale, tovarășul Heinz Mănnicke ne-a încredințat spre publicare articolul de față. ild­IWM— 9

Next