Drum Nou, decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7438-7464)
1968-12-03 / nr. 7439
urum nou ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV Al PCR ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU ANUL XXV Nr 7439 Harţi, 3 decembrie 1968 4 pagini 30 bani La întreprinderea industrială locală Braşov Eficienţă cu intermitenţă Creşterea eficienţei — necesitate de prim ordin a întregii activităţi economice — este atributul bunei organizări a producţiei şi a muncii, a valorificării superioare a multiplelor resurse materiale şi umane de care dispune fiecare întreprindere. Indicatorul care reflectă sintetic realizarea acestor exigenţe este beneficiul efectiv obţinut într-o anumită perioadă. Preocuparea pentru îndeplinirea şi dupăConsecinţa acestei situaţii este că, în timp ce întreprinderea are un angajament anual de beneficii peste plan de 400.000 lei, pe 10 luni ea se prezintă cu o nerealizare a planului de beneficii de 2,3 la sută (adică 576.000 lei). Ne-am pus, fireşte, întrebarea care este explicaţia acestei nesatisfăcătoare stări de lucruri şi, în acelaşi timp, a intermitenţei cu care activitatea economică a întreprinderii trece din domeniul eficienţei în cel al lipsei de eficienţă ? în acest scop ne-am adresat tovarăşului ing. NICOLAE COSTIN, directorul întreprinderii, care ne-a relatat : „Este o situaţie aparent paradoxală: să îndeplineşti şi sa depăşeşti planul producţiei marfă vîndută şi încasată, şi totuşi să nu realizezi beneficiul planificat. Normal, nu trebuia să se petreacă aşa. S-au întîmplat însă unele lucruri ..." Şi ne înşiră cauzele (bineînţeles, cele de natură aşa-zis obiectivă) care au determinat, situaţia în discuţie. Lista acestora mai este completată de tovarăşul NICOLAE IEŞAN, contabilirea beneficiului planificat trebuie deci în mod necesar să fie o constantă a activităţii de producţie a tuturor întreprinderilor, în unele unităţi economice însă, printre care se numără şi întreprinderea industrială locală din Braşov, această preocupare este, ca să spunem aşa ... tare neconstantă. Iată de altfel oscilaţia manifestată în realizarea beneficiului planificat din activitatea totală la această întreprindere în acest an : Iul şef al întreprinderii. Din păcate, în cursul discuţiei, la capitolul „cauze de ordin subiectiv", dependente de activitatea internă, de organizarea producţiei şi a muncii, interlocutorii noştri au fost foarte rezervaţi. Astfel de cauze, care poartă de fapt vina pentru nerealizarea planului de beneficii nu pot fi, însă, trecute aşa uşor cu vederea. Una dintre cele mai importante este depăşirea costurilor planificate de producţie, ceea ce a făcut ca cheltuielile la mia de lei producţie marfă să crească în trimestrul III, de pildă, cu 7,9 lei. Acest lucru dovedeşte, că organizatorii pro-’ducţiei de la Industria locală Braşov nu urmăresc permanent şi operativ reducerea consumurilor de materii şi materiale sau a altor cheltuieli inoportune ori ineficiente. Aşa se face că la un număr destul de mare de produse ale întreprinderii, preţul de cost în loc să scadă, cum este normal, dimpotrivă creşte. Este cazul, de pildă, la articolele de menaj din sârmă nichelată, a căror cheltuieli de producţie la mia de lei producţie marfă au crescut, de peste 2,16 ori, ceea ce a dus la o nerealizare a beneficiului planificat cu 261.000 lei. Un alt fenomen, legat de primul, care influenţează realizarea beneficiului, este scăderea substanţială a rentabilităţii la un însemnat număr de produse. Situaţiile de calcul al rentabilităţii principalelor produse consemnează astfel la 30 iunie circa 20 produse în această situaţie, iar la 30 septembrie circa 24. De remarcat este că pe lingă unele produse la care rentabilitatea scade de la un trimestru la altul, sunt multe care-şi schimbă statutul de eficienţă de la o perioadă la alta, adica uneori rentabilitatea scade, iar alteori creşte (? !). Este un lucru care nedumireşte în mare măsură şi a cărei explicaţie rămîne încă deschisă. Amploarea şi sensul acestor fluctuaţii determină însă ca în perioada respectivă întreprinderea să realizeze sau nu sarcinile de plan la beneficii. Cauza principală a scăderii rentabilităţii este, desigur, creşterea faţă de plan a preţului de cost. Cu toate acestea, se mai întimplă şi situaţii paradoxale de acest gen : scăderea concomitentă, la acelaşi produs, atît a preţului de cost cit şi a rentabilităţii. Aşa s-au petrecut lucrurile, de pildă, cu produsul „Rame L.D.E." al cărui preţ de cost deşi scăzuse cu 1,7 la sută la 30 septembrie, în loc să determine o creştere a rentabilităţii, a avut ca urmare... reducerea acesteia cu 31,5 la sută (!?!). Şi acesta nu este o excepţie, mai sunt şi alte produse de acest gen. GH. NOVAC (Continuare în pag. a 2-a) Perioada :Sume (lei) Procente Trimestrul I Trimestrul II Trimestrul III Luna octombrie 172.000 -352.000 387.000 369.000 - 1,48 - 4,65 - 4,56 -15,80 Proletari din toate tarile, uniţi-vă! Noile maşini cu care este înzestrată secţia bile a uzinei „Rulmentul“ asigură o calitate superioară a rulmenţilor. Foto : Gh. BĂNUIA PIETONUL In confruntarea CU STRADA Circulaţia pietonilor in condiţiile creşterii continue a numărului de autovehicule ridică, mai ales în marile oraşe, serioase probleme de reglementare a circulaţiei în scopul prevenirii accidentelor. în acest sens legea a prevăzut in mod expres reguli care trebuie respectate cu stricteţe de către toţi pietonii. Astfel, art. 63 din Instrucţiunile aprobate prin H.C.M. 776/1966, prevede la litera „d" ca o obligaţie a tuturor: „Traversarea drumurilor publice numai prin locurile unde sunt indicatoare sau marcaje pentru trecerea pietonilor, iar în oraşe, unde asemenea indicatoare şi marcaje lipsesc, pe la capătul străzii, după asigurarea în prealabil a neexistenţei unui pericol". Desigur, circulaţia pietonilor ridică o diversitate de aspecte privind respectarea legii, precum şi consecinţele încălcării normelor stabilite. în acest sens, am solicitat tovarăşului lt. colonel ION DIACONU, inspector şef adjunct la Inspectoratul judeţean de miliţie, un scurt interviu : — Pot fi preîntîmpinate accidentele de circulaţie ? — Dacă prevederile legale ar fi respectate, foarte multe accidente ar fi preîntîmpinate. Cînd vorbesc despre respectarea legii, mă refer atît la şoferi cit şi la pietoni. Totuşi, trebuie să remarc faptul că încălcările pe care le comit pietonii sunt, ca număr şi gravitate, foarte mari. Este adevărat, marea majoritate a pietonilor folosesc drumurile în mod civilizat. Ei dovedesc o justă înţelegere a regulilor şi, în primul rînd, înţeleg să-şi apere propria lor viaţă. Sînt însă multe persoane care circulă la voia întimplării, aşa cum se circula cu zeci de ani în urmă, cînd pericolul de accidente era aproape inexistent. Asemenea oameni traversează strada fără a se asigura, ignorînd nu numai legea, ci însuşi bunul simţ. De altfel, ei procedează la fel şi în alte ocazii, de exemplu, atunci cînd păşesc fără nici o reţinere peste zona verde, peste florile din rigole, în speţă, peste munca semenilor lor. Şi cînd te gîndeşti că vîrsta îi olligă ca de la ei copiii să înveţe numai lucruri bune ! In această situaţie ce învaţă copilul de la părinţii care-l duc de mină şi traversează strada la întîmplare ? — Care sint consecinţele acestor neglijenţe de încălcare a normelor de circulaţie ? Din totalul accidentelor de circulaţie, ce s-au produs anul acesta pe raza judeţului, 34 la sută sunt cauzate prin încălcarea legii de către pietoni. în luna octombrie, numai în oraşul Braşov, s-au comis 5 accidente grave, dintre care 2 mortale, din vina pietonilor. Pop Floarea, de exemplu, a traversat Calea Bucureştilor , printr-un loc nemarcat şi fără a se asigura. Ca urmare, a fost surprinsă de un autovehicul şi accidentată mortal. Tot în asemenea împrejurări au fost răniţi grav Clinciu Emilian şi Cîmpeanu Maria, care au scăpat cu viaţă datorită prudenţei şoferilor şi îngrijirilor medicale ce li s-au dat. Unii dintre pietoni circulă, cum s-ar spune, „cu capul în nori". Un asemenea exemplu ni-l oferă Suciu Dumitru din Braşov, care traversînd strada la întîmplare, s-a lovit din Interviu realizat de TRAIAN CATINCESCU (Continuare în pg. a 2-a) 9 ÎN NUMĂRUL DE AZI Cheia de boltă a creșterii eficientei muncii de partid (pag. a 2-a) SPORT (pag. a 3-a) înaintea convorbirilor cvadripartite in problema vietnameză (pag. a 4-a) Constituirea de consilii orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste in tot judeţul continuă să aibă loc şedinţe de constituire a consiliilor orăşeneşti şi comunale ale Frontului Unităţii Socialiste. Astfel, ieri au avut loc şedinţele de constituire a Consiliilor orăşeneşti Făgăraş şi Rupea ale Frontului Unităţii Socialiste. Au fost alese birourile lor executive, avînd ca preşedinţi pe tovarăşii Gheorghe Cuţitei, la Făgăraş, şi Ion Mihăilă, la Rupea. În ultimele zile au fost constituite Consilii ale Frontului Unităţii Socialiste şi în comunele Ucea, Lisa, Şercaia, Șinca, Moeciu și altele. Obiective noi la U.P.R.U.C. Făgăraş De curînd, la Uzina de prototipuri şi reparaţii utilaj chimic din Făgăraş, a intrat în funcţiune o nouă hală de preparare a plasticului de cauciuc pentru utilaje şi valţuri. Au fost terminate, de asemenea, lucrările la instalaţia de poliuretan pentru asimilarea unor noi tipuri de valțuri necesare mașinilor tipografice, care în curînd va intra în probe tehnologice. In ACTIVITĂȚILE ANEXE, la aecea progres, la vecini... regres in contextul preocupărilor privind întărirea economico-organizatorică a cooperativelor agricole, un lot de seamă îl ocupă dezvoltarea activităților anexe. Prin aceasta, pe de o parte, se creează premise pentru punerea în valoare cu eficienţa sporită a resurselor locale, iar pe de alta se realizează un alt deziderat major : folosirea raţională a forţei de muncă, în toate lunile anului. Această necesitate imperioasă a fost înţeleasă şi de conducerea C.A.P. Recea, atunci cînd, interesată să dea viaţă prevederilor din planul de producţie, a pus bazele unor noi activităţi anexe. Astfel, în afara prestării de servicii la terţi, prin echipe de zidari şi atelierul de reparat articole electrice de uz casnic, în luna martie a acestui an s-a trecut la confecţionarea de araci, lăzi pentru ambalat şi coşuri de nuiele, a căror desfacere este asigurată de către întreprinderea judeţeană de aprovizionare tehnico-materială a C.A.P. şi respectiv de magazinul intercooperatist. — Nu ne-a fost greu să pornim la drum — ne spunea preşedintele Boris Stoenescu — deoarece de mină de lucru calificată nu ducem lipsă, iar materia primă lemnoasă o putem procura în cea mai mare arie pe plan local. Intr-adevăr, folosind la confecţionarea aracilor materialul lemnos rezultat din defrişarea pajiştilor naturale, iar pentru lăzi cel procurat prin intermediul ocolului silvic şi prelucrat în cadrul atelierelor proprii, sau cheresteaua livrată la comandă de către întreprinderea judeţeană de aprovizionare a C.A.P., conducerea cooperativei a asigurat continuitatea producţiei. La realizarea acestor produse cooperatorii au fost cointeresaţi, retribuirea muncii prestate efectuîndu-se numai în baza producţiei marfă vîndută şi încasată. Un deosebit accent s-a pus pe creşterea productivităţii muncii şi implicit pe ridicarea gradului de rentabilitate a produselor. Eforturile făcute şi-au arătat cu prisosinţă roadele. Cooperativa agricolă din Recea şi-a realizat planul anual de venituri (300.000 lei), din activităţile anexe încă de la 1 septembrie, creîndu-se astfel posibilitatea certă ca rană la sfîrşitul acestui an, veniturile din asemenea activităţi să se ridice la circa 500.000 lei, cu o pondere de 18— 20 lei sută în venitul total, faţă de numai 11 la suta cit s-a prevăzut în plan. Important de arătat este şi faptul că o parte din beneficiul net obţinut pe această cale a fost utilizat în scopul cumpărării unui tractor U-650 şi a unui autocamion „Bucegi". Stimulată de rezultatele bune obţinute, conducerea preconizează ca în cadrul acţiunii de consolidare economică a cooperativei să dezvolte şi pe mai departe activităţile anexe, în vederea sporirii producţiei de lăzi în timpul iernii prin angrenarea unui număr cît mai mare de meşteşugari, unitatea şi-a creat , pînă acum o însemnată rezerva de material lemnos. Măsuri s-au luat şi pentru amplificarea producţiei de araci ca şi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei noi activităţi: confecţionarea de mături din sorg.Pentru a asigura un cadru mult mai organizat dezvoltării activităţilor anexe şi perfecţionării tehnologiilor de producţie, unitatea şi-a mai propus ca din veniturile realizate în acest sector economic să construiască în anul viitor un complex, unde vor fi comasate toate atelierele. C. ILIESCU (Continuare în pag. a 2-a) MANIFESTĂRI CONSACRATE SEMICENTENARULUI UNIRII TRANSILVANIEI CU ROMÂNIA Duminică, în casele de cultură, căminele culturale, cluburile şi şcolile din judeţul nostru au avut loc numeroase manifestări consacrate sărbătoririi semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania, la care au participat mii de locuitori de la oraşe şi sate. Sala Teatrului muzical din Braşov a găzduit, programul inaugural al Festivalului pionierilor „File glorioase din istoria patriei“, pregătit de pionierii şcolii generale nr. 14, sub îndrumarea prof. Elena Gherman. Peste 300 de elevi, îmbrăcaţi în frumoase costume naţionale ,din toate zonele etnografice ale ţării, au prezentat un bogat program de cântece patriotice şi de masă, dansuri populare şi recitări, care au evocat figurile unor iluştri înaintaşi, luptători pentru eliberarea naţională şi socială a poporului român. ★ La Casa de cultură din Predeal, despre semicentenarul unirii Transilvaniei cu România, a vorbit lectorul universitar Radu Ciobanu. Apoi, in interpretarea artiştilor amatori ai Casei de cultură, a fost prezentat un frumos montaj literar-muzical, adecvat evenimentului. ★ Din iniţiativa comitetului U.T.C. ele la Uzina■ de autocamioane, 520 de tineri din uzină au participat la o excursie la Alba Iuliei. . Cu acest, prilej au vizitat Muzeul unirii din localitate şi alte monumente de importanţă istorică. ★ La căminul cultural din comuna Hărman, după expunerea despre aniversarea a 50 de ani de la unirea Transilvaniei cu România, a fost prezentat un montaj literar închinat acestei sărbători, iar formaţia coregrafică a căminului cultural şi soliştii de muzică populară au oferit un bogat program artistic. Seara, tot la căminul cultural, a avut loc deschiderea Festivalului filmului la sate. ★ O manifestare asemănătoare a avut loc şi la căminul cultural din Sereaua. Cu acest prilej, prof. Ioan Eşanu ainut o expunere despre rolul maselor populare In făurirea actului unirii de la 1 decembrie 1918. Bogatul program artistic precum şi montajul, literar-muzical, susţinute de pionierii şi şcolarii din localitate, au asigurat manifestării o reuşită deplină. DIN ŢARA Ciclu de consfătuiri ale şefilor de ferme din I.A.S. în cadrulacţiunii de perfecţionare continuă a organizării şi conducerii unităţilor agricole de stat, între 3 decembrie 1968 — 25 ianuarie 1969 se va desfăşura la Sinaia un ciclu de consfătuiri şi schimburi de experienţă, organizat de Departamentul I.A.S., la care vor participa şefii de ferme din I.A.S. Consfătuirile, organizate pe profile — culturi, de cîmp, horti-viri cultură, zootehnie — d au posibilitate participanţilor să studieze pe bază de lecţii şi expuneri, însoţite de filme documentare, dezbateri şi demonstraţii practice, cele mai noi tehnologii, forme şi metode ştiinţifice de organizare a producţiei şi a muncii, ca şi problemele actuale privind planificarea şi finanţarea fermelor şi întreprinderilor agricole de stat. Totodată, participanţii vor studia experienţa dobîndită de fermele şi întreprinderile agricole de stat etalon şi experimentale. Prima serie de specialişti va studia probleme privind orientări moderne în agricultură, rolul, sarcinile şi responsabilităţile conducătorilor de unităţi în contextul noilor cerinţe ale agriculturii moderne, orientări noi, soluţii tehnice actuale folosite în diverse sectoare de producţie şi altele. A apărut Almanahul turistic 1969 începînd de astăzi (marţi), vă puteţi procura Almanahul turistic 1969, intrat de zece ani în interesul iubitorilor de drumeţie. Anul acesta, Almanahul, editat de Oficiul Naţional de Turism, se bucură de colaborarea unor personalităţi de prestigiu ale culturii noastre, printre care academicienii Constantin Daicoviciu, Victor Eftimiu şi Gheorghe Oprescu, Alexandru Bălăci şi Şerban Cioculescu, membrii corespondenţi ai Academiei, prof. Constantin Giurescu, Dan Berindei, arh. Constantin Joja, dr. docent Traian Horghidan şi alţii. Rubrici de curiozităţi, umor, jocuri distractive, completează sumarul Almanahului, în supliment cititorilor le sunt oferite două hărţi turistice cu descrierea amănunţită a zonelor Olt—Timiş şi a munţilor Apuseni. Primul transport de portocale în portul Constanţa a acostat sîmbătă, nava grecească „Kalipso" avînd la bord 1 200 tone portocale. Este primul transport de portocale din recolta acestui an, sosit la Constanţa, în zilele următoare sunt aşteptate alte nave, pe bordul cărora se găsesc aproximativ 7 000 tone portocale. (Agerpres) Standul Fabricii de tricotaje Braşov, cu ocazia desfăşurării contractărilor ce au avut loc la Poiana Braşov. Foto : O. ROATIS Voi repeta poate lucruri cunoscute. Ar fi oare posibil să vă povestesc eu dumneavoastră, cititorilor ziarului „Drum nou“, ceva necunoscut, reconstituind în reportaj cîteva episoade din timpul vizitei mele ? Să încerc. Permiteţi-mi să răsfoiesc bloc-notesul meu cu însemnări din România, care pentru mine este foarte preţios, deoarece contine impresii culese cu ocazia unor vizite in întreprinderi, unităţi agricole, şcoli. In fraze scurte, Gârneţul îmi aduce aminte de cele văzute la Braşov, Sibiu, pe Valea Oltului, la hidrocentrala de pe Argeş, în patria dumneavoastră socialistă care are frumuseţi aproape de nedescris. ...Scriu de două ore şi jumătate. Pe balconul camerei mele din hotelul „Tîmpa“, fumez o ţigară trecînd în revistă toate cele văzute în a treia zi a vizitei mele în judeţul Braşov. Pe cer sclipesc mii de stele. Ochii mei caută oraşul care se odihneşte. Odihnă ? In jurul meu, în vale, pe munţi, o mare de lumini vii. Trenuri îşi croiesc drumul prin noapte. De jos aud zumzetul motoarelor, cîntecul maşinilor de la fabrica de stofe. Muncă întreschimburi , folosirea raţională a mijloacelor de producţie, eficacitate economică. ★ Reconstitui în gînd discuţia avută cu tov. David Şerbănoiu, secretarul comitetului de partid al Uzinei de tractoare. Văd cum zîmbeşte, ascult prin gura translatorului vorbele sale : „Era Prin vara lui ’46. Cineva spunea atunci : — Vreţi să construiţi tractoare ? îmi pun capul sub primul tractor ! El n-a pus capul nici sub primul, nici sub al 200.000-lea. Azi conduce o secţie de producţie“. Mi se înfăţişează creşterea uzinei şi a oamenilor. Ce bilanţ în două decenii, ce perspective ! 21.500 tractoare anul acesta, 27.000 anul viitor ! „Problema numărul unu ? Calitatea ! Aceasta este condiţia supremă pentru producţia internă ca şi pentru export“, în faţa mea, un prospect al lui U-650 împodobit cu o medalie. Citesc : „Pentru calitate ireproşabilă“. Da, este aurul primit la Tîrgul internaţional de la Leipzig ! întreb : „Cum s-a făcut simţită această distincţie în uzină ?“. „în uzinal Bucurie, mîndrie, iniţiative noi la construirea noilor suprafeţe de producţie, la autoutilaje cu noi linii tehnologice, la noi căi de HEINZ MĂNNICKE, redactor şef adjunct al ziarului „Volksstimme" din Magdeburg (R.D.G.) (Continuare în pag. a 24 a) PICIUL PE „I“ Timp de zece zile, Heinz Mănnicke, redactor şef adjunct al ziarului „Volksstimme“ din Magdeburg (R.D.G.) a vizitat România la invitaţia ziarului „Drum nou“. Rugat să împărtăşească cititorilor noştri cîteva din impresiile sale, tovarășul Heinz Mănnicke ne-a încredințat spre publicare articolul de față. ildIWM— 9