Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-16 / nr. 7683

l/ F 3j?asc- f 'p­of.mJi ^,K£ii!'3S r 2 ab. iv'nm lou Profetifi íí« t«ate tarile. un»tt*»H ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7683 Marţi, 16 septembrie 1969 4 pagini 30 bani INERŢIA - atribut al lucră­rilor agricole din zona Rupea Ne aflăm la sfîrşitul celei de-a doua decade a lunii septembrie. Practic, la această dată, trebuiau să fie încheiate lucrările legate, de semănatul secarei furajere, al orzului, precum şi­ pregătirile pentru semănatul griului. Redac­ţia noastră a întreprins recent un raid în cîteva cooperative agricole din zona Rupea, cu care prilej a constatat în unele unităţi coopera­tiste o situaţie de loc îmbucură­toare. La cooperativa agricolă din Ho­morod se simte de la început mina de bun gospodar a preşe­dintelui Ion Pora şi a inginerei Eugenia Ursu­. Din timp au fost luate măsuri pentru asigurarea seminţei şi a necesarului de în­grăşăminte chimice iar în pre­zent se lucrează intens la semă­natul orzului. în avans, pentru semănatul acestei culturi au fost pregătite încă 35 de hectare, iar pentru grîu alte 80. Ingeniozita­tea conducerii se remarcă şi în dirijarea braţelor de muncă. Un număr mare de cooperatori lu­crează la cositul vrejilor şi recol­tatul cartofilor, cultură după care se va insămînţa o suprafaţă de­­ aproape 70 hectare cu grîu. Ca şi în anii precedenţi, mecanizato­rii de aici îşi dovedesc destoini­cia şi în această campanie. La cererea consiliului de conducere al C.A.P. ei vor lucra în schim­buri prelungite pentru pregătirea terenului în vederea asigurării ritmului de semănat. Diametral opusă este situaţia la C.A.P. Rupea care se află în ve­cinătatea Homorodului. Consiliul de conducere nu s-a hotărît să înceapă semănatul secarei fura­jere şi al orzului, din care cauză întîrzierea se poate transforma în pierdere de recoltă Ar fi bine ca cei care o provoacă să o şi suporte. Neglijenţa îmbracă şi alte aspecte. Probele de seminţe au fost trimise pentru control doar de cîteva zile la laboratorul ju­deţean Dacă preşedintele de la Homorod se remarcă prin iniţia­tivă, cel de la Rupea se complace în eclipsă Este o caracterizare cam dură, nu însă şi permanentă. Să schimbe tovarăşul preşedinte situaţia în bine şi vom retrage această caracterizare, înlocuind-o cu alta pe măsura mersului lucră­rilor agricole. Dar pinii atunci vrem să-i arătăm că deşi se ştie că o bună parte din grîu urmează să se însăminţeze după cartofi, încă nu s-au luat măsuri pentru eliberarea terenului de tuberculi. Răminerea în urmă nu este în­­tîmplătoare. Vorbeam mai sus de starea incomodă în care se gă­seşte preşedintele Borcoman Ioan. Ar putea să invoce circumstanţe atenuante, fiindu-i bolnav ingine­rul Octavian Răchită. Este un ar­gument, dar nu-l absolvă de răs­pundere pentru slaba organizare a muncii, pentru situaţia nesatis­făcătoare din cooperativă, chiar dacă îi lipseşte şi sprijinul ingi­nerei Elena Folea, care în plină campanie încă nu s-a întors din concediu, nerespectînd indicaţia organelor superioare. Poate că în legătură cu acest caz ar trebui să reflecteze mai mult şi Direcţia agricolă căreia, fără să greşim, îi imputăm o parte din vină. Desigur, cooperativa are şi un consiliu de conducere căruia îi revine obligaţia morală şi statu­tară de a-l sprijini pe preşedinte în toate acţiunile privind buna gospodărire a avutului obştesc, între care în prezent, cea mai acută este problema organizării muncii pentru reuşita campaniei de însămînţări şi recoltarea cul­turilor tîrzii. Dar, după cum ne mărturisea preşedintele, consilierii Gheorghe Suma, Ion Homn­er, Va­sile Dicu şi Ioan Morgen au ui­tat că în afară de drepturi au şi îndatoriri de care trebuie să se achite cu toată conştiinciozitatea, pentru a justifica încrederea in­vestită în ei de adunarea generală a C.A.P.-ului. Dacă la aceasta mai adăugăm şi insuficientul spri­jin primit de conducerea coope­rativei din partea comitetului de partid (secretar Ion Tempea), nu este greu de înţeles de ce pentru executarea lucrărilor de sezon s-a apelat la mină salariată, în timp ce mai bine de jumătate din numărul cooperatorilor apţi de muncă absentează în mod curent de la datorie Acesta nu este singurul neajuns din cooperativă. In mod cu totul deosebit ne-a reţinut atenţia în­găduinţa cu care sunt privite aba­terile de la disciplina muncii. Pen­tru a se crea rapid front de lu­cru pentru tractoare, cooperato­rii, inclusiv conductorii de atelaje, au fost îndrumaţi să-şi ridice cota de paie direct de pe cîmp. Unii cooperatori, încâlcind indicaţiile consiliului de conducere, s-au dus la recoltatul trifoiului. Indiscipli­na nu trebuie tolerată. Inadapta­bilii la normele de muncă din cooperativă să suporte rigorile care decurg din statutul C.A.P., aprobat de congresul ţăranilor cooperatori. Tolerarea abaterilor încurajează indisciplina. Astfel se explică că unii cooperatori ca Gheorghe Brişcoi, Vasile Mihai şi alţii şi-au permis să sfideze au­toritatea brigadierului de cîmp atunci cînd acesta le-a arătat că nu au dreptul să folosească fără aprobare atelajele pentru interese personale, în detrimentul celor obşteşti. Această stare de lucruri rezidă, după cum ne spunea şi tovarăşul Cristiani Roland, vice­preşedinte al Consiliului popular orăşenesc, în slaba muncă politi­că şi organizatorică desfăşurată de către comitetul de partid din C.A.P. Secretari de organizaţii de bază ca Traian Văsii şi Ion Hom­­ner, tratează cu foarte mare in­dulgenţă aceste lipsuri. De altfel nici ei nu sunt un exemplu de ur­mat în faţa cooperatorilor. Comi­tetul orăşenesc de partid Rupea, în raza căruia se află cooperativa respectivă, va trebui să mediteze mai adine asupra acestor stări de lucruri şi să întreprindă urgent măsuri care să ducă la însănăto­şirea atmosferei de muncă în coo­perativa de producţie din Rupea. Nici conducerea U.J.C.A.P. nu este absolvită de răspundere. Nu este suficient să vii în coopera­tivă, să trasezi sarcini și să te informezi asupra mersului lucru­rilor. Aceasta este o treabă pe ju­mătate, dacă măsurile indicate nu sunt controlate pentru a-și atinge scopul. Or, sub acest aspect pre­zenta activiştilor U.J.C.A.P. se face prea puţin simţită. Asemănător stau lucrurile şi la cooperativa agricolă din Lovnic, î­­ afară de faptul că nu s-a în­ceput semănatul orzului şi al se­carei furajere, consiliul de con­ducere (preşedinte Ilarie Boem), organizaţiile de bază din brigăzi (secretari Gheorghe Vonta și Ion Cristea), comitetul de partid (se­cretar Ion Patru), nu au întreprins practic nici o măsură mai hota­­rîtă care să favorizeze accelera­rea ritmului de pregătire a patu­lui germinativ și mobilizarea tu­turor oamenilor la eliberarea te­renului destinat însămînţării , cu grîu. Probabil că la Lovnic, orga­nele locale se orientează după alt calendar agricol. Ar trebui ci­neva să-i scuture mai tare pentru a-i aduce la acelaşi numitor agri­col cu unităţile care sunt deja avansate cu lucrările. Aici, mai mult de jumătate din cantitatea de îngrășăminte naturale necesare fertilizării solului nu a fost trans­portată în cîmp, iar superfosfatul repartizat încă nu a fost adus in unitate. Tragic este și faptul că nici dacă palul germinativ va fi pregătit, semănatul orzului și al griului nu poate fi început, de­oarece abia acum cîteva zile s-au înaintat pentru analiză laborato­rului judeţean de specialitate pro­bele de săminta. Cu asemenea oa­meni în conducerea C.A.P. nu-i de mirare că sacii atîrnă uşor la cîntar, la strîngerea recoltei, aşa cum s-a întîmplat şi în acest an. Neglijenţa nu sporeşte producţia, ci o dijmuieşte. Dumneavoastră, că­rora cooperatorii v-au încredinţat frînele cooperativei, pentru ce munciţi? Ştim că vă pregătiţi să motivaţi neglijenţa. Nu-i ora mo­tivărilor. Aruncaţi haina nepăsă­rii, indolenţei, şi puneţi umărul cu nădejde la treabă, şi în faţa unei recolte bune, la anul, veţi putea sta cu fruntea sus. Insuficient poate fi calificat şi sprijinul pe care-l acordă unităţii secţia din Lovnic a Întreprinderii de mecanizare a agriculturii din Ru­pea, condusă de Mircea Giurcă, în timp ce pentru grăbirea lucrărilor curente, unitatea apelează la trac­toarele fermei de stat din locali­tate, tractoristul Bereş Gavrilă a fost repartizat de şeful secţiei să taie lemne la cetăţenii din sat. A­­cesta e un aspect, dar în secţiile I.M.A. întîlnim numeroase alte aspecte negative care frînează desfăşurarea lucrărilor agricole. I.M.A. Rupea, condusă de tovară­şul Mihai Colceriu, poarte pe con­ştiinţă răminerea în urmă a lu­crărilor din unele unităţi coope­ratiste. Şi neajunsul cel mare por­neşte de la reparaţia slabă a ma­şinilor agricole. Calitatea muncii nu o stabileşte în ultimii instanţa recepţia ci comportamentul în te­ren al maşinilor. Dacă recepţia a fost superficială, şampania agri­colă o dezaprobă­ în această idee să se facă reparaţiile şi nu pen­tru a scăpa neobservat de ochiul superficial al comisiei de recepţie. Cele constatate de noi ne-au impus şi următoarea concluzie de ordin general, la care considerăm că este bine să reflecteze şi orga­nele agricole judeţene : în toate unităţile în care am fost se ma­nifestă o nepermisă rezervă pen­tru semănatul secarei furajere, din care cauză, sub diferite pretexte, se tergiversează ridicarea canti­tăţilor de sămînţă repartizată. Semănatul cerealelor de toamnă în perioada optimă este o acţiune de mare răspundere, care intere­sează întreaga masă de ţărani coo­peratori cit şi economia judeţului nostru. Iată de ce se impune cu acuitate ca organele agricole ju­deţene, comitetele comunale şi orăşeneşti de partid să se ocupe mai îndeaproape de modul în care îşi fac datoria consiliile de con­ducere, specialiştii şi respectiv or­ganizaţiile de bază din unităţi, de măsurile pe care le iau pentru li­chidarea urgentă a rămînerii în urmă la recoltat și semănat. I. CUCURUZ Semănatul secarei pentru boabe la C.A.P. Hirseni. Foto: I. BRAGHES Intîlnire cu şcoala Ieri, şcolile de toate gra­dele de pe întinsul ţării şi-au deschis larg porţile în faţa celor aproape 4.000.000 de elevi şi şco­lari. Revederea, primele im­presii, noile săli de clasă, primul sunet de clopoţel, primele file ale noilor cărţi răsfoite cu nerăbda­re... In judeţul nostru, tradi­ţionalul eveniment a fost anticipat de pregătiri au­tumnale semnificative. Co­piii din Săcele, Rişnov, Cu­­ciulata şi Drăguş vor în­văţa anul acesta în noi şcoli. Noul mobilier şcolar, in valoare de 1.900.000 lei, materialul didactic în va­loare de 1.400.000 lei, cele circa 4­01.000 de noi ma­nuale şcolare, tipărite în limbile română, maghiară şi germană sunt tot atîţia factori care­ vin să între­gească noua imagine a şco­lilor din judeţul nostru. In acest an de învăţămint, e­­levii şi cadrele didactice se regăsesc sub semnul u­­no­r importante redimensio­­nari ale învăţămîntului deschise de istoricul Con­gres al X-lea al partidu­lui. Punctele cardinale ale noilor fundamentări ştiin­ţifice aduse procesului in­­structiv-educativ se înscriu cu cinste în dinamica ma­rilor prefaceri care au loc in viaţa societăţii noastre. Depăşind simplul moment calendaristic, periodicul debut se înscrie vertical, prin noi anul de ani, mar­­cînd continuităţi de civili­zaţii şi înfăptuiri istorice In ziarul nostru de onli­ne vom publica o fotocro­­nică a festivităţilor de inaugurare a noului an şcolar care se desfășoară azi. tffic UOU I­tineral^e tovarăşului DUMITRU PETRESCU Luni, 15 septembrie, întrea­ga ţară, îmbrăcînd haina de doliu, a adus un ultim oma­giu memoriei tovarăşului Du­mitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Pretutindeni, au fost arborate, în berna, dra­pelul de stat al Republicii So­cialiste România şi­ drapelul Partidului Comunist Român. In această zi, oamenii mun­cii din Capitală, cu inimile îndurerate de greaua pierde­re pe care o trăieşte întregul nostru popor, au condus pe ultimul său drum pe tovară­şul Dumitru Petrescu, mili­tant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din ţara noastră, care şi-a consa­crat, întreaga viaţă, capacita­tea şi energia, cauzei clasei muncitoare, victoriei socialis­mului şi înfloririi patriei. Incepind de la ora 9 dimi­neaţa, în acordurile grave ale marşului funebru, mii şi mii de cetăţeni s-au perindat prin holul Palatului Marii Adunări Naţionale, unde se afla depus sicriul cu corpul defunctului, pentru a aduce un ultim oma­giu fiului credincios al parti­dului şi poporului. Intr-un pe­lerinaj neîntrerupt au trecut — oprindu-se un moment în faţa catafalcului — conducă­tori de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, vechi mi­litanţi ai partidului, generali şi ofiţeri­­superiori, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. In cursul dimineţii au venit la Palatul Marii Adunări Na­ţionale,­­pentru a prezenta con­doleanţe, şefi şi membri ai unor misiuni diplomatice acre­ditaţi în România. Pe fundalul holului, drapat în negru, se află portretul în­doliat al lui Dumitru Petres­cu, încadrat de drapele roşii şi tricolore cernite. In faţa ca­tafalcului, pe perne purpurii, sunt aşezate ordinele şi meda­liile Republicii Socialiste Ro­mânia ce i-au fost conferite pentru devotamentul neprecu­peţit cu care şi-a slujit po­porul şi patria. De jur-împrejur se află de­puse coroane de flori din par­tea Comitetului Central al Partidului Comunist Român,­­ Consiliului de Stat, Consi­liului de Miniştri şi Consiliu­lui Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste , a Ministeru­lui Forţelor Armate, Ministe­rului Afacerilor Interne, Con­siliului Securităţii Statului, a altor ministere şi instituţii centrale, a Consiliului Central al U.G.S.R. şi altor organiza­ţii de masă şi obşteşti, a unor întreprinderi bucureştene şi uniuni de creaţie. Sunt depuse, de asemenea, coroane de flori din partea Comitetului Central al Parti­dului Comunist din Cehoslova­cia şi a guvernului federal al Republicii Socialiste Ceho­slovace, precum şi a unor re­prezentanţe diplomatice străi­ne în ţara noastră. Lingă catafalc, se află mem­brii familiei şi cei apropiaţi defunctului. O gardă militară alcătuită din ofiţeri superiori face de strajă. Stimaţi tovarăşi, Cu inimile îndurerate, con­ducem pe ultimul său drum pe tovarăşul Dumitru Petrescu, vechi şi eminent militant al mişcării noastre comuniste şi muncitoreşti, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Con­siliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului­ Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, întreaga viaţă a lui Dumitru Petrescu a fost călăuzită de măreţul ideal revoluţionar al eliberării clasei muncitoare de exploatare şi asuprire, al trium­fului socialismului pe pămân­­tul patriei noastre. Acestui ideal i-a dăruit, cu neţărmurit, devotament, în­treaga sa energie şi capacitate, toată puterea sa de muncă şi luptă. Născut dintr-o familie de muncitori, el însuşi muncitor, s-a identificat din tinereţe cu interesele vitale şi cu aspira­ţiile clasei din care făcea parte, s-a format ca un militant în­flăcărat şi energic al mişcării muncitoreşti revoluţionare, în anii în care Partidul Co­munist­ Român a mobilizat şi condus masele muncitoare la luptă împotriva ofensivei ca­pitaliste, a înfeudării ţării faţă de capitalul monopolist străin, Dumitru Petrescu a demonstrat o înaltă conştiinţă de clasă şi în jurul catafalcului, rînd pe rînd fac de gardă membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat, Consiliului de Mi­niştri şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialis­te, vechi membri ai partidu­lui, ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, activişti de partid, de stat şi ai organiza­ţiilor obşteşti, generali şi ofi­ţeri superiori, conducători de instituţii centrale şi de între­prinderi, reprezentanţi ai vie­ţii culturale şi ştiinţifice. In semn de înaltă cinstire a memoriei militantului de frunte al mişcării muncite­(Continuare în pag. a 4-a) combativitate revoluţionară, luînd parte activă la organiza­­re­a şi desfăşurarea marilor bă­tălii ale muncitorimii bucu­reştene din februarie 1933; în tocul acestor bătălii s-au călit trăsăturile sale înaintate de activist al partidului — în­crederea în forţele revoluţio­nare ale poporului român, ca­pacitatea de a organiza şi în­sufleţi masele, curajul şi nein­­fricarea în lupta pentru cauza dreaptă a clasei muncitoare. Sunt calităţi pe care Dumitru Petrescu avea să le pună în valoare în întreaga sa activi­tate, în îndeplinirea tuturor sarcinilor încredinţate de par­tid. Fiu devotat al poporului ro­mân, el a fost animat de un fierbinte patriotism şi de un consecvent spirit internaţiona­list. Aceste sentimente, insu­flate de partidul nostru tutu­ror membrilor săi, i-au luminat activitatea şi în anii în care a fost nevoit să trăiască de­parte de pămîntul patriei, în perioada celui de-al doilea război mondial cînd a luat p­arte la marea luptă ant­­­nnttleristă, la bătăliile purtate pentru alungarea trupelor fas­ciste și eliberarea întregului teritoriu al țării, iar apoi pen­tru eliberarea Ungariei şi Ceho­slovaciei, pînă la izbînda fi­nală asupra fascismului. (Continuare în pag. a 4-a) Cu­vin­tarea tovarășului ILSE VERDEŢ T.A.P. „CARPAŢI“ TRADIŢIE ŞI PERSPECTIVE Se împlinesc 20 de ani de la în­fiinţarea Trustului de alimentaţie publică ,,Carpaţi". Evenimentul constituie un prilej de trecere în revistă a numeroaselor realizări şi succese deosebite obţinute în ac­tivitatea de fiecare zi de către toţi angajaţii întreprinderii noastre. Drumul parcurs de T.A.P. ,,Car­­paţi“ în aceste două decenii de muncă exprimă elocvent transfor­mările înnoitoare petrecute în toa­te domeniile de activitate ale ţă­rii, caracterizate de avîntul nestă­vilit al tuturor forţelor creatoare conduse şi îndrumate de partid. Dispunem astăzi de o întreprinde­re puternică, multilateral dezvolta­tă, de o bogată experienţă în in­dustria hotelieră şi în comerţul de alimentaţie publică, de­­cadre cu o înaltă pregătire profesională. Dacă în anul 1949 reţeaua unităţilor o­­perative era formată dintr-un sin­gur restaurant şi un hotel, în pre­zent reţeaua unităţilor de alimen­taţie publică, de producţie, de prestaţii şi activităţi anexe, este incomparabil mai dezvoltata,, di­versificată şi variată ca profil co­mercial, forme de deservire, grad de confort şi posibilităţi recreati­ve etc. Prin­ investiţiile făcute şi creditele obţinute, prin munca şi ŞEEBAN ANDREESCU, director coordonator eforturile susţinute îndreptate spre lărgirea şi modernizarea continuă a bazei turistice şi de deservire, am ajuns ca în prezent să dispu­nem de o reţea de peste 50 restau­rante, baruri de zi şi de noapte, bufete expres şi cu autoservire, cofetării, crame, rotiserii, grădini de vară etc., precum şi de 45 ho­teluri, vile şi cabane, atît în Bra­şov cit şi in staţiunile Poiana Bra­şov, Predeal, Timişul de Jos şi Rişnov. Pentru a exemplifica eloc­vent acest drum ascendent, ar fi îndeajuns să spun că anul acesta realizăm în numai 8 zile volumul desfacerilor de mărfuri obținut în anul 1950, iar volumul încasărilor din cazare la hoteluri în numai 20 de zile. Desigur, îndeplinirea marilor sarcini pe care le ridică dezvolta­rea turismului în ţara noastră şi a comerţului de alimentaţie publică nu poate fi despărţită şi nici în­ţeleasă în afara unor preocupări permanente privind­ gospodărirea judicioasă, raţională, ştiinţifică a fondurilor materiale şi băneşti şi ridicarea calitativa a activității e­conomice și financiare în toate sectoarele de muncă. Astfel, în cei 20 de ani de activitate am ob­ţinut pe întreaga întreprindere beneficii de peste 93 milioane lei, numai obiectivele finanţate din credite bancare aducînd un bene­ficiu anual de peste 4 milioane lei. în acelaşi timp, rentabilitatea ,este de peste 8 la sută în secto­rul activităţii de alimentaţie pu­blică şi de peste 22 la sută în sec­torul activităţilor hoteliere, iar productivitatea muncii a crescut de 2,5 ori, îndeosebi braşovenilor, dar şi multor turişti din ţară şi de peste hotare, le sunt acum binecunoscu­te restaurante şi hoteluri ca Cerbul carpatin, Şura dacilor, Coliba hai­ducilor, Rozmarin, Cioplea, Car­­paţi, Hotelul sporturilor etc. Si­tuate dintr-o zonă turistică şi de agrement de un pitoresc inedit, deservite cu solicitudine de un personal atent, cu înaltă califica­re, au contribuit la sporirea pres­tigiului de care se bucură între­prinderea noastră, ducînd în toa­te colţurile lumii mesajul ospita­lităţii tradiţionale a poporului român. (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMA CĂTRE Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Bucureşti Vestea încetării din viaţă a tovarăşului Dumitru Pe­trescu, membru al Comitetu­lui Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste, a umplut de adîncă durere ini­mile comuniştilor, ale tutu­ror oamenilor muncii — ro­mâni, maghiari, germani — din judeţul Braşov, care i-au urmărit şi apreciat activita­tea sa neobosită închinată cauzei partidului şi poporului nostru. Prin încetarea din viaţă a tovarăşului Dumitru­­Petrescu, vechi militant al mişcării co­muniste şi muncitoreşti din ţara noastră, fiu credincios al partidului şi poporului nos­tru, luptător devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea şi înflorirea patriei, partidul şi poporul român su­feră o grea pierdere. în memoria noastră, figura luminoasă a eminentului mi­litant revoluţionar şi patriot înflăcărat, care a fost Dumi­tru Petrescu, va rămîne veş­nic neştearsă. Munca sa plină de dăruire pentru triumful socialismului pe pămîntul Ro­mâniei va constitui o pildă nepieritoare pentru întreaga noastră activitate consacrată marilor idealuri ale partidu­lui şi poporului român, că­rora tovarăşul Dumitru Pe­trescu şi-a dedicat pînă în ultimele clipe toată viaţa. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN CONSILIUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE T­e­leg­ramă CAIRE Comitetui Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul Naţional al Frontului Unitatii Socialiste cu profundă durere, mun­citorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinei „Trac­torul" din Braşov au aflat vestea încetării din viaţă a tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Exe­cutiv, al Prezidiului Perma­nent al Comitetului Central al Partidului Comunist Ro­mân, vicepreşedinte al Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepre­şedinte al Consiliului Naţio­nal al Frontului Unitatii So­cialiste. în persoana tovarăşului Du­mitru Petrescu, partidul nos­tru, clasa muncitoare, între­gul popor român, pierd pe unul din cei mai devotaţi fii ai săi, care de-a lungul a mai bine de patru decenii şi-a consacrat întreaga viaţă şi muncă cauzei clasei munci­toare, luptei pentru elibera­rea socială şi naţională a po­porului român, întăririi uni­Bucureşti­tăţii şi coeziunii fondurilor partidului, creşterii rolului său de conducător în socie­tate. Alături de întregul partid şi popor, colectivul uzinei noastre va păstra vie în inima sa figura luminoasă a tovarăşului Dumitru Petrescu, militant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din România, luptător devotat pentru victoria socialismului, pentru înflorirea patriei. COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL DE DIRECŢIE ALE UZINEI „TRACTORUL“ BRAŞOV

Next