Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)
1969-09-16 / nr. 7683
l/ F 3j?asc- f 'pof.mJi ^,K£ii!'3S r 2 ab. iv'nm lou Profetifi íí« t«ate tarile. un»tt*»H ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7683 Marţi, 16 septembrie 1969 4 pagini 30 bani INERŢIA - atribut al lucrărilor agricole din zona Rupea Ne aflăm la sfîrşitul celei de-a doua decade a lunii septembrie. Practic, la această dată, trebuiau să fie încheiate lucrările legate, de semănatul secarei furajere, al orzului, precum şi pregătirile pentru semănatul griului. Redacţia noastră a întreprins recent un raid în cîteva cooperative agricole din zona Rupea, cu care prilej a constatat în unele unităţi cooperatiste o situaţie de loc îmbucurătoare. La cooperativa agricolă din Homorod se simte de la început mina de bun gospodar a preşedintelui Ion Pora şi a inginerei Eugenia Ursu. Din timp au fost luate măsuri pentru asigurarea seminţei şi a necesarului de îngrăşăminte chimice iar în prezent se lucrează intens la semănatul orzului. în avans, pentru semănatul acestei culturi au fost pregătite încă 35 de hectare, iar pentru grîu alte 80. Ingeniozitatea conducerii se remarcă şi în dirijarea braţelor de muncă. Un număr mare de cooperatori lucrează la cositul vrejilor şi recoltatul cartofilor, cultură după care se va insămînţa o suprafaţă de aproape 70 hectare cu grîu. Ca şi în anii precedenţi, mecanizatorii de aici îşi dovedesc destoinicia şi în această campanie. La cererea consiliului de conducere al C.A.P. ei vor lucra în schimburi prelungite pentru pregătirea terenului în vederea asigurării ritmului de semănat. Diametral opusă este situaţia la C.A.P. Rupea care se află în vecinătatea Homorodului. Consiliul de conducere nu s-a hotărît să înceapă semănatul secarei furajere şi al orzului, din care cauză întîrzierea se poate transforma în pierdere de recoltă Ar fi bine ca cei care o provoacă să o şi suporte. Neglijenţa îmbracă şi alte aspecte. Probele de seminţe au fost trimise pentru control doar de cîteva zile la laboratorul judeţean Dacă preşedintele de la Homorod se remarcă prin iniţiativă, cel de la Rupea se complace în eclipsă Este o caracterizare cam dură, nu însă şi permanentă. Să schimbe tovarăşul preşedinte situaţia în bine şi vom retrage această caracterizare, înlocuind-o cu alta pe măsura mersului lucrărilor agricole. Dar pinii atunci vrem să-i arătăm că deşi se ştie că o bună parte din grîu urmează să se însăminţeze după cartofi, încă nu s-au luat măsuri pentru eliberarea terenului de tuberculi. Răminerea în urmă nu este întîmplătoare. Vorbeam mai sus de starea incomodă în care se găseşte preşedintele Borcoman Ioan. Ar putea să invoce circumstanţe atenuante, fiindu-i bolnav inginerul Octavian Răchită. Este un argument, dar nu-l absolvă de răspundere pentru slaba organizare a muncii, pentru situaţia nesatisfăcătoare din cooperativă, chiar dacă îi lipseşte şi sprijinul inginerei Elena Folea, care în plină campanie încă nu s-a întors din concediu, nerespectînd indicaţia organelor superioare. Poate că în legătură cu acest caz ar trebui să reflecteze mai mult şi Direcţia agricolă căreia, fără să greşim, îi imputăm o parte din vină. Desigur, cooperativa are şi un consiliu de conducere căruia îi revine obligaţia morală şi statutară de a-l sprijini pe preşedinte în toate acţiunile privind buna gospodărire a avutului obştesc, între care în prezent, cea mai acută este problema organizării muncii pentru reuşita campaniei de însămînţări şi recoltarea culturilor tîrzii. Dar, după cum ne mărturisea preşedintele, consilierii Gheorghe Suma, Ion Homner, Vasile Dicu şi Ioan Morgen au uitat că în afară de drepturi au şi îndatoriri de care trebuie să se achite cu toată conştiinciozitatea, pentru a justifica încrederea investită în ei de adunarea generală a C.A.P.-ului. Dacă la aceasta mai adăugăm şi insuficientul sprijin primit de conducerea cooperativei din partea comitetului de partid (secretar Ion Tempea), nu este greu de înţeles de ce pentru executarea lucrărilor de sezon s-a apelat la mină salariată, în timp ce mai bine de jumătate din numărul cooperatorilor apţi de muncă absentează în mod curent de la datorie Acesta nu este singurul neajuns din cooperativă. In mod cu totul deosebit ne-a reţinut atenţia îngăduinţa cu care sunt privite abaterile de la disciplina muncii. Pentru a se crea rapid front de lucru pentru tractoare, cooperatorii, inclusiv conductorii de atelaje, au fost îndrumaţi să-şi ridice cota de paie direct de pe cîmp. Unii cooperatori, încâlcind indicaţiile consiliului de conducere, s-au dus la recoltatul trifoiului. Indisciplina nu trebuie tolerată. Inadaptabilii la normele de muncă din cooperativă să suporte rigorile care decurg din statutul C.A.P., aprobat de congresul ţăranilor cooperatori. Tolerarea abaterilor încurajează indisciplina. Astfel se explică că unii cooperatori ca Gheorghe Brişcoi, Vasile Mihai şi alţii şi-au permis să sfideze autoritatea brigadierului de cîmp atunci cînd acesta le-a arătat că nu au dreptul să folosească fără aprobare atelajele pentru interese personale, în detrimentul celor obşteşti. Această stare de lucruri rezidă, după cum ne spunea şi tovarăşul Cristiani Roland, vicepreşedinte al Consiliului popular orăşenesc, în slaba muncă politică şi organizatorică desfăşurată de către comitetul de partid din C.A.P. Secretari de organizaţii de bază ca Traian Văsii şi Ion Homner, tratează cu foarte mare indulgenţă aceste lipsuri. De altfel nici ei nu sunt un exemplu de urmat în faţa cooperatorilor. Comitetul orăşenesc de partid Rupea, în raza căruia se află cooperativa respectivă, va trebui să mediteze mai adine asupra acestor stări de lucruri şi să întreprindă urgent măsuri care să ducă la însănătoşirea atmosferei de muncă în cooperativa de producţie din Rupea. Nici conducerea U.J.C.A.P. nu este absolvită de răspundere. Nu este suficient să vii în cooperativă, să trasezi sarcini și să te informezi asupra mersului lucrurilor. Aceasta este o treabă pe jumătate, dacă măsurile indicate nu sunt controlate pentru a-și atinge scopul. Or, sub acest aspect prezenta activiştilor U.J.C.A.P. se face prea puţin simţită. Asemănător stau lucrurile şi la cooperativa agricolă din Lovnic, î afară de faptul că nu s-a început semănatul orzului şi al secarei furajere, consiliul de conducere (preşedinte Ilarie Boem), organizaţiile de bază din brigăzi (secretari Gheorghe Vonta și Ion Cristea), comitetul de partid (secretar Ion Patru), nu au întreprins practic nici o măsură mai hotarîtă care să favorizeze accelerarea ritmului de pregătire a patului germinativ și mobilizarea tuturor oamenilor la eliberarea terenului destinat însămînţării , cu grîu. Probabil că la Lovnic, organele locale se orientează după alt calendar agricol. Ar trebui cineva să-i scuture mai tare pentru a-i aduce la acelaşi numitor agricol cu unităţile care sunt deja avansate cu lucrările. Aici, mai mult de jumătate din cantitatea de îngrășăminte naturale necesare fertilizării solului nu a fost transportată în cîmp, iar superfosfatul repartizat încă nu a fost adus in unitate. Tragic este și faptul că nici dacă palul germinativ va fi pregătit, semănatul orzului și al griului nu poate fi început, deoarece abia acum cîteva zile s-au înaintat pentru analiză laboratorului judeţean de specialitate probele de săminta. Cu asemenea oameni în conducerea C.A.P. nu-i de mirare că sacii atîrnă uşor la cîntar, la strîngerea recoltei, aşa cum s-a întîmplat şi în acest an. Neglijenţa nu sporeşte producţia, ci o dijmuieşte. Dumneavoastră, cărora cooperatorii v-au încredinţat frînele cooperativei, pentru ce munciţi? Ştim că vă pregătiţi să motivaţi neglijenţa. Nu-i ora motivărilor. Aruncaţi haina nepăsării, indolenţei, şi puneţi umărul cu nădejde la treabă, şi în faţa unei recolte bune, la anul, veţi putea sta cu fruntea sus. Insuficient poate fi calificat şi sprijinul pe care-l acordă unităţii secţia din Lovnic a Întreprinderii de mecanizare a agriculturii din Rupea, condusă de Mircea Giurcă, în timp ce pentru grăbirea lucrărilor curente, unitatea apelează la tractoarele fermei de stat din localitate, tractoristul Bereş Gavrilă a fost repartizat de şeful secţiei să taie lemne la cetăţenii din sat. Acesta e un aspect, dar în secţiile I.M.A. întîlnim numeroase alte aspecte negative care frînează desfăşurarea lucrărilor agricole. I.M.A. Rupea, condusă de tovarăşul Mihai Colceriu, poarte pe conştiinţă răminerea în urmă a lucrărilor din unele unităţi cooperatiste. Şi neajunsul cel mare porneşte de la reparaţia slabă a maşinilor agricole. Calitatea muncii nu o stabileşte în ultimii instanţa recepţia ci comportamentul în teren al maşinilor. Dacă recepţia a fost superficială, şampania agricolă o dezaprobă în această idee să se facă reparaţiile şi nu pentru a scăpa neobservat de ochiul superficial al comisiei de recepţie. Cele constatate de noi ne-au impus şi următoarea concluzie de ordin general, la care considerăm că este bine să reflecteze şi organele agricole judeţene : în toate unităţile în care am fost se manifestă o nepermisă rezervă pentru semănatul secarei furajere, din care cauză, sub diferite pretexte, se tergiversează ridicarea cantităţilor de sămînţă repartizată. Semănatul cerealelor de toamnă în perioada optimă este o acţiune de mare răspundere, care interesează întreaga masă de ţărani cooperatori cit şi economia judeţului nostru. Iată de ce se impune cu acuitate ca organele agricole judeţene, comitetele comunale şi orăşeneşti de partid să se ocupe mai îndeaproape de modul în care îşi fac datoria consiliile de conducere, specialiştii şi respectiv organizaţiile de bază din unităţi, de măsurile pe care le iau pentru lichidarea urgentă a rămînerii în urmă la recoltat și semănat. I. CUCURUZ Semănatul secarei pentru boabe la C.A.P. Hirseni. Foto: I. BRAGHES Intîlnire cu şcoala Ieri, şcolile de toate gradele de pe întinsul ţării şi-au deschis larg porţile în faţa celor aproape 4.000.000 de elevi şi şcolari. Revederea, primele impresii, noile săli de clasă, primul sunet de clopoţel, primele file ale noilor cărţi răsfoite cu nerăbdare... In judeţul nostru, tradiţionalul eveniment a fost anticipat de pregătiri autumnale semnificative. Copiii din Săcele, Rişnov, Cuciulata şi Drăguş vor învăţa anul acesta în noi şcoli. Noul mobilier şcolar, in valoare de 1.900.000 lei, materialul didactic în valoare de 1.400.000 lei, cele circa 401.000 de noi manuale şcolare, tipărite în limbile română, maghiară şi germană sunt tot atîţia factori care vin să întregească noua imagine a şcolilor din judeţul nostru. In acest an de învăţămint, elevii şi cadrele didactice se regăsesc sub semnul unor importante redimensionari ale învăţămîntului deschise de istoricul Congres al X-lea al partidului. Punctele cardinale ale noilor fundamentări ştiinţifice aduse procesului instructiv-educativ se înscriu cu cinste în dinamica marilor prefaceri care au loc in viaţa societăţii noastre. Depăşind simplul moment calendaristic, periodicul debut se înscrie vertical, prin noi anul de ani, marcînd continuităţi de civilizaţii şi înfăptuiri istorice In ziarul nostru de online vom publica o fotocronică a festivităţilor de inaugurare a noului an şcolar care se desfășoară azi. tffic UOU Itineral^e tovarăşului DUMITRU PETRESCU Luni, 15 septembrie, întreaga ţară, îmbrăcînd haina de doliu, a adus un ultim omagiu memoriei tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Pretutindeni, au fost arborate, în berna, drapelul de stat al Republicii Socialiste România şi drapelul Partidului Comunist Român. In această zi, oamenii muncii din Capitală, cu inimile îndurerate de greaua pierdere pe care o trăieşte întregul nostru popor, au condus pe ultimul său drum pe tovarăşul Dumitru Petrescu, militant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din ţara noastră, care şi-a consacrat, întreaga viaţă, capacitatea şi energia, cauzei clasei muncitoare, victoriei socialismului şi înfloririi patriei. Incepind de la ora 9 dimineaţa, în acordurile grave ale marşului funebru, mii şi mii de cetăţeni s-au perindat prin holul Palatului Marii Adunări Naţionale, unde se afla depus sicriul cu corpul defunctului, pentru a aduce un ultim omagiu fiului credincios al partidului şi poporului. Intr-un pelerinaj neîntrerupt au trecut — oprindu-se un moment în faţa catafalcului — conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de partid şi de stat, vechi militanţi ai partidului, generali şi ofiţerisuperiori, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. In cursul dimineţii au venit la Palatul Marii Adunări Naţionale,pentru a prezenta condoleanţe, şefi şi membri ai unor misiuni diplomatice acreditaţi în România. Pe fundalul holului, drapat în negru, se află portretul îndoliat al lui Dumitru Petrescu, încadrat de drapele roşii şi tricolore cernite. In faţa catafalcului, pe perne purpurii, sunt aşezate ordinele şi medaliile Republicii Socialiste România ce i-au fost conferite pentru devotamentul neprecupeţit cu care şi-a slujit poporul şi patria. De jur-împrejur se află depuse coroane de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste , a Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne, Consiliului Securităţii Statului, a altor ministere şi instituţii centrale, a Consiliului Central al U.G.S.R. şi altor organizaţii de masă şi obşteşti, a unor întreprinderi bucureştene şi uniuni de creaţie. Sunt depuse, de asemenea, coroane de flori din partea Comitetului Central al Partidului Comunist din Cehoslovacia şi a guvernului federal al Republicii Socialiste Cehoslovace, precum şi a unor reprezentanţe diplomatice străine în ţara noastră. Lingă catafalc, se află membrii familiei şi cei apropiaţi defunctului. O gardă militară alcătuită din ofiţeri superiori face de strajă. Stimaţi tovarăşi, Cu inimile îndurerate, conducem pe ultimul său drum pe tovarăşul Dumitru Petrescu, vechi şi eminent militant al mişcării noastre comuniste şi muncitoreşti, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, întreaga viaţă a lui Dumitru Petrescu a fost călăuzită de măreţul ideal revoluţionar al eliberării clasei muncitoare de exploatare şi asuprire, al triumfului socialismului pe pământul patriei noastre. Acestui ideal i-a dăruit, cu neţărmurit, devotament, întreaga sa energie şi capacitate, toată puterea sa de muncă şi luptă. Născut dintr-o familie de muncitori, el însuşi muncitor, s-a identificat din tinereţe cu interesele vitale şi cu aspiraţiile clasei din care făcea parte, s-a format ca un militant înflăcărat şi energic al mişcării muncitoreşti revoluţionare, în anii în care Partidul Comunist Român a mobilizat şi condus masele muncitoare la luptă împotriva ofensivei capitaliste, a înfeudării ţării faţă de capitalul monopolist străin, Dumitru Petrescu a demonstrat o înaltă conştiinţă de clasă şi în jurul catafalcului, rînd pe rînd fac de gardă membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri şi Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, vechi membri ai partidului, ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, activişti de partid, de stat şi ai organizaţiilor obşteşti, generali şi ofiţeri superiori, conducători de instituţii centrale şi de întreprinderi, reprezentanţi ai vieţii culturale şi ştiinţifice. In semn de înaltă cinstire a memoriei militantului de frunte al mişcării muncite(Continuare în pag. a 4-a) combativitate revoluţionară, luînd parte activă la organizarea şi desfăşurarea marilor bătălii ale muncitorimii bucureştene din februarie 1933; în tocul acestor bătălii s-au călit trăsăturile sale înaintate de activist al partidului — încrederea în forţele revoluţionare ale poporului român, capacitatea de a organiza şi însufleţi masele, curajul şi neinfricarea în lupta pentru cauza dreaptă a clasei muncitoare. Sunt calităţi pe care Dumitru Petrescu avea să le pună în valoare în întreaga sa activitate, în îndeplinirea tuturor sarcinilor încredinţate de partid. Fiu devotat al poporului român, el a fost animat de un fierbinte patriotism şi de un consecvent spirit internaţionalist. Aceste sentimente, insuflate de partidul nostru tuturor membrilor săi, i-au luminat activitatea şi în anii în care a fost nevoit să trăiască departe de pămîntul patriei, în perioada celui de-al doilea război mondial cînd a luat parte la marea luptă antnnttleristă, la bătăliile purtate pentru alungarea trupelor fasciste și eliberarea întregului teritoriu al țării, iar apoi pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, pînă la izbînda finală asupra fascismului. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea tovarășului ILSE VERDEŢ T.A.P. „CARPAŢI“ TRADIŢIE ŞI PERSPECTIVE Se împlinesc 20 de ani de la înfiinţarea Trustului de alimentaţie publică ,,Carpaţi". Evenimentul constituie un prilej de trecere în revistă a numeroaselor realizări şi succese deosebite obţinute în activitatea de fiecare zi de către toţi angajaţii întreprinderii noastre. Drumul parcurs de T.A.P. ,,Carpaţi“ în aceste două decenii de muncă exprimă elocvent transformările înnoitoare petrecute în toate domeniile de activitate ale ţării, caracterizate de avîntul nestăvilit al tuturor forţelor creatoare conduse şi îndrumate de partid. Dispunem astăzi de o întreprindere puternică, multilateral dezvoltată, de o bogată experienţă în industria hotelieră şi în comerţul de alimentaţie publică, decadre cu o înaltă pregătire profesională. Dacă în anul 1949 reţeaua unităţilor operative era formată dintr-un singur restaurant şi un hotel, în prezent reţeaua unităţilor de alimentaţie publică, de producţie, de prestaţii şi activităţi anexe, este incomparabil mai dezvoltata,, diversificată şi variată ca profil comercial, forme de deservire, grad de confort şi posibilităţi recreative etc. Prin investiţiile făcute şi creditele obţinute, prin munca şi ŞEEBAN ANDREESCU, director coordonator eforturile susţinute îndreptate spre lărgirea şi modernizarea continuă a bazei turistice şi de deservire, am ajuns ca în prezent să dispunem de o reţea de peste 50 restaurante, baruri de zi şi de noapte, bufete expres şi cu autoservire, cofetării, crame, rotiserii, grădini de vară etc., precum şi de 45 hoteluri, vile şi cabane, atît în Braşov cit şi in staţiunile Poiana Braşov, Predeal, Timişul de Jos şi Rişnov. Pentru a exemplifica elocvent acest drum ascendent, ar fi îndeajuns să spun că anul acesta realizăm în numai 8 zile volumul desfacerilor de mărfuri obținut în anul 1950, iar volumul încasărilor din cazare la hoteluri în numai 20 de zile. Desigur, îndeplinirea marilor sarcini pe care le ridică dezvoltarea turismului în ţara noastră şi a comerţului de alimentaţie publică nu poate fi despărţită şi nici înţeleasă în afara unor preocupări permanente privind gospodărirea judicioasă, raţională, ştiinţifică a fondurilor materiale şi băneşti şi ridicarea calitativa a activității economice și financiare în toate sectoarele de muncă. Astfel, în cei 20 de ani de activitate am obţinut pe întreaga întreprindere beneficii de peste 93 milioane lei, numai obiectivele finanţate din credite bancare aducînd un beneficiu anual de peste 4 milioane lei. în acelaşi timp, rentabilitatea ,este de peste 8 la sută în sectorul activităţii de alimentaţie publică şi de peste 22 la sută în sectorul activităţilor hoteliere, iar productivitatea muncii a crescut de 2,5 ori, îndeosebi braşovenilor, dar şi multor turişti din ţară şi de peste hotare, le sunt acum binecunoscute restaurante şi hoteluri ca Cerbul carpatin, Şura dacilor, Coliba haiducilor, Rozmarin, Cioplea, Carpaţi, Hotelul sporturilor etc. Situate dintr-o zonă turistică şi de agrement de un pitoresc inedit, deservite cu solicitudine de un personal atent, cu înaltă calificare, au contribuit la sporirea prestigiului de care se bucură întreprinderea noastră, ducînd în toate colţurile lumii mesajul ospitalităţii tradiţionale a poporului român. (Continuare în pag. a 2-a) TELEGRAMA CĂTRE Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste Bucureşti Vestea încetării din viaţă a tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, a umplut de adîncă durere inimile comuniştilor, ale tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani — din judeţul Braşov, care i-au urmărit şi apreciat activitatea sa neobosită închinată cauzei partidului şi poporului nostru. Prin încetarea din viaţă a tovarăşului DumitruPetrescu, vechi militant al mişcării comuniste şi muncitoreşti din ţara noastră, fiu credincios al partidului şi poporului nostru, luptător devotat pentru cauza socialismului, pentru întărirea şi înflorirea patriei, partidul şi poporul român suferă o grea pierdere. în memoria noastră, figura luminoasă a eminentului militant revoluţionar şi patriot înflăcărat, care a fost Dumitru Petrescu, va rămîne veşnic neştearsă. Munca sa plină de dăruire pentru triumful socialismului pe pămîntul României va constitui o pildă nepieritoare pentru întreaga noastră activitate consacrată marilor idealuri ale partidului şi poporului român, cărora tovarăşul Dumitru Petrescu şi-a dedicat pînă în ultimele clipe toată viaţa. COMITETUL JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.C.R. CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN CONSILIUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Telegramă CAIRE Comitetui Central al Partidului Comunist Român Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România Consiliul Naţional al Frontului Unitatii Socialiste cu profundă durere, muncitorii, tehnicienii, inginerii şi funcţionarii uzinei „Tractorul" din Braşov au aflat vestea încetării din viaţă a tovarăşului Dumitru Petrescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, vicepreşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Frontului Unitatii Socialiste. în persoana tovarăşului Dumitru Petrescu, partidul nostru, clasa muncitoare, întregul popor român, pierd pe unul din cei mai devotaţi fii ai săi, care de-a lungul a mai bine de patru decenii şi-a consacrat întreaga viaţă şi muncă cauzei clasei muncitoare, luptei pentru eliberarea socială şi naţională a poporului român, întăririi uniBucureştităţii şi coeziunii fondurilor partidului, creşterii rolului său de conducător în societate. Alături de întregul partid şi popor, colectivul uzinei noastre va păstra vie în inima sa figura luminoasă a tovarăşului Dumitru Petrescu, militant de frunte al mişcării muncitoreşti şi comuniste din România, luptător devotat pentru victoria socialismului, pentru înflorirea patriei. COMITETUL DE PARTID, COMITETUL SINDICATULUI, COMITETUL DE DIRECŢIE ALE UZINEI „TRACTORUL“ BRAŞOV