Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)

1969-09-19 / nr. 7686

Prolitar« din toate târî')«. uniţi-**!­iram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7686 Vineri 19 septembrie 1969 4 pagini 30 bani - SITUAȚIA recoltării cartofilor în C.A.P. la 17 septembrie Total zona Brașov 35,9 Total zona Rupea 11,0 Total zona Făgăraş 6,7 Total pe județ 19,4 •) C.A.P. Felmer n-artsarcini 60. 61. 62. 63. 64. Nr. Cooperativa­­/C­­­crt. agricolă ■ COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAȘE 1. Ghimbav 64,3 2. Sînpetru 63,3 3. Făgăraș 62,5 4. Stupini 58,0 6. Budila 57,7 6. Teliu 57,7 7. Bod 54,9 8. Ungra 50,8 9. Codlea 50,0 III. Cata 500 ■ COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII 11. Cristian 48,5 12. Feldioara 45,4 13. Ucea de Jos 43,6 14. Rîşnov 42,0 15. Vulcan 41,7 16. Vis­cri 41,7 17. Harman 41,3 18. Hălchin 41,0 19. Soarș 36,0 20. Voite 35,4 21. Prejmer 34,2 22. Tărlunger 32,5 23. Măeruș 30,4 24. Purcăreni 26 0 25. Cobor 23,1 26. Barcut 22,7 27. Părău 20,9 din plan. LA PÂRĂU ŞI VENEŢIA în foc de grîu se seamănă buruieni. Cei vinovaţi să răspundă băneşte! Neglijenţa şi dezinteresul ace­lora care în toamna anului trecut n-au pus un accent deosebit, pe calitatea însămînţărilor s-au în­tors, ca un bumerang, asupra lor, prin obţinerea unor producţii de grîu cu mult mai mici decit posi­bilităţile reale. La C.A.P. Pârău, de exemplu, în acest an s-au rea­lizat numai 940 kg. grîu la hectar, iar la Veneţia 1.120 kg./ha. Era de aşteptat ca din această tristă experienţă să se tragă maximum de învăţăminte şi, în această toamnă, consiliile de conducere din cele două unităţi să organizeze semănatul cu răspunderea manda­tului dat de ţăranii cooperatori de aici. In ciuda unor declaraţii, lipsite de orice fundament, ca să nu spu­nem altfel, pe care mai mulţi to­varăşi din conducerile amintitelor cooperative s-au grăbit să ni le facă, faptele dovedesc tocmai con­trariul. ,,La noi — ne asigura secretarul comitetului comunal de partid Pă­rău, tov. Alexandru Șerban — s-au luat măsuri eficiente pentru ca se­mănatul să se desfășoare la timp și de calitate. Pînă în prezent, din cele 550 hectare stabilite, s-au în­­sămîntat cu grîu 80 hectare“. Intr-adevăr, s-au însămîntat 80 de hectare, dar cum ? Semănatul a fost încredinţat unui tractorist tînăr, fără experienţă, care „mun­cea" cum se pricepea, avînd, în plus, şi unele piese lipsă la semă­nătoare. Nici brigadierul Clemente Oană nu era la fata locului. Se însămînta intr-un sol insuficient mărunţit, pe alocuri cu bolovani mari, care împiedicau introducerea întregii cantităti de seminţe în pămînt. îngrăşămintele chimice, în loc să fie administrate meca­nic, au fost împrăştiate cu... lo­pata. Deschizînd cutiile semănă- I. BRAGHES (Continuare in pag.­­ 2-a) In cuprinsul ziarului „ Studiile şi analizele orga­nizatorice nu valorează ni­mic dacă nu sunt urmate de măsuri operative, eficiente O eclipsă a prozei scurte ? (pag. a 2-a) Implicaţiile sociale ale anti­­igienei «­ (pag. a 3-a) TERMNAREA GRABNICI A RECOLTĂRILOR SI INSAMINTARA.OR OBLIGAŢIE A FIECĂRUI LUCRATOR DE PE OGOARE I înainte de a cere sprijin din afară Să mobilizăm tot satul la recoltatul cartofilor­ ­ Pina ieri dimineaţa, recoltatul cartofilor în cooperativele agrico­le din zona Făgăraş se efectuase pe numai 360 ha. (6,7 la sută) din cele aproape 5.600 ha. cultivate. Este o situaţie de-a dreptul în­grijorătoare, mai ales dacă ţinete seama că o bună parte din tere­nurile ocupate în prezent cu car­tofi urmează să fie însămînţate cu grîu, a cărui epocă optimă de semănat a şi sosit. Cunoscînd bine acest lucru, ca şi marea importanţă pe care o are cartoful pentru buna aprovi­zionare a populaţiei, firesc este ca preşedinţii şi inginerii coope­rativelor agricole, organizaţiile de partid, comitetele executive ale consiliilor populare comunale să se preocupe cu toată răspunderea de mobilizarea tuturor forţelor e­­xistente în sate, astfel ca întrea­ga suprafaţă de cartofi să fie re­coltată în cel mai scurt timp. Şi nu se poate spune că cei în sar­ma cărora stă aplicarea în prac­tică a acestei cerinţe, nu sunt de acord cu cele enunţate aici. Dim­potrivă Peste tot s-au întocmit planuri operative de lucru, în ca­re au fost cuprinse brațele de muncă, mașinile de recoltat, fixîn­­du-se termene precise de înche­ierea lucrării. Numai că, în marea majoritate a cooperativelor agri­cole din această zonă, planurile au fost uitate undeva în dosare, iar cooperatorii care lucrează la strînsul cartofilor pot fi număraţi pe degete. Aşa se prezintă situaţia la Şin­­ca Veche. Ieri şi alaltăieri, în a­­ceasta cooperativă au lucrat la recoltat circa 220 de elevi ai şco­lii generale din comună şi ai şco­lii profesionale de pe lingă uzina ,,6 Martie“ din Zărneşti şi numai cîţiva ţărani cooperatori, un rest, nici un localnic. În felul acesta, d­in cele 9 maşini de recoltat au funcţionat (pînă la ora prînzului) doar trei, realizîndu-se, cu îngă­duinţă spus, 6­-7 hectare din cele 40 ha. prevăzute în plan. Şi cul­mea, faţă de această viteză de melc tovarăşii, din conducerea cooperativei (preşedinte Valeriu Bălan, ing. Mihai Ghighilicea), in­structorul Uniunii judeţene a C.A.P., Cornel Pasăre, şi secre­tarul comitetului comunal de par­tid, tov. Petre Bîţă, erau mulţu­miţi ... — Facem şi noi ce putem încă cîteva zile, spuneau dînşii, dar a­­poi contăm pe 240—250 de braţe, care acum sînt ocupate cu alte lucrări... Insă, ca să fim siguri că recoltatul se va termina la timp, ar fi bine să primim­­mai multe ajutoare din şcoli, din fa­brici (!?!). După părerea noastră, modul cum se preocupă consiliul de con­ducere al cooperativei, instructo­rul U.J.C.A.P., secretarul comite­tului comunal de partid de rezol­varea problemelor din această campanie, nu mai corespunde ce­rinţelor actuale. Asupra acestui­ lucru să mediteze profund tovară­şii amintiţi, nu să-şi facă tot fe­lul de calcule, cîţi oameni din a­­fară le-ar trebui, în vreme ce zeci de cooperatori de aici sprijină porţile sau se ocupă cu te miri ce! Ea Şercăiţa, cooperativă aparţi­nătoare tot de comuna Şinca Ve­che, nici cel puţin nu s-a început recoltatul celor 110 ha, cultivate cu cartofi. Şi aici preşedintele (Gh. Itu) şi inginerul agronom (Ion E­­nescu) cer ajutor în mobilizarea oamenilor la lucru şi organizarea muncii. Dar cine să vă organizeze munca, tovarăşe Itu ? De aceasta dumneavoastră sînteţi primul răs­punzător, că de aceea obştea v-a ales în fruntea cooperativei. Nu-i însă mai puţin adevărat că unele neajunsuri se datoresc­ sprijinului insuficient adeseori... telefonic pe care comitetul comunal de partid şi­ consiliul popular comunal îl a­­cordă C.A.P. Şercăiţa. Nici la Şercaia nu se poate spu­ne că recoltatul cartofilor se des­făşoară cum trebuie. Chiar dacă aici suprafaţa realizată ajunge la circa 50 de hectare (printre cele I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI BRAŞOV COMITETUL EXECUTIV DECIZIA Nr. 692 Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Braşov, analizând stadiul desfăşurării campaniei agricole de toamnă, con­stata serioase rămîneri în urmă la recoltatul cartofilor, legume­lor şi la însămînţarea griului, orzului, secarei şi altor culturi de toamnă. Ţinînd cont de importanţa recoltării integrale a produselor agricole de toamnă pentru aprovizionarea populaţiei şi a indus­triei, precum şî de însemnătatea executării la timp şi în cele mai bune condiţii a însămînţărilor de toamnă în vederea obţinerii unei recolte sporite in anul viitor; avînd în vedere preîntîmpinarea pericolului ca însemnate cantităţi de cartofi şi alte produse de toamnă să se degradeze da­torită ritmului lent de recoltare, transportare şi însilozare; luînd în considerare faptul că efectuarea la timpul optim şi la un înalt nivel calitativ a tuturor­ lucrărilor de toamnă este o obligaţie a fiecărui om al muncii de la sate, a tuturor ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, inginerilor şi celorlalţi specialişti din agricultură, obligaţie ce derivă din planul de stat al econo­miei naţionale , în temeiul articolului 47 din Legea de organizare şi funcţio­nare a consiliilor populare, d­ecide: Art. 1. — Comitetele executive ale consiliilor populare co­munale şi orăşeneşti, consiliile de administraţie ale întreprinde­­rilor agricole de­ stat şi ale întreprinderilor..de, mecanizare a agri­culturii, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, specialiştii din unităţile agricole, vor lua măsurile orga­nizatorice şi tehnice corespunzătoare pentru realizarea întocmai a tuturor lucrărilor agricole de toamnă după cum urmează: — recoltarea cartofilor pîrnă cel mai tîrzîu la 5 octombrie 1969; — recoltarea sfeclei de zahăr, cicoarei, porumbului și le­gumelor pînă la 31 octombrie 1969; — însămînțarea griului, orzului și secarei, pînă cel tîrzîu la 15 octombrie 1969. Art. 2. — Toţi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, ţăranii cooperatori au datoria patriotică, de serviciu şi statutară de a participa zilnic la muncile agricole, folosind din plin întreaga zi-lumină pentru terminarea recoltărilor și însămînțărilor la termenele stabilite de conducerile unităților respective care se vor încadra în preve­derile de la art. 1 din prezenta decizie. Art. 3. — Membrii cooperativelor agricole de producţie care lucrează în diferite întreprinderi şi instituţii sunt obligaţi de a participa, în afara orelor de program a întreprinderilor şi insti­tuţiilor respective, în mod efectiv la toate lucrările agricole din cooperativa agricolă din localitatea în care domiciliază. De asemenea, sînt chemaţi să-şi aducă aportul la campania agricolă de toamnă toţi salariaţii consiliilor populare şi ai celor­lalte instituţii din comune. Art. 4. — Conducerile unităţilor agricole vor lua măsuri pen­tru folosirea integrală şi intensivă a tuturor mijloacelor de tran­sport proprii şi închiriate, acordind prioritate transportării din cîmp a cartofilor şi a celorlalte .-produse la unităţile respective şi (Continuare în pag. a 2-a) Preşedinte, CONSTANTIN CIRŢÎNĂ Secretar, ŞTEFAN BUCUR La banda de montaj a autocamionului românesc, montorii au la în­­demînă instalaţii mecanizate pentru executarea operaţiilor tehnolo­gice. Foto : GH. BĂNUŢĂ 9000 tone îngrăşăminte azotoase peste plan Fructificarea măsurilor de orga­nizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii in cadrul fabricii de azo­tat de amoniu a permis chimiştilor făgărăşeni creşterea randamentu­lui instalaţiilor şi utilizarea mai bună a forţei de muncă. Acestea se concretizează în obţinerea u­­ltor însemnate cantităţi de pro­duse peste plan. Ieri, colectivul fabricii a înscris pe graficul de realizări cea de-a 9.000-a tonă de îngrăşăminte obţinută în acest an peste prevederi. Un nou obiectiv industrial pe harta ţării La Buzău a început turnarea fundaţiilor unui nou obiectiv industrial — primul din zona de vest a oraşului: întreprin­derea de­­ prefabricate din be­­ton-armat, a cărei produc­ţie va fi, începînd cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industria­lizare pe care îl cunoaşte ora­şul Buzău în ultimii ani. Pe lingă extinderea şi moderni­zarea uzinei de sîrmă şî pro­duse din sîrmă, a uzinei de prelucrare a maselor plastice se ridică noi obiective indus­­triale, fabrica de produse ce­ramice, cea mai mare de acest fel din ţară şi fabrica de pro­duse lactate. In viitorul cin­cinal, producţia industrială a Buzăului va creşte de peste 3 ori faţă de actualul cincinal. (Agerpres) Cadre pentru unităţile săteşti Cele 18 unităţi şcolare ale coo­peraţiei de consum pregătesc în acest an noi cadre pentru unită­ţile săteşti. In şcolile de 4 ani învaţă 2.800 de viitori contabili şi merceologi. Elevii sunt recrutaţi dintre absolvenţii şcolilor gene­rale de 8 ani, marea majoritate din mediul sătesc. Alţi 2.500 de elevi se pregătesc în cadrul şco­lilor de 2 ani, pentru a deveni vînzători, ospătari, bucătari sau cofetari. Pentru buna pregătire a viitoarelor cadre s-au organizat cooperative-şcoală şi ateliere-şcoa­­lă, unde elevii trec prin rotaţie prin toate funcţiile şi activităţile practice pe care le vor întîlni în munca lor.* In vederea asigurării ca lucră­tori calificaţi a reţelei de unităţi de prestări de servicii, cooperaţia de consum dispune de şcoli de ucenici, care în acest an cuprind peste 10.000 de elevi. Pe lingă a­­cestea, se organizează cursuri pentru ridicarea calificării lucră­torilor sau de calificare la locul de muncă, în care vor fi cuprinşi aproape 60.000 de cursanţi. (Agerpres) „Critica şi autocritica constituie în societatea noastră un puternic instrument al progresului social, ele ne ajută să adoptăm hotărîrile cele mai juste, să îndreptăm măsurile greşite, să ac­ţionăm in conformitate cu cerinţele vieţii, cu interesele întregului popor". (Din Raportul la Congresul al X-lea al P.G.R.) Dînd această înaltă a­­preciere criticii şi auto­criticii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu avertiza tot­odată că: „începe să de­vină practică de a se recunoaşte greşelile şi de a se continua, după aceea, să se acţioneze la fel". Aşadar, dintr-o armă a perfecţionării vieţii so­ciale, autocritica devine pentru unii o simplă formalitate, sau, uneori şi mai periculos, o tac­tică a inducerii în eroa­re. Periculos pentru că formalismul celor care-şi fac autocritica aşa ca să nu se spună că nu şi-o fac, e­­ du­blat de credulitatea ce­lor care le administrea­ză critica sau ascultă di­tirambii acelora care de făcut nu fac dar se... an­gajează. Uneori se criti­că unele lipsuri, cei care se fac vinovaţi de ele re­cunosc şi promit să re­medieze neajunsurile. Cu aceasta circuitul este considerat închis. Proce­­sele-verbale au consem-­­­at atît „combativitatea“ unora cit şi „receptivita­tea“ celorlalţi şi lucru­rile contînită pe vechiul lor făgaş. Alte şedinţe urmează, alte „critici" şi alte „autocritici" pentru aceleaşi deficienţe ••• Or, în Raportul prezentat de secretarul general al par­tidului la Congresul al X-lea se preciza clar: „Este necesar ca, încu­­rajind critica şi autocri­tica, să facem ca rezulta­tele acestora să se simtă efectiv în îmbunătăţirea activităţii". Autocritica — a doua profesie ? întreprinderea de unel­te şi scule Braşov. O în­treprindere ca multe al­tele, cu multe rezultate de prestigiu. Din păcate eforturile colectivului sunt umbrite şi aici de unii autocriticomani de profesie. La secţia pre­cizie, de pildă, strungarii Gh. Aldea, N. Rotaru, I. Nica şi frezorul Gh. Mo­­toc şi-au făcut un obicei de a întîrzia sau lipsi ne­motivat de la serviciu. Nici cînd sînt prezenţi nu se prea sinchisesc să se achite de obligaţiile pe linie de producţie. — Cu excepţia lui Mo­roe, ne spune Iancu I­­chim, secretarul organi­zaţiei de bază din sec­ţie, ceilalţi rămîn lună de lună sub normă. De mul­te ori nu-şi acoperă nici măcar avansuL S-a stat de nenumărate ori de vorbă cu ei. Au fost ofe­­nsaţi şi în faţa conduce­rii întreprinderii. Am în­cercat şi calea cealaltă, a încurajării, a stimulă­rii, în cele din urmă i-am ameninţat că vom trimi­te scrisori în satele de baştină. De fiecare da­tă şi-au făcut autocritica, ne-au asigurat că se vor îndrepta, dar... am ră­mas cu asigurările. Aceeaşi metodă o fo­loseau N. Răuţă şi T. Bencze, din secţia scuză­­rie. Pentru neîndeplini­­rea normei, pentru repe­tate lipsuri nemotivate, Răuţă a fost chemat în faţa grupei sindicale. S-a angajat atunci ,să recupe­reze orele lipsă, să nu mai absenteze şi să-şi sporească răspunderea faţă de calitatea piese­lor executate. îndată ce şi-a recuperat zilele,, a lipsit din nou. In cele din urmă, simţind intran­sigenţa colectivului, a preferat să dea bir cu fugiţii... Probabil că la Anchetă realizată de I. COMAN (Continuare în pag.a2-a) RECUNOSC, ȘI-MI IAU ANGAJAMENTUL DAR DUPĂ ACEEA? Meridiane Ciudăţenii ale Codului penal din Andorra Micul principat de pe graniţa franco-spaniolă, Andorra, pose­dă un regim judiciar „la ale­gere". Orice inculpat are po­sibilitatea să hotărască singur cum să-şi ispăşească pedeapsa. Dacă a fost condamnat la moarte, el poate alege între plutonul de execuţie şi ghilo­tină sau dacă a fost condamnat la închisoare, între penitencia­rul francez sau cel spaniol. Cu această alternativă este con­fruntată Pilar Garcia, care aş­teaptă verdictul judecătorilor andorrezi, pentru că şi-a ucis soţul din gelozie. Procesul constituie un eve­niment extrem de rar în cro­nica micului principat, care după cel de-al doilea război mondial nu a cunoscut decit trei crime Ultima condamnare la moarte datează din 1949 cînd o maniacă a ucis cu arsenic o persoană în vîrstă, dar a fost grațiată de episcopul Urgel. Z. F (Continuare în pag. a 4-a)

Next