Drum Nou, septembrie 1969 (Anul 26, nr. 7671-7695)
1969-09-19 / nr. 7686
Prolitar« din toate târî')«. uniţi-**!iram nou ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN BRAŞOV AL P.CR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Anul XXVI Nr. 7686 Vineri 19 septembrie 1969 4 pagini 30 bani - SITUAȚIA recoltării cartofilor în C.A.P. la 17 septembrie Total zona Brașov 35,9 Total zona Rupea 11,0 Total zona Făgăraş 6,7 Total pe județ 19,4 •) C.A.P. Felmer n-artsarcini 60. 61. 62. 63. 64. Nr. Cooperativa/Ccrt. agricolă ■ COOPERATIVE AGRICOLE FRUNTAȘE 1. Ghimbav 64,3 2. Sînpetru 63,3 3. Făgăraș 62,5 4. Stupini 58,0 6. Budila 57,7 6. Teliu 57,7 7. Bod 54,9 8. Ungra 50,8 9. Codlea 50,0 III. Cata 500 ■ COOPERATIVE AGRICOLE CU REALIZĂRI MEDII 11. Cristian 48,5 12. Feldioara 45,4 13. Ucea de Jos 43,6 14. Rîşnov 42,0 15. Vulcan 41,7 16. Viscri 41,7 17. Harman 41,3 18. Hălchin 41,0 19. Soarș 36,0 20. Voite 35,4 21. Prejmer 34,2 22. Tărlunger 32,5 23. Măeruș 30,4 24. Purcăreni 26 0 25. Cobor 23,1 26. Barcut 22,7 27. Părău 20,9 din plan. LA PÂRĂU ŞI VENEŢIA în foc de grîu se seamănă buruieni. Cei vinovaţi să răspundă băneşte! Neglijenţa şi dezinteresul acelora care în toamna anului trecut n-au pus un accent deosebit, pe calitatea însămînţărilor s-au întors, ca un bumerang, asupra lor, prin obţinerea unor producţii de grîu cu mult mai mici decit posibilităţile reale. La C.A.P. Pârău, de exemplu, în acest an s-au realizat numai 940 kg. grîu la hectar, iar la Veneţia 1.120 kg./ha. Era de aşteptat ca din această tristă experienţă să se tragă maximum de învăţăminte şi, în această toamnă, consiliile de conducere din cele două unităţi să organizeze semănatul cu răspunderea mandatului dat de ţăranii cooperatori de aici. In ciuda unor declaraţii, lipsite de orice fundament, ca să nu spunem altfel, pe care mai mulţi tovarăşi din conducerile amintitelor cooperative s-au grăbit să ni le facă, faptele dovedesc tocmai contrariul. ,,La noi — ne asigura secretarul comitetului comunal de partid Părău, tov. Alexandru Șerban — s-au luat măsuri eficiente pentru ca semănatul să se desfășoare la timp și de calitate. Pînă în prezent, din cele 550 hectare stabilite, s-au însămîntat cu grîu 80 hectare“. Intr-adevăr, s-au însămîntat 80 de hectare, dar cum ? Semănatul a fost încredinţat unui tractorist tînăr, fără experienţă, care „muncea" cum se pricepea, avînd, în plus, şi unele piese lipsă la semănătoare. Nici brigadierul Clemente Oană nu era la fata locului. Se însămînta intr-un sol insuficient mărunţit, pe alocuri cu bolovani mari, care împiedicau introducerea întregii cantităti de seminţe în pămînt. îngrăşămintele chimice, în loc să fie administrate mecanic, au fost împrăştiate cu... lopata. Deschizînd cutiile semănă- I. BRAGHES (Continuare in pag. 2-a) In cuprinsul ziarului „ Studiile şi analizele organizatorice nu valorează nimic dacă nu sunt urmate de măsuri operative, eficiente O eclipsă a prozei scurte ? (pag. a 2-a) Implicaţiile sociale ale antiigienei « (pag. a 3-a) TERMNAREA GRABNICI A RECOLTĂRILOR SI INSAMINTARA.OR OBLIGAŢIE A FIECĂRUI LUCRATOR DE PE OGOARE I înainte de a cere sprijin din afară Să mobilizăm tot satul la recoltatul cartofilor Pina ieri dimineaţa, recoltatul cartofilor în cooperativele agricole din zona Făgăraş se efectuase pe numai 360 ha. (6,7 la sută) din cele aproape 5.600 ha. cultivate. Este o situaţie de-a dreptul îngrijorătoare, mai ales dacă ţinete seama că o bună parte din terenurile ocupate în prezent cu cartofi urmează să fie însămînţate cu grîu, a cărui epocă optimă de semănat a şi sosit. Cunoscînd bine acest lucru, ca şi marea importanţă pe care o are cartoful pentru buna aprovizionare a populaţiei, firesc este ca preşedinţii şi inginerii cooperativelor agricole, organizaţiile de partid, comitetele executive ale consiliilor populare comunale să se preocupe cu toată răspunderea de mobilizarea tuturor forţelor existente în sate, astfel ca întreaga suprafaţă de cartofi să fie recoltată în cel mai scurt timp. Şi nu se poate spune că cei în sarma cărora stă aplicarea în practică a acestei cerinţe, nu sunt de acord cu cele enunţate aici. Dimpotrivă Peste tot s-au întocmit planuri operative de lucru, în care au fost cuprinse brațele de muncă, mașinile de recoltat, fixîndu-se termene precise de încheierea lucrării. Numai că, în marea majoritate a cooperativelor agricole din această zonă, planurile au fost uitate undeva în dosare, iar cooperatorii care lucrează la strînsul cartofilor pot fi număraţi pe degete. Aşa se prezintă situaţia la Şinca Veche. Ieri şi alaltăieri, în aceasta cooperativă au lucrat la recoltat circa 220 de elevi ai şcolii generale din comună şi ai şcolii profesionale de pe lingă uzina ,,6 Martie“ din Zărneşti şi numai cîţiva ţărani cooperatori, un rest, nici un localnic. În felul acesta, din cele 9 maşini de recoltat au funcţionat (pînă la ora prînzului) doar trei, realizîndu-se, cu îngăduinţă spus, 6-7 hectare din cele 40 ha. prevăzute în plan. Şi culmea, faţă de această viteză de melc tovarăşii, din conducerea cooperativei (preşedinte Valeriu Bălan, ing. Mihai Ghighilicea), instructorul Uniunii judeţene a C.A.P., Cornel Pasăre, şi secretarul comitetului comunal de partid, tov. Petre Bîţă, erau mulţumiţi ... — Facem şi noi ce putem încă cîteva zile, spuneau dînşii, dar apoi contăm pe 240—250 de braţe, care acum sînt ocupate cu alte lucrări... Insă, ca să fim siguri că recoltatul se va termina la timp, ar fi bine să primimmai multe ajutoare din şcoli, din fabrici (!?!). După părerea noastră, modul cum se preocupă consiliul de conducere al cooperativei, instructorul U.J.C.A.P., secretarul comitetului comunal de partid de rezolvarea problemelor din această campanie, nu mai corespunde cerinţelor actuale. Asupra acestui lucru să mediteze profund tovarăşii amintiţi, nu să-şi facă tot felul de calcule, cîţi oameni din afară le-ar trebui, în vreme ce zeci de cooperatori de aici sprijină porţile sau se ocupă cu te miri ce! Ea Şercăiţa, cooperativă aparţinătoare tot de comuna Şinca Veche, nici cel puţin nu s-a început recoltatul celor 110 ha, cultivate cu cartofi. Şi aici preşedintele (Gh. Itu) şi inginerul agronom (Ion Enescu) cer ajutor în mobilizarea oamenilor la lucru şi organizarea muncii. Dar cine să vă organizeze munca, tovarăşe Itu ? De aceasta dumneavoastră sînteţi primul răspunzător, că de aceea obştea v-a ales în fruntea cooperativei. Nu-i însă mai puţin adevărat că unele neajunsuri se datoresc sprijinului insuficient adeseori... telefonic pe care comitetul comunal de partid şi consiliul popular comunal îl acordă C.A.P. Şercăiţa. Nici la Şercaia nu se poate spune că recoltatul cartofilor se desfăşoară cum trebuie. Chiar dacă aici suprafaţa realizată ajunge la circa 50 de hectare (printre cele I. TOCANIE (Continuare în pag. a 2-a) CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI BRAŞOV COMITETUL EXECUTIV DECIZIA Nr. 692 Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean Braşov, analizând stadiul desfăşurării campaniei agricole de toamnă, constata serioase rămîneri în urmă la recoltatul cartofilor, legumelor şi la însămînţarea griului, orzului, secarei şi altor culturi de toamnă. Ţinînd cont de importanţa recoltării integrale a produselor agricole de toamnă pentru aprovizionarea populaţiei şi a industriei, precum şî de însemnătatea executării la timp şi în cele mai bune condiţii a însămînţărilor de toamnă în vederea obţinerii unei recolte sporite in anul viitor; avînd în vedere preîntîmpinarea pericolului ca însemnate cantităţi de cartofi şi alte produse de toamnă să se degradeze datorită ritmului lent de recoltare, transportare şi însilozare; luînd în considerare faptul că efectuarea la timpul optim şi la un înalt nivel calitativ a tuturor lucrărilor de toamnă este o obligaţie a fiecărui om al muncii de la sate, a tuturor ţăranilor cooperatori, a mecanizatorilor, inginerilor şi celorlalţi specialişti din agricultură, obligaţie ce derivă din planul de stat al economiei naţionale , în temeiul articolului 47 din Legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Art. 1. — Comitetele executive ale consiliilor populare comunale şi orăşeneşti, consiliile de administraţie ale întreprinderilor agricole de stat şi ale întreprinderilor..de, mecanizare a agriculturii, consiliile de conducere ale cooperativelor agricole de producţie, specialiştii din unităţile agricole, vor lua măsurile organizatorice şi tehnice corespunzătoare pentru realizarea întocmai a tuturor lucrărilor agricole de toamnă după cum urmează: — recoltarea cartofilor pîrnă cel mai tîrzîu la 5 octombrie 1969; — recoltarea sfeclei de zahăr, cicoarei, porumbului și legumelor pînă la 31 octombrie 1969; — însămînțarea griului, orzului și secarei, pînă cel tîrzîu la 15 octombrie 1969. Art. 2. — Toţi lucrătorii din întreprinderile agricole de stat, din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, ţăranii cooperatori au datoria patriotică, de serviciu şi statutară de a participa zilnic la muncile agricole, folosind din plin întreaga zi-lumină pentru terminarea recoltărilor și însămînțărilor la termenele stabilite de conducerile unităților respective care se vor încadra în prevederile de la art. 1 din prezenta decizie. Art. 3. — Membrii cooperativelor agricole de producţie care lucrează în diferite întreprinderi şi instituţii sunt obligaţi de a participa, în afara orelor de program a întreprinderilor şi instituţiilor respective, în mod efectiv la toate lucrările agricole din cooperativa agricolă din localitatea în care domiciliază. De asemenea, sînt chemaţi să-şi aducă aportul la campania agricolă de toamnă toţi salariaţii consiliilor populare şi ai celorlalte instituţii din comune. Art. 4. — Conducerile unităţilor agricole vor lua măsuri pentru folosirea integrală şi intensivă a tuturor mijloacelor de transport proprii şi închiriate, acordind prioritate transportării din cîmp a cartofilor şi a celorlalte .-produse la unităţile respective şi (Continuare în pag. a 2-a) Preşedinte, CONSTANTIN CIRŢÎNĂ Secretar, ŞTEFAN BUCUR La banda de montaj a autocamionului românesc, montorii au la îndemînă instalaţii mecanizate pentru executarea operaţiilor tehnologice. Foto : GH. BĂNUŢĂ 9000 tone îngrăşăminte azotoase peste plan Fructificarea măsurilor de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii in cadrul fabricii de azotat de amoniu a permis chimiştilor făgărăşeni creşterea randamentului instalaţiilor şi utilizarea mai bună a forţei de muncă. Acestea se concretizează în obţinerea ultor însemnate cantităţi de produse peste plan. Ieri, colectivul fabricii a înscris pe graficul de realizări cea de-a 9.000-a tonă de îngrăşăminte obţinută în acest an peste prevederi. Un nou obiectiv industrial pe harta ţării La Buzău a început turnarea fundaţiilor unui nou obiectiv industrial — primul din zona de vest a oraşului: întreprinderea de prefabricate din beton-armat, a cărei producţie va fi, începînd cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industrializare pe care îl cunoaşte oraşul Buzău în ultimii ani. Pe lingă extinderea şi modernizarea uzinei de sîrmă şî produse din sîrmă, a uzinei de prelucrare a maselor plastice se ridică noi obiective industriale, fabrica de produse ceramice, cea mai mare de acest fel din ţară şi fabrica de produse lactate. In viitorul cincinal, producţia industrială a Buzăului va creşte de peste 3 ori faţă de actualul cincinal. (Agerpres) Cadre pentru unităţile săteşti Cele 18 unităţi şcolare ale cooperaţiei de consum pregătesc în acest an noi cadre pentru unităţile săteşti. In şcolile de 4 ani învaţă 2.800 de viitori contabili şi merceologi. Elevii sunt recrutaţi dintre absolvenţii şcolilor generale de 8 ani, marea majoritate din mediul sătesc. Alţi 2.500 de elevi se pregătesc în cadrul şcolilor de 2 ani, pentru a deveni vînzători, ospătari, bucătari sau cofetari. Pentru buna pregătire a viitoarelor cadre s-au organizat cooperative-şcoală şi ateliere-şcoală, unde elevii trec prin rotaţie prin toate funcţiile şi activităţile practice pe care le vor întîlni în munca lor.* In vederea asigurării ca lucrători calificaţi a reţelei de unităţi de prestări de servicii, cooperaţia de consum dispune de şcoli de ucenici, care în acest an cuprind peste 10.000 de elevi. Pe lingă acestea, se organizează cursuri pentru ridicarea calificării lucrătorilor sau de calificare la locul de muncă, în care vor fi cuprinşi aproape 60.000 de cursanţi. (Agerpres) „Critica şi autocritica constituie în societatea noastră un puternic instrument al progresului social, ele ne ajută să adoptăm hotărîrile cele mai juste, să îndreptăm măsurile greşite, să acţionăm in conformitate cu cerinţele vieţii, cu interesele întregului popor". (Din Raportul la Congresul al X-lea al P.G.R.) Dînd această înaltă apreciere criticii şi autocriticii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu avertiza totodată că: „începe să devină practică de a se recunoaşte greşelile şi de a se continua, după aceea, să se acţioneze la fel". Aşadar, dintr-o armă a perfecţionării vieţii sociale, autocritica devine pentru unii o simplă formalitate, sau, uneori şi mai periculos, o tactică a inducerii în eroare. Periculos pentru că formalismul celor care-şi fac autocritica aşa ca să nu se spună că nu şi-o fac, e dublat de credulitatea celor care le administrează critica sau ascultă ditirambii acelora care de făcut nu fac dar se... angajează. Uneori se critică unele lipsuri, cei care se fac vinovaţi de ele recunosc şi promit să remedieze neajunsurile. Cu aceasta circuitul este considerat închis. Procesele-verbale au consem-at atît „combativitatea“ unora cit şi „receptivitatea“ celorlalţi şi lucrurile contînită pe vechiul lor făgaş. Alte şedinţe urmează, alte „critici" şi alte „autocritici" pentru aceleaşi deficienţe ••• Or, în Raportul prezentat de secretarul general al partidului la Congresul al X-lea se preciza clar: „Este necesar ca, încurajind critica şi autocritica, să facem ca rezultatele acestora să se simtă efectiv în îmbunătăţirea activităţii". Autocritica — a doua profesie ? întreprinderea de unelte şi scule Braşov. O întreprindere ca multe altele, cu multe rezultate de prestigiu. Din păcate eforturile colectivului sunt umbrite şi aici de unii autocriticomani de profesie. La secţia precizie, de pildă, strungarii Gh. Aldea, N. Rotaru, I. Nica şi frezorul Gh. Motoc şi-au făcut un obicei de a întîrzia sau lipsi nemotivat de la serviciu. Nici cînd sînt prezenţi nu se prea sinchisesc să se achite de obligaţiile pe linie de producţie. — Cu excepţia lui Moroe, ne spune Iancu Ichim, secretarul organizaţiei de bază din secţie, ceilalţi rămîn lună de lună sub normă. De multe ori nu-şi acoperă nici măcar avansuL S-a stat de nenumărate ori de vorbă cu ei. Au fost ofensaţi şi în faţa conducerii întreprinderii. Am încercat şi calea cealaltă, a încurajării, a stimulării, în cele din urmă i-am ameninţat că vom trimite scrisori în satele de baştină. De fiecare dată şi-au făcut autocritica, ne-au asigurat că se vor îndrepta, dar... am rămas cu asigurările. Aceeaşi metodă o foloseau N. Răuţă şi T. Bencze, din secţia scuzărie. Pentru neîndeplinirea normei, pentru repetate lipsuri nemotivate, Răuţă a fost chemat în faţa grupei sindicale. S-a angajat atunci ,să recupereze orele lipsă, să nu mai absenteze şi să-şi sporească răspunderea faţă de calitatea pieselor executate. îndată ce şi-a recuperat zilele,, a lipsit din nou. In cele din urmă, simţind intransigenţa colectivului, a preferat să dea bir cu fugiţii... Probabil că la Anchetă realizată de I. COMAN (Continuare în pag.a2-a) RECUNOSC, ȘI-MI IAU ANGAJAMENTUL DAR DUPĂ ACEEA? Meridiane Ciudăţenii ale Codului penal din Andorra Micul principat de pe graniţa franco-spaniolă, Andorra, posedă un regim judiciar „la alegere". Orice inculpat are posibilitatea să hotărască singur cum să-şi ispăşească pedeapsa. Dacă a fost condamnat la moarte, el poate alege între plutonul de execuţie şi ghilotină sau dacă a fost condamnat la închisoare, între penitenciarul francez sau cel spaniol. Cu această alternativă este confruntată Pilar Garcia, care aşteaptă verdictul judecătorilor andorrezi, pentru că şi-a ucis soţul din gelozie. Procesul constituie un eveniment extrem de rar în cronica micului principat, care după cel de-al doilea război mondial nu a cunoscut decit trei crime Ultima condamnare la moarte datează din 1949 cînd o maniacă a ucis cu arsenic o persoană în vîrstă, dar a fost grațiată de episcopul Urgel. Z. F (Continuare în pag. a 4-a)